234 matches
-
superioară), să admitem că versificatorii de astăzi au o viață destul de grea. Spre deosebire de antecesorii lor tipăriți în tiraje mari, recompensați cu premii consistente și introduși (chiar dacă nu cu cele mai bune texte ale lor) în manualele de literatură, "nouăzeciștii" și "milenariștii" afirmați după Revoluție bat încă la porțile editurilor și ale consacrării, cerșind parcă un interes mai larg și mai profund; pe care, fără îndoială, unii dintre ei îl și merită. Cel mai original și mai important poet din ultimele două
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
sociologie și ale formatorilor de opinie pricepuți la toate, ochiul și timpanul strecurate în marea hărmălaie de către lucrătorii SRI, proiectele de construcție a unei uriașe catedrale ortodoxe, frazeologia bombastică a politicienilor și credințele fierbinți ale diferiților misionari, în fine, proiecțiile milenariste, clepsidra întoarsă din care se scurg ultimele fire de nisip dinaintea sfârșitului lumii: toate aceste structuri epice vin, parcă, gata preparate din piață și din stradă, scene dintr-o piesă extrem de familiară. Inteligența autorului este de a exploata la maximum
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
vârsta de creație a anului 1980 și cât pe cea a anului 2009 (fără a mai pune la socoteală multiplele versiuni intermediare). În fond, unde trebuie încadrată această scriere? În arealul poetic al începutului generației '80 sau în peisajul liric milenarist? Omul disponibil de Ion Zubașcu este o lungă istorie de frustrări și revolte. Totul în scrisul său este un strigăt de protest împotriva vicisitudinilor propriei sale vieți, nedreptății la care a fost supus de-a lungul timpului, dar și a
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
în doi ani de zile o editură aflată integral la dispoziția Uniunii Arhitecților. Ca să reproduc rezumatul lui Augustin Ioan despre această carte, ea "glosează postmodern asupra statutului în schimbare al arhitecturii într-o lume a imaginilor fără profunzime, a nevrozelor milenariste, a crizei generalizate". Într-adevăr, găsiți în acest volum un discurs teoretic decupat din paradigmă unui postmodernism nutrit în bună măsură la surse franțuzești, mai cu seamă Baudrillard, dar și Michel de Certeau, chiar dacă al doilea nu e o prezență
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
paradigmă literară nu se schimbă din zece în zece ani, cu o mecanică periodicitate. Susținătorii punctului de vedere contrar arată că, totuși, de vreme ce putem descoperi diferențe semnificative, de adâncime, între "șaizeciști", "optzeciști" și "nouăzeciști" ("șaptezeciștii" fiind o generație intermediară, iar "milenariștii", una în curs de afirmare), aceste structuri create de critică pe baza unui material artistic dat sunt valide, funcționale, operaționale. Nu putem utiliza criteriile cu care îl judecăm pe modernistul abstract Nichita Stănescu pentru a evalua poemele biografiste ale lui
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
A. Gh. Olteanu Verbul neprihănirii Milenaristul scria cu un fel de afurisenie cu îndârjire și cinism scria nemaipomenit de bine și-n spaime nefirești făcea să se cutremure-nțelesuri preacurate și nici psalmistul nu plăsmuia mai bine deși făcea ca unul să-și contemple făptura în
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
gata și în stare/ să-i dau totul absolut totul" (Ea doar mi-a făcut). Erotica flexibilă, interșanjabilă și amintirile din copilărie inundând spațiile de viață actuală sunt completate, în același registru afectiv, de colegialitățile și amicițiile studențești. La poeții "milenariști" prinși în malaxorul Capitalei, căminul era un mediu oribil, toxic, o imagine a societății și lumii degradate. Un catalizator și un suport al violențelor purificatoare. Sângele, sputa, sperma, transpirația acră, toate fluidele corporale și dejecțiile imaginabile intrau în tabloul general
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
de Ion Mircea evită, din start, riscul favorizării uneia sau alteia dintre generații. Nu mai puțin de optzeci de poeți autohtoni, din toate promoțiile și de toate orientările, "șaizeciști" abstracți, "șaptezeciști" calofili, "optzeciști" textualiști, "nouăzeciști" virili/ agonici și un (stingher) "milenarist", defilează prin paginile cărții, la modul aleatoriu însă, nu într-o ordine prestabilită. Sumarul cărții este dat, cum arată autorul, de succesiunea foiletoanelor sale critice din "Ziarul de Duminică". Lipsește, frapant, cel mai important poet român postbelic, Nichita Stănescu, după cum
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
scuturate de metastaticele maladii ale metaforei, ca un one-note Johnny înlănțuit de alcool. Nu întâmplător o foarte amuzantă parodie (datorată lui Anselm Hollo) preia toate capetele de rând - cam aceleași adesea - bukowskiene. Presimt, în schimb, câteva atuuri românești, cu deosebire milenariste, care-l vor transforma rapid într-o vedetă autohtonă: originea germană și emigrarea timpurie dintr-o Mitteleuropă atât de dragă neoexpresioniștilor; dipsomania nedisimulată, încântătoare pentru orice stâlp al boemei; biografia deloc academică, împărțită între serviciul poștal american și sinecura permanentă
Treizeci de ani de agonie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9304_a_10629]
-
Lefter, pentru a-i numi pe cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar „optzecism”). Dar va trebui pornit de aici pentru a scrie o adevărată istorie a optzecismului ca mișcare (contra-)culturală românească încadrată de răsăritul șaizecist și de crepusculul milenarist
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
densă și crepusculară a poeziei lui, Ioan Es. Pop aduce fragmente de lume degradată, înjosită, franjuri murdari și scame dintr-un covor putrezit. Spre deosebire de producția pe stoc a mizerabilismului agresiv, brevetat de unii colegi de generație și transmis câtorva urmași „milenariști”, aici, peisajele dezolante și scenele murdăriei contaminante ies dintr-un vizionarism al ruinei. Din rotativa zilelor și a nopților, din baletul mecanic al faptelor, gesturilor și vorbelor reiterate tot mai stins, nu poate să iasă nimeni; și în alt sens
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
Daniel Cristea-Enache Generația 2000 sau "milenaristă", cum îmi place să-i spun, este prima generație poetică a cărei închegare am urmărit-o îndeaproape: nu chiar din miezul fierbinte al nașterii ei (la care participă, cum se știe, niște moașe editoriale), dar de la acea semi-distanță adecvată comentatorului
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
în viața cititorului. Dar el nu mai poate rezerva prea multe surprize cercetătorului literar avizat. Oricât de inedită, originală ar fi o interpretare, forța gravitațională a marilor poeme scrise înaintea noastră presează înspre evidența critică, dificil (și inutil) de răsturnat. "Milenariștii" și, în parte, "nouăzeciștii" dau, în schimb, un sens proiectiv cronicilor pe care le scriu; ridică semne de întrebare și de exclamare, angajează pariuri valorice, măresc cota de risc a investițiilor critice, ca într-un joc de bursă. O bursă
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
Daniel Bănulescu? Și atunci, e dezirabil pentru această tânără generație în aflux să se încazarmeze și să intre în patul procustian al unei unice formule de sensibilitate lirică? Să le cerem să fie, cu toții, organici și postexpresioniști, viscerali, biografiști, apocaliptici? Milenariști? S-ar zice că mă contrazic: propun un termen (ultimul) pentru definirea unei generații, pledând totodată pentru folosirea lui cu anumite nuanțe. Dar nu: termenul respectiv, tocmai el, mi se pare suficient de elastic și acoperitor, o umbrelă potrivită semantic
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
Daniel Cristea-Enache Cotidianul suburban, dezolant, sordid este fundalul și climatul multor versuri ale tinerilor poeți de azi, "milenariști". După cum observa un critic atent și exigent al actualității literare ca Alex. Goldiș, lirica acestora a preluat o funcție socială ce era marcată, uzual, de proză, nuanțând astfel componenta expresionistă dominantă. Aș adăuga că direcția criticii sociale și sensul mai
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
Daniel Cristea-Enache Dacă generația milenaristă nu l-ar fi avut pe Marius Ianuș, un ideal troublemaker publicitar, neîndoielnic că ea ar fi fost, astăzi, la fel de "cunoscută" precum Constantin Acosmei. De peste un deceniu, acest poet straniu, de un fantastic al banalității (cu formula lui Lucian Raicu
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
în maniera avangardiștilor (nici poemele de tinerețe ale lui Geo Dumitrescu nu sunt prea departe), Constantin Acosmei trece, odată cu ciclurile Sic cogito, Texte poetice și Relatări, în zona de vârf a liricii sale - și a unei întregi generații de poeți milenariști, cărora autorul de la Iași le este precursor. Aceeași banalizare a răului și fosforescență a urâtului, aceeași suferință, exprimată însă diferit: în tirade social-protestatare ori prin viziuni sumbre, post-expresioniste, la poeții generației 2000, respectiv, într-un lirism autosuficient, apatic ori nevrotic
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
acesta, Alex Goldiș l-a expediat în termeni duri. La celălalt pol, Bogdan-Alexandru Stănescu, C. Rogozanu, Marius Chivu, Paul Cernat și chiar Daniel Cristea-Enache (în genere foarte conservator) l-au privit ca pe o revelație în poezia deja irespirabilă a „milenariștilor” de toate orientările. Raliindu-mă eu însumi acestei din urmă direcții, am crezut, la momentul respectiv, că mărul discordiei îl reprezintă „transferul” lui Chiva dintr-o tabără „democratică” într-una extrem de impermeabilă, de elitară, de teritorialistă. Să fim sinceri: dacă
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]
-
anului, a generat, pe lângă o psihoză cvasigenerală, și o mare afacere, evaluată la nivel mondial la miliarde de dolari. Grație internetului și publicității extraordinare, nu întotdeauna dezinteresate, febra sfârșitului veacurilor s-a întins rapid de la Miami la Vladivostok, reactivând mișcări milenariste, trezind din adormire magi și profeți, surexcitând prezicători și înfierbințând mințile a mulțimi de credului. O adevărată industrie specializată în asemenea evenimente înflorește în toate colțurile lumii. Iar odată lansată campania publicitar-comercială, se anunță deja alte „sfârșituri ale lumii”, prevăzute
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
slăbiciunilor omenești, desfășoară formidabile afaceri. Rămase pentru început simple spectatoare la acest spectacol grotesc (dacă nu ar fi atât de lucrativ!) autoritățile publice din diferite țări, unde fonomenul a atins deja cote alarmante, încep să reacționeze în fața riscului de derapaje milenariste. O inedită axă Moscova-Washington, via Paris În Rusia, internauții apocaliptici au văzut în canicula severă și îndelungată din vara lui 2010, marcată de gravele incendii care amenințau cu asfixierea Moscovei, un semn anunțător al sfârșitului lumii. Ca o expresie a
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
Zvonul s-a auzit până în Statele Unie, câțiva americani rezervându-și de pe acum biletele de călătorie pentru a fi aici la 21 decembrie 2012. Autoritățile s-au alertat imediat, mai ales că se așteaptă și reacția celor 30 de mișcări milenariste înregistrate oficial, ce adună peste 30.000 de membrii activi și care au anunțat deja că excavările din Pirinei vor fi transformate în locuințe și în acest scop își vor face apariția noi rute de acces și întreprinzători ocazionali. Condamnați
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
și mai pustiitoare. „Sfârșitul lumii există decând lumea. Acesta face parte din patrimoniul nostru. Dumnezeu ori omul ar fi adesea la originea lui. Scenariul avansat pentru 2012 răspunde fricii dereglării climei”, afirma istoricul francez Luc Mary. Un activist pe tărâmul milenarist, adaugă și el: „Toate datele ecologice sunt postate pe internet, precum sfârșitul petrolului, semnul unei ere noi. Și se exploatează toate spaimele legate de viitor”. Simpla lectură a unor atari „argumente” arată inconsistența lor. În primul rând, că din toate
Apocalipsa 2012, o afacere de miliarde de dolari! () [Corola-journal/Journalistic/70860_a_72185]
-
sunt vădit și voit post-expresioniste, apocaliptice, stingând lumina lumii și aprinzând focuri în beznă. E o direcție bine definită și reprezentată a poeziei de azi, în care se regăsesc deopotrivă componenți ai generației ^90 (Ioan Es. Pop) și tineri poeți ,milenariști" (Ruxandra Novac, Teodor Dună), și care oferă angoasei, crizei, disperărilor eului un cadru perfect de manifestare. în versurile lui Nicolae Coande acest filon nu e totuși unul de profunzime, imaginile de serie noire fiind asamblate cu o anumită preștiință a
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
într-un context radical diferit de cel al deceniului nouă. Complet desincronizat față de poeții ,lunediști", el a ieșit la rampă abia în 2000 (cu volumul Călăuza), ca un personaj cu totul atipic, rătăcit printre vocile răgușite de protest ale tinerilor ,milenariști". Iată o probă suplimentară că nu întotdeauna contextul determină textul și epoca își creează lirica; asistăm, adesea, la răsturnări ale acestui raport de consecuție, la cauzalități inverse, tonifiante. N-ar fi, mă întreb, o mare plictiseală dacă întreaga literatură pe
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
e punctul fix, punctul de referință ce introduce o coerență în vîrtejul de imagini, oprind totodată disoluția eului moral. Există însă, față de primul volum al lui Ianuș, modificări importante la nivelul discursului liric. Din ultimul fragment, se observă cum autorul „milenarist” începe să facă semne discrete cititorului cultivat, folosind (aparent întîmplător) secvențe și tonalități lirice din bucătăria altor poeți, consacrați. „Fețe de porci în oraș/ scurmă și scurmă cu jale”, scrie autorul, făcînd o incursiune rapidă pe domeniul eminescian și pe
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]