181 matches
-
îndrepta în altă parte, spre voluptățile secrete de pe tărâmul cultului meu phalic. Grozav ce doream să practic acest cult și cu ajutorul harnicului legător de cărți, dar opoziția lui îndărătnică era de neînfrânt. Nu dezarmam și reveneam cu niște rugăminți de milog, îndreptând mâna unde nu trebuie (acestea se petreceau într-un loc mai retras al grădinii, unde se retrăgea să se odihnească): primeam de fiecare dată avertismentul „Te spun domnului căpitan.“ De spus, nu m-a spus niciodată, și eu am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bine umbli cu sorcova. Pentru că mama îl infantilizează, el este al lui nimeni. Odată ajuns în libertate, trebuie să-și construiască alte refugii, și primul la îndemână e votca. Unde e construit acest refugiu, se vede, în imediata vecinătate a milogilor, a oamenilor străzii, a nefericiților lumii acesteia. Acasă are un coleg de apartament serios, cu barbă, student la teologie, de care se cam jenează. Se ascunde de el, nu vrea să-l scandalizeze. Mai bine fraternizează cu cerșetorii: „Tu a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lumii acesteia. Acasă are un coleg de apartament serios, cu barbă, student la teologie, de care se cam jenează. Se ascunde de el, nu vrea să-l scandalizeze. Mai bine fraternizează cu cerșetorii: „Tu a cui naiba ești, se interesează milogul, încercând să-mi șteargă fața cu o cârpă ruptă din zdrențele lui, probabil. (...) - A lu’ nimeni. - Toți suntem așa băiete, zice ăla, zdrențărosul, cumva profund, suspinând.” Din compătimitul milogului (și aici existența lui e secundă, să ajungi la mila unui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bine fraternizează cu cerșetorii: „Tu a cui naiba ești, se interesează milogul, încercând să-mi șteargă fața cu o cârpă ruptă din zdrențele lui, probabil. (...) - A lu’ nimeni. - Toți suntem așa băiete, zice ăla, zdrențărosul, cumva profund, suspinând.” Din compătimitul milogului (și aici existența lui e secundă, să ajungi la mila unui milog...), ajunge imediat adversarul lui, când acesta pricepe cine-i golise bunătate de sticlă de tărie... Mai are câte un remediu împotriva disperării mute, dar nici acestea nu sunt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
încercând să-mi șteargă fața cu o cârpă ruptă din zdrențele lui, probabil. (...) - A lu’ nimeni. - Toți suntem așa băiete, zice ăla, zdrențărosul, cumva profund, suspinând.” Din compătimitul milogului (și aici existența lui e secundă, să ajungi la mila unui milog...), ajunge imediat adversarul lui, când acesta pricepe cine-i golise bunătate de sticlă de tărie... Mai are câte un remediu împotriva disperării mute, dar nici acestea nu sunt neproblematice. Iarna, de exemplu, își face cărarea lui pe zăpadă. Bătătorește la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pic să se pună pe picioare. Plecat din Italia în remorca unui TIR unguresc, sări oportun la câțiva kilometri de destinație, în timpul unei staționări în traficul congestionat al orei de vârf. La ai lui Boacă ajunse apoi ușor, întrebând pe milogii instalați de ei la cerșit prin centrul Vienei. Îndatoritoare peste așteptări, gazdele îi făcură rost de un costum arătos și chiar se oferiră să-i împrumute, ziua, un acordeon, în cazul că nu i-ar fi ieșit nici o afacere mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
al rațiunii, locuitorii duc parcă la îndeplinire profeția lui Socrate că după moartea lui cei care l-au condamnat vor petrece restul vieții dormind. În această lume coborând spre amurg, sătulă de ea însăși, singura apariție insolită este extravagantul Diogene, milogul, cinicul, fanfaronul, care își refuză orice confort și dă lecții oamenilor din butoiul ales ca domiciliu. Cu atitudinile sale mereu șocante, filosoful nu se lasă descifrat ușor, iar nevoia lui de independență absolută poate fi înțeleasă în chip diferit : A
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
constată amar viitorul monah. Nu neagă nimic, nu contestă, îl nominalizează, alături de alții și pe Steinhardt: "Examenul e scurt și candidatul a răspuns repede și bine. Candidatul se și înclină de cîteva ori. Ochelarii negri dau candidatului un aer de milog obsechios, de sărac resemnat și ascultător, cum erau cerșetorii și sărmanii...". Al doilea moment va fi confruntarea cu doamna T., transformată în martor de profesie. Acum e pușcăriaș vechi, s-a înțelepțit și s-a șmecherit, a învățat să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Înainte de a redeveni pragmatic, să adaug un post scriptum la capitolul precedent; nu vă mirați: cusute Împreună, aceste emisiuni dar, dacă nu o carte, măcar o profesiune de credință. Între timp, am ajuns prin București, inevitabil În metrou, asaltat de milogii de toate metehnele dar mai ales “culorile” care colcăie acolo, În spatele cărora se ascunde, mai mult decât ne imaginăm, o “industrie”. Ei m’au obligat la o comparație cu mica pisicuță, deși ofensatoare pentru ea care, murind, n’a implorat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și, apoi, În tren, alții, până la Buzău. Dar ce e real și ce e fals În toate acestea, mai precis În ceea ce se vede? Desigur, există oameni necăjiți. Și ei trebuie ajutați. Dar cum să-i deosebești de “salariații” de la Milogul SRL? Pentru că - nu-i un secret pentru nimeni - există o industrie subterană menită a stoarce, bani nu altceva, de la cei ce-și caută un loc În rai. Și sunt destui. Chiar dacă pare ciudat, eu Însumi am trăit o astfel de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nerentabilă economic. Copiii Însă, pot și trebuie educați. Altminteri vor Îngroșa rândurile delincvenților și, dacă nu vor muri În pușcărie, pe acelea ale bătrânilor cerșetori. Culegând orice cerșetor Într’o astfel de instituție nu va mai exista pretextul activității firmei Milogul SRL, rămasă fără “salariați”. Chinezul are o vorbă: “dacă vrei să ajuți pe cineva, nu-i da un pește, ci Învață-l să-l prindă”. Energia e cumplit de scumpă, iar natura o gospodărește cu zgârcenie. Plantele trudesc din greu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru ce am venit. Pentru ce îl caut pe părinte. Și-am devenit brusc recunoscător. Aveam un statut privilegiat. Milog de lux. Era, v-am mai spus, o zi destul de friguroasă. Și părintele avea de executat vreo câteva botezuri în ziua aia. Trei. Botezuri în grup. Mi-a spus să-l aștept să termine, apoi o să mă sponsorizeze de nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la noi. Nu vedeam nici un om despre care să pot spune: „Bietul de el, e terminat!“. Întâlneam rar cerșetori, dar nici la ei nu mă interesa anii, ci faptul că erau puțini. Un tânăr drogat care cerșea nu era un milog, ci doar un drogat. La Haga, am locuit o lună întreagă vizavi de un azil pentru năpăstuiții lumii de toate vârstele. Am aflat că e un azil pentru străini abia după ce unul dintre pensionarii cu care m-am salutat câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bărbia mai sus, vrând cu tot dinadinsul să se debaraseze de astfel de gânduri negre care o torturau de ceva vreme. Aceste stări o indispuneau total. Cu cât reflecta mai mult asupra supărării ei, cu atât se simțea ca un milog într-o situație dificilă. Se gândi să îl viziteze, să îl caute acolo unde este. Începu să vorbească cu ea însăși: - Încă nu știu dacă o voi face. Am destule motive contrare. Merită să trăiesc sau să mor pentru această
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
însuși, mult mai îndrăzneț), în Senatorul melcilor ele sunt stânjenitoare (filmul însuși fiind mai convențional). Daneliuc demonstrează că e în stare să conțină subiectul, revenind la un story clasic cu morală la urmă : Dacia de la-nceput, urmărită de zeci de milogi cu jalbe, va fi urmărită în final de aceiași numai că jalba e întregul film ! Demonstrația, spuneam, e reușită ; însă filmul e născut pe jumătate paralizat Până la urmă, poate că e bine totuși că Daneliuc se întoarce la o coerență
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
descopere acel sens de mister și de extravaganță care îi învăluia persoana și modul său de a face. Se spunea, și era adevărat că, aproape săptămânal, se așeza în rând cu cei mai săraci, cu castronul în mână, camuflat în milog, pentru a cerși vreo farfurie de ciorbă la poarta vreunui convent. Nu reușea totdeauna să se mimeze sub hainele uzate ale săracilor. Se spunea, și era adevărat că, îmbrăcat ca un cerșetor, ar fi mers să cerșească la părinții capucini
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de urgia timpului care spune că acest conducător al ariminilor carpatini era un bun gospodar ce s-a aplecat cu mare sîrguință asupra agriculturii. Astăzi căpeteniile tîlhare și trădătoare ale românilor au distrus complet agricultura ca să fim un popor de milogi și nevrednici în fața celorlalți. Laetus istoric grec foarte vechi, a tradus în greacă scrierile lui Teodor, Ipsicrat și Mochus, istorici fenicieni sub numele de Istoria fenicienilor, iar Suidas îl citează cu privire la Zamolxe spunînd că învățatul era scit, trac sau get
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
întâlnesc pe Dumnezeu drăguțul și împăratul Să-I ud opincile cu lacrimile mele.” - Moțul de Radu Gyr Suntem poporul cel mai invidiat de străini, cel mai însângerat și cel mai jefuit. Fiindcă am tolerat, s-au cuibărit la noi toți milogii, paraziții, afaceriștii străini de interesele noastre. Cu mâna pe inimă și cu ochii la cer afirm: poporul român a dat dovadă de cea mai mare toleranță pentru ca în zilele noastre să fim acuzați de discriminări, intoleranță și cuceriri teritoriale. A
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ai să rămâi! Asta nu este pentru noi, căci noi nu avem nici mărci, nici dolari. (La schi nautic era afișat că plata se face numai în mărci sau în dolari.) Noi suntem niște nenorociți, mă , niște nenorociți , suntem niște milogi, mă la noi acasă. Aici, străinii au mai mult drept decât noi. Hai să mergem, că banii noștri nu sunt buni! Cei doi au plecat, iar eu, după ei Era atâta durere și descurajare în glasul tânărului, că m-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Era atâta durere și descurajare în glasul tânărului, că m-a durut inima și mi-a fost rușine că am ajuns să aud pe un tânăr, la vârsta entuziasmului și a patriotismului orb de pe vremuri, că se simte umilit și milog în țara lui. Durerea din glasul său mi s-a părut a fi durerea țării întregi și m-a lovit ca un bici peste față. Mi-am zis: Iată ce a realizat regimul comunist! Ăsta este omul nou cu care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cântând din zdrâng în fața reflectoarelor, tot de el ! Petrache Lupu din Maglavit a fost un dulce copil. În cenaclul său nasc fecioarele și băieții se despoaie, uitându-și prezervativele printre scaune, bătrânii se vindecă de trânji instantaneu și umblă ca milogul din Capernaum. Mântuitorul tineretului strânge toată pleava bacantelor în tribune sub faldurile tricolorului, mai vâră câte o strâmbă, ca să fie, să se găsească la o adică poet al tăgadei și apolog în același timp, duplicitar până-n măduva oaselor, vrea să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
delir spre amintiri, cufundându-se într-o trăire voluptuos onirică. Cu mai accentuate note morbide, eroul din Liniște apare tulburat nu numai de drama lui sentimentală, ci și de conștiința fatalității, de neputința în fața firii. Alte nuvele (Paraziții, Iancu Moroi, Milogul) alternează perspectiva melodramatică și privirea lucid critică, sarcastică. Într-o galerie de portrete figurând ființe ratate, sunt convocate înduioșarea, umanitarismul, dar și tușa groasă, utilizată în descrierea grotescului sau a patologicului. Remarcabilă în opera scriitorului, ca și în evoluția nuvelei
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
se traduce în votul pentru partidele populiste, dominate de figura simbolică a tătucului — fie el zâmbitor (Ion Iliescu), fie, vorba lui Dick Morris, nuts (Vadim Tudor). Tânjim după tați ca după paradisul pierdut. Să ni se dea! —acest slogan al milogilor stă, la loc de cinste, alături de sonde și snopii de spice, pe stema țării. Cât timp e ceva de muls, totul decurge normal. Când a secat ugerul, ne vedem de treburile noastre, punem coada pe spinare și tuleo! spre țările
Vulcanul putred by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13129_a_14454]
-
obținut nimic.. Pe când se întorcea acasă, el a avut de suportat o rușine nemaivăzută: venețienii l-au reținut pe suveranul bizantin și i-au cerut să-și plătească datoriile, amenințându-l cu închisoarea pentru datornici, ca pe cel mai amărât milog. Andronic IV, care rămăsese pe tron ca regent , n-a depus nici un effort ca să-și salveze tatăl. Nefericitul monarh a fost scos din nevoie de fiul său mijlociu, Manuel, despotul Thessalonicului, și de Ioasaf Cantacuzino-ei au adunat suma cerută și
Ioan al V-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317612_a_318941]
-
sordidului și banalului pe care o radiografiază cu severitatea celui deprins să cumpănească totul în lumina marilor modele biblice și mitologice. El antepune efemerul duratei și mizeria esenței dăinuitoare. Lumea lui Iancuț pare a fi una a neputinței suverane: bătrâni, milogi, orbi, sluti, o fauna despuiata de spirit, vermicida, extrasa din ramele lui Bosch și Bruegel, hălăduind în afara oricărei cardinalități. Din când în când, o undă de candoare iluminează acest orizont închis, suficient sieși: copilăria și maternitatea. Două simbouri cu adâncă
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]