257,135 matches
-
care s-a odihnit un timp chiar în hangarul portului. Agneta îmi vorbește despre cartea mea, Regina străzii, despre realitatea crudă și personajele puternice pline de umanitate, despre felul meu de a scrie alert, încât la un moment dat, în mijloc, ea nu mai vedea cum se va derula narațiunea, și cum, deodată, totul a început să urce, sus, tot mai sus, în mod surprinzător de ingenios. Vorbim apoi, când primele raze ale soarelui ne poleiesc fața, despre expediția lui Olof
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
nu poate fi indiferentă cum se cîștigă medalii în numele ei. Nu mi se pare normal să ținem pumnii de două ori strînși pentru sportivii noștri - o dată, ca să cîștige, iar a doua oară, ca să nu fie prinși dacă au cîștigat cu mijloace incorecte. Fiindcă la asta ar duce mușamalizarea unui asemenea scandal. Îmi pare rău pentru cele două gimnaste, Gina Gogean și Alexandra Marinescu, care au fost folosite astfel. Pentru ele există scuze și o uriașă părere de rău că au fost
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
Poetul recurge la reprezentări disparate, enunțuri eliptice, fragmente descriptive trunchiate, frânturi de frază dar, mai ales, intercalări de secvențe diverse. De multe ori poemele devin criptice, aproape ilizibile. Astfel, poetica lui Răzvan Țupa dă senzația deseori (mai ales în ciclul Mijloace de transport în comun) că este prea elaborată și că poemele i-ar reuși și fără atâta preocupare pentru bricolaj și discontinuu. , discontinuitatea versurilor provine din grija pentru ca relațiile dintre enunțuri să se stabilească ireferențial, adică adesea fără conectori (conjuncții
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
situează epicentrul peliculei. Precum în Romeo și Julieta (versiunea cu Leonardo Di Caprio și Claire Danes, în regia aceluiași Baz Luhrmann) miza realizatorilor este cea de a crea personaje puternice ce își trăiesc intens, credibil viața, prin intermediul unor elemente și mijloace îndeobște utilizate spre a sugera contrariul. Este vorba aici nu numai depre o viziune de ansamblu, ci și despre o strategie de comunicare: numai prin șoc simultan la nivel vizual, auditiv și al limbajului verbal, spectatorul contemporan cu simțuri constant
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
plachete de versuri, unei grafii devitalizate din talpa ortografică a literei pînă în creștetul voit umil, niciodată moțat al poemelor: "ca și cînd am putea să admitem/ pelerinajul înzăpezit al vrăbiilor/ între fereastra noastră și lacrima noastră". Dar tocmai în lipsa mijloacelor pare a fi fost atins scopul: cuvintele se înșiră, se deșiră, se repetă ca frînturi de ecou necontrolat, după regulile unei bizare și frînte geometrii, numită cu o vorbă inspirată a lui E. Negrici "stilistică a eschivei". Lucrul care mai
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
cel al simțirii, îl alege pe cel al simțirii. "Mediterana mea" abia dacă se întrezărește printre înflăcărări naive, printre luxurianță de gesturi și alternanțe între demonic și celest care, prin textul Călugări de la Sfîntul Munte, intră prin calcule, fățărnicie, prin mijloace lente și insidioase, în aventura mediteraneană a personajelor. Două sînt întîlnirile dintre om și mare, care nu se uită. Sau nu le uit eu. Una, atunci cînd povestitorul, ca să îi vadă mișcarea printre golfuri, însoțea convoiul, mergînd cîteodată de-a-ndăratelea... A
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
sau patru din zero-urile care au îngreunat spinarea personalităților nemurite pe bancnote. Părerea mea e că ar trebui tăiate vreo douăzeci, pentru a stabili o echivalență decentă între valoarea pretinsă a leului și puterea lui de cumpărare. Că la mijloc e vorba de încă una dintre șmecheriile puterii nu e nici un dubiu: că doar și dom' Isărescu e om și nu degeaba a fost proptit de către cumătrul Iliescu înapoi la Banca Națională. Șmecheria rezultă nu din retezarea zerourilor, ci din
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
și artei vorbirii și se opune teoriilor unilaterale ce se raportează exclusiv la scriere sau imagine. Studiul cuprinde o discuție complexă din prima parte a secolului 20, purtată în domeniile literaturii, teatrului, psihologiei, lingvisticii și esteticii, stimulată de apariția noilor mijloace ca telefonul, radioul și filmul sonor. Într-o epocă a vizualului, lucrarea lui Reinhart Meyer-Kalkus readuce vocea și arta vorbirii pe scena interesului public. Cele două capitole selectate din carte și reproduse în continuare reprezintă o mostră de lectură menită
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
ce se profila tot mai pregnant spre colectivizarea vieții, spre mobilizarea forțelor comune sub o zodie a muncitorului, subliniază estomparea fizionomiei individuale în marea masă. În acest sens vocea își pierde la rândul ei legătura cu individualitatea "purtătorilor" și devine mijlocul de exprimare al forțelor ce-l transcend pe individ. Prin limba sonoră este perceput și exprimat acel ceva comun întregii umanități care duce la radierea diferențelor dintre limbile naturale, dialecte, idiolecte. Teoria sunetelor a lui E. Jünger schițează contururile unei
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Canetti sau teatrul epic la Brecht. Literatură pentru rostit și ascultat Unul dintre fenomenele surprinzătoare ale culturii literare din ultimele decenii în țările de vest, industrializate, este revenirea unei literaturi pentru rostit și ascultat. Mulți diagnosticieni ai timpului postulaseră victoria mijloacelor vizuale în domeniul public, teoreticienii literari constataseră moartea literaturii transmise oral încă de la începutul secolului 20. În prezent, discursul literar bine compus, ba chiar de-compus, trece printr-o fază de înflorire renascentistă. La radio, prezentările susținute de Gert Westphal
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
supus pe acestea unei probe a lizibilității. Gustave Flaubert vorbea de "l'épreuve du gueuloir", de "proba gurii" la care își supunea textele proaspăt scrise recitându-le cu voce tare în camera sa de lucru. Într-adevăr, nu există un mijloc mai de încredere de a testa limba scrisă în privința ritmului, sunetului și a tensiunii interioare decât lectura cu voce tare. Autori ca Goethe sau H. von Kleist și-au compus și transformat textele recitându-le. În opinia lui Goethe, poezia
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Land i-ar fi lectură obligatorie) și Cosașu, trebuie să recunoască, după ce a văzut numerele 473 și 474, că sînt multe alte lucruri demne de a fi semnalate în revista pomenită. Ancheta despre mass-media (pusă sub sugestiva întrebare: Scopul scuză mijloacele de informare în masă?), interviul dnei Chiper cu dl Mihai Pascu, secretarul nostru general de redacție, istoric prin formație, o pagină a dnei Magdalena Boiangiu, "perlele" de la Cu ochii în 3,14 și altele. Comentarii după o sinucidere suspectă Moartea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
care e membru PRM. Dar, într-un show t.v., asta dă bine. N-am înțeles subtilitățile literare ale dlui Dorian (dramaturg, cîndva): că n-ar fi fost holocaust în România, ci doar genocid ori pogrom. Contează oare cu ce mijloace au fost uciși cei cîteva zeci de mii de evrei în timpul războiului, din ordinul Mareșalului? Contează că n-au fost gazați, ci lăsați să moară de frig și de foame în Transnistria? Dl Buzatu (istoric, cîndva) nu mai miră pe
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
dar lipsiți de orice pregătire în domeniile asupra cărora se pronunță. Nu avem însă aproape deloc buni cunoscători ai unei discipline înzestrați și cu talent de publiciști. Ilie Șerbănescu reprezintă una dintre puținele excepții. Noțiuni pe care le vehiculează toate mijloacele de comunicare în masă, dar pe care aproape nimeni nu le înțelege sunt definite de Ilie Șerbănescu într-o manieră simplă și edificatoare. Ce sunt arieratele? Nu sunt - cum mărturisea nu de mult, cu umor, un scriitor, că își închipuie
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
de electricitate nu-și plătește furnizorul de cărbune), creându-se un lanț al slăbiciunilor care se înfundă în bugetul statului. Toți cei prinși în blocajul de plăți caută să iasă nemaiplătindu-și obligațiile financiare la buget. Arieratele la buget constituie mijlocul predilect întrucât, în timp ce plățile către furnizori sunt, plățile către buget nu sunt o condiție a actului de producție, în plus urmând a fi făcute doar după încasarea veniturilor. în vreme ce furnizorul poate recurge la condiționări prin nelivrări viitoare, statul, în actualul
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
niciodată." Clar, nu? Clar și dezolant. Cu atât mai dezolant cu cât în România, spre deosebire de ce se întâmplă în alte țări ale lumii, arieratele reprezintă echivalentul a aproape jumătate din PIB! Cât despre PIB... întorcându-se la cifre, care sunt mijlocul său predilect de exprimare, Ilie Șerbănescu ne explică: "La peste 10 milioane de persoane populație activă, Produsul Intern Brut al României trădează o productivitate a muncii execrabilă și o alocare a resurselor cu totul ineficientă. Există companii private occidentale care
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
generație. Și nu în ultimul rînd, se ajunge la delimitarea de extrema dreaptă, constantă și zgomotoasă în cazul lui Ionescu. Ce rămîne însă în locul lăsat gol de inapetența lui Ionescu pentru o astfel de ideologie? Un fel de cale de mijloc, care se opune deopotrivă comunismului și fascismului și pe care Ionescu pare că o regăsește, dar oarecum pasager, în personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
maioresciană referitoare la formele fără fond pe care se fundamentează civilizația română modernă și, delimitînd formele ca aparținînd elitei intelectuale care le-a impus, își propune să caute fondul autohton, strîns legat de o majoritate care n-a avut nici mijloacele, nici interesul de a se exprima: asupra ei a fost astfel extins discursul unei minorități în care cu greu s-ar fi putut recunoaște. Cele cinci capitole ale cărții tratează aspecte diferite ale vieții sociale din perioada pe care autorul
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
a doua magnetizări, datorită urmelor lăsate în molecule de prima magnetizare... De unde, continuitatea impresiunilor luată ca proces. Tot Bergson, în Materie și memorie. Ideea că memoria nu e o activitate automată, ci este de natură psihică, inventivă... Ea modifică, adaptează mijloacele sale de fabricație, departe de a fi o repetiție automată a unor date gata fabricate și preluate ca atare... Memoria deci este activă și transpațială... fiind, nu un dat, ci o acțiune, o invenție continuă... Iar memoria generală, memoria organică
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
într-un autobuz 52 din Paris și simte o mare frustrare: nu și-a luat nimic de citit, iar restul pasagerilor sînt cufundați în lectură. Se citește și L'Equipe, și La Nouvelle Héloïse. Orice merge citit, se pare, în mijloacele de transport în comun (Borges citea Dante în tramvai, nu-i așa?). Lipsa unei cărți într-o astfel de ambianță provoacă aproape atacuri de panică - pînă la urmă se scotocește prin buzunare, găsește o scrisoare de la o prietenă mai veche
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
România trebuie să convingă prin fapte că e stăpînă pe situație în lupta împotriva corupției. Mai trebuie să convingă și că defilează cu oameni credibili după criteriile NATO, nu după cele care convin pe malurile Dîmboviței. Dacă Puterea nu are mijloace pentru a pune cu botul pe labe marea corupție, la care se tot referă oficialitățile NATO, nu tot soiul de corupți mititei, n-ar fi de mirare să ne trezim cu un nou premiu de consolare, cum s-a întîmplat
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
al unei "abordări stereoscopice". Fie din cauză că Istrati utilizează ficționalizarea ca tehnică narativă, tinzându-se astfel către o proustiană impersonalitate a naratorului care permite evenimentelor să-și cucerească autonomia în relația cu acesta, fie pentru că se servește, dimpotrivă, de deficționalizare, ca mijloc predilect de producere a verosimilului (ori de alternanța subtilă și inspirată a celor două procedee), scriitorul a tentat foarte adesea la o interpretare biografică a scrierilor sale. Tocmai această capcană este demontată în analiza lui Zamfir Bălan, de o manieră
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
Rodica Zafiu Între mijloacele (nu puține) de care dispune limba română pentru marcarea vagului și a aproximării, adverbul cam ocupă cu siguranță un loc special: prin frecvență, prin compatibilitatea cu (aproape) toate registrele stilistice, prin calitatea de particulă cu multe posibilități de combinare sintactică
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
de gol. Nu tu rușine, nu tu regrete - a dat rapoarte la Securitate din convingeri patriotice și în calitate de istoric (sic)! Mi-am închipuit, auzindu-l, că inepțiile pe care le producea îi veneau de la zaharisirea vizibilă. În realitate era la mijloc cu totul altceva. Omul își construise o convingere pentru zile negre, pe care a făcut-o publică, senin, ca la spovedanie. Izbucnește, de curînd, scandalul altui dovedit informator la Securitate. Un, deloc oarecare, Dan Oprescu. Altă generație, alte împrejurări. Sursa
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
de posibilități în acest roman, posibilitățile fiind de natură existențială, în genul acelora pe care Milan Kundera le descoperea în Somnambulii lui Hermann Broch. între posibilitățile extreme, nazismul și comunismul, întrupate pe rînd în diverse personaje-posibilități, există o cale de mijloc, acolo unde se întîlnesc iubirea, religia, afacerile, politețea, umorul, buna-dispoziție. Petrecerea care are totuși loc în după-amiaza zilei de 23 august 1944 neutralizează de fapt stridențele unei lumi în derivă și reface pentru cîteva ore armonia diferențelor. între Heil Hitler
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]