247 matches
-
mai jos, modifică doar starea sau poziția substanțelor, dar nu și compoziția acestora: 4. Indicați prin săgeți corespondența: 5. Citește cu atenție afirmațiile din prima coloană și marchează alegerea făcută: 6. La temperatură obișnuită, starea lichidă este caracteristică substanțelor: a)minei de creion; b) oțetului; c) vinului; 7. Culoarea” unei substanțe este o proprietate: a) chimică; b) biologică; c) fizică; d) fiziologică 8. Citiți cu atenție afirmațiile următoare, specificați care sunt proprietăți fizice și care sunt proprietăți chimice exemplificate în afirmațiile
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
prin deget determină intensitatea sunetului.” Iar renumita profesoară Alma Cornea Ionescu (1900-1976) enunță același principiu în Metodă de pian: „Calitatea și intensitatea sunetelor depind de viteza căderii degetelor pe clape”. În Tratat de artă pianistică (1982), Ana Pitiș și Ioana Minei pledează, de asemenea, pentru înțelegerea tehnicii pianistice ca un sistem subordonat gândirii muzicale. Astfel: „Pianistul care are deprinderea de a gândi cu sunete, de a croi fraze coerente, logice, pentru care lumea sonoră nu reprezintă un amalgam haotic de elemente
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Paisie, ce au fost stareț al sfintelor mănăstiri Neamțului și Săcului”, a fost scrisă încă din timpul vieții Starețului Paisie. Redactată în românește cu litere kirilice, această biografie a fost păstrată în două manuscrise. Primul s-a găsit la sfârșitul Mineiului pe februarie, tipărit la Râmnic în 1780. Cel de al doilea (cu un text interpolat) se păstrează într-un miscelaneu de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (ms. 952-fila: 111-121), donat de slavistul A. Iațimirski, la 18 iunie 1899. Primul dintre
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
parohial. În ambele cimitire erau Înmormântați exclusiv creștinii ortodocși . Biblioteca Inventarul bisericii Întocmit la 28 iunie 1894 ne dezvăluie prezența cărții vechi de la biserică, anume: Evanghelie, 1785; Manual pentru servirea Sf. Liturghii, 1862; Apostol; Octoih mare, București, 7282; Octoih mic; Minei; Triod; Penticostar, 7261; Ceaslov, fără an; Ceaslov, 1806; Psaltire, Mănăstirea Neamțului, 1817; Moliftelnic, 1848, ; Panahidă, 1837; Sinodic, 1881; Catavasier . Biblioteca parohială, Înființată În 1942 deținea 500 de volume la 1948. În noiembrie 1948 se pune În vedere preoților parohi aplicarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
acest manuscris a ajuns la Athos și apoi în Rusia, ar sugera ipoteza potrivit căreia Apostolul a ajuns până în vremea vremea noastră s-ar datora tocmai faptului că nu s-a aflat la Putna în 1484. Al doilea manuscris, un Minei pe aprilie, s-a scris în 1467 la porunca domnului, pentru mânăstirea sa de la Putna, de către diaconul Nicodim. În același an, 1467, a fost copiat un Minei, cu însemnarea “Această lună august a scris-o Ștefan voievod, domn al țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că nu s-a aflat la Putna în 1484. Al doilea manuscris, un Minei pe aprilie, s-a scris în 1467 la porunca domnului, pentru mânăstirea sa de la Putna, de către diaconul Nicodim. În același an, 1467, a fost copiat un Minei, cu însemnarea “Această lună august a scris-o Ștefan voievod, domn al țării Moldovei, cu mâna păcătosului Casian”. Casian a mai copiat în 1467 și un Minei pe luna noiembrie. Cum exista un Minei pentru fiecare lună, e de presupus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Putna, de către diaconul Nicodim. În același an, 1467, a fost copiat un Minei, cu însemnarea “Această lună august a scris-o Ștefan voievod, domn al țării Moldovei, cu mâna păcătosului Casian”. Casian a mai copiat în 1467 și un Minei pe luna noiembrie. Cum exista un Minei pentru fiecare lună, e de presupus că au existat la Putna și alte minee, nu doar trei. Vorbind despre grija, pe care domnul a avut-o față de biserică, amintim că în același an
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
an, 1467, a fost copiat un Minei, cu însemnarea “Această lună august a scris-o Ștefan voievod, domn al țării Moldovei, cu mâna păcătosului Casian”. Casian a mai copiat în 1467 și un Minei pe luna noiembrie. Cum exista un Minei pentru fiecare lună, e de presupus că au existat la Putna și alte minee, nu doar trei. Vorbind despre grija, pe care domnul a avut-o față de biserică, amintim că în același an, domnul dă Bistriței un privilegiu cu scutiri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Curte în jos și în anul 1887 au ars toată Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara dela Curte în sus totu. Dionisie Bucurenci.» b. Fila 113. - « Valere Schiopu cantor albisericii ortodoxe din Streza Cârțișoara din anul 1886 până în anul 1940.» 9. Mineiul lunii aprilie 1854. a. Fila 104. - «În ziua de 13 dechembrie călindarul nou 1904 s-au întâmplat în Budapesta, în dieta țării un scandal între Coșutiști și guvernamentali. Coșutiștii au lovit cu scaunele și cu mesele pe guvernamentali încât s-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zid cu spese de 3700 de florini, adică 7400 de Kor. cu mari greutăți din partea conducătorilor comunei, sub primariul Nicolae M. Banciu comunei și Damaschin Poparad notar comunal cercual. Streza C. Trandafir 1904 prin Constantin Folea econom și lemnariu.» 10. Mineiul lunii iulie - 1854 - 146 file. a. Fila 1. - «În ziua de 29 iulie vinerea a bătut piatra pe hotar cum n-a mai fost de mult. A stat gheața în unele locuri până a doua zi. Popa Pavel» a. «Să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de „Sfânta Maria Mare”), la biserică, după liturghie, se citește și legenda apocrifă pe care am amintit-o (vezi „Învățătură pentru adormirea Precistei”, În Cazania lui Varlaam, tipărită la Iași În 1643, <endnote id="cf. 96, p. 486 ; vezi și Mineiul de pe luna august tipărit la Mănăstirea Neamț În 1847 ; dar și 19, II, pp. 141 ș.u., și 20, p. 284"/>). Voi reveni la aceste legende populare la capitolul despre evreul hagiocid. Aici mă interesează doar un episod anume, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XVII-lea, soldații unguri ar fi aruncat În foc („dar ea a rămas nevătămată”) chiar icoana de la Mănăstirea Argeș despre care se spunea că ar fi fost Înjunghiată de un evreu <endnote id="(76, p. 168)"/>. În fine, În Mineiul lunii aprilie este descrisă o legendă despre „un saracin vestit” (din cetatea Ramel, din Siria), care a tras cu arcul Într-o icoană reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe. „Dar săgeata n-a zburat spre icoană - continuă textul -, ci În sus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
traducerea neogreacă a lui Ambrosie Pamperis. Prin cărțile de cult tipărite la Râmnic sub oblăduirea sa, începând din 1776, a contribuit la românizarea completă a serviciului bisericesc. Principala lui operă rămâne editarea, între 1776 și 1779, a șase volume de Mineie (contribuția sa extinzându-se și la pregătirea volumelor următoare, tipărite de succesorul său Filaret), completate de prefețe originale, atestând orizontul iluminist al clericului, ce se inspiră masiv din Enciclopedia franceză și din opera bizantinologului Charles Le Beau. La traducerea Mineielor
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Mineie (contribuția sa extinzându-se și la pregătirea volumelor următoare, tipărite de succesorul său Filaret), completate de prefețe originale, atestând orizontul iluminist al clericului, ce se inspiră masiv din Enciclopedia franceză și din opera bizantinologului Charles Le Beau. La traducerea Mineielor, lucrare colectivă, condusă de episcop, bazându-se pe vechile tălmăciri ale lui Dosoftei, Radu Greceanu și Damaschin al Râmnicului, au colaborat mitropolitul Grigorie, Filaret de Râmnic, Anatolie ierodiaconul, Rafail monahul și Iordan Cappadochianul. Prefețele conțin, în ansamblu, o meditație asupra
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
pe vechile tălmăciri ale lui Dosoftei, Radu Greceanu și Damaschin al Râmnicului, au colaborat mitropolitul Grigorie, Filaret de Râmnic, Anatolie ierodiaconul, Rafail monahul și Iordan Cappadochianul. Prefețele conțin, în ansamblu, o meditație asupra evoluției istoriei și a timpului. Predoslovia la Mineiul pe octombrie, apărut în 1776, reamintește biruințele în ordine cultural-religioasă (traducerea cărților de cult) și anunță renașterea națională a secolului următor, prin noul sens dat cuvintelor „patrie” și „patriot”. Pentru cărturar, cauzalitatea divină și voința oamenilor conlucrează, după vechiul concept
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
în ordine cultural-religioasă (traducerea cărților de cult) și anunță renașterea națională a secolului următor, prin noul sens dat cuvintelor „patrie” și „patriot”. Pentru cărturar, cauzalitatea divină și voința oamenilor conlucrează, după vechiul concept bizantin al „sinergiei”, la mersul evenimentelor istorice. Mineiul pe noiembrie, tipărit în 1778, conține o încercare de periodizare a istoriei românilor, începând cu romanizarea Daciei. A doua etapă are în centru întemeierea Țării Românești, iar a treia - traducerea cărților sacre în limba română. În sfârșit, epoca a patra
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
epoca a patra, cea contemporană episcopului, reprezintă o perioadă de statornicie, datorată reglementărilor încheiate cu Poarta Otomană. În spirit înnoitor, C. de R. încearcă să fixeze locul Bisericii în cadrul conștiinței naționale. Cea mai lungă și mai însemnată este prefața la Mineiul pe ianuarie, ce conține un scurt istoric al poporului român, plecând de la teoria originilor, cu idei similare stolnicului Constantin Cantacuzino. Argumentele socio-etnografice aduse, asemănătoare celor ale Școlii Ardelene (S. Micu), au în vedere obiceiurile romane, dar și autohtone (ideea supraviețuirii
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
C. de R. în predosloviile sale îl așază pe linia preocupărilor mai vechi ale umaniștilor români, conturând totodată, prin noile elemente de filosofia istoriei și prin tema timpului, profilul unui important cărturar iluminist de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Traduceri: [Mineie], pref. trad., Râmnic, 1776-1779. Repere bibliografice: Iorga, Ist. bis., II, 150-151, 155-156; Mihai Mihalache, Viața și activitatea episcopului Chesarie al Râmnicului, BOR, 1966, 1-2; Duțu, Coordonate, 131-155; Ivașcu, Ist. lit., I, 291-293; Piru, Ist. lit., II, 160-163; Anghelescu, Preromant. rom
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce, la 1741, un Minei era cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă Râmnic. Vezi N. Cartojan, Alexandria în literatura românească, București, 1910, p. 79, cf. Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
30 de bani, una de bob 20 de bani și un caș 30 de bani, când exemplarele din Cazanie se vindeau cu prețul mediu de 18-20 florini." (p. 117). Aceste prețuri frustrante au existat până tâziu, de vreme ce, la 1741, un Minei era cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă Râmnic. Vezi N. Cartojan, Alexandria în literatura românească, București, 1910, p. 79, cf. Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
descrie, fundalul istoric și ideologic al problemei „a fost onorat” un evreu, ziarist, și el salariat al institutului amintit (la care au lucrat, se Înțelege, și istorici serioși și cultivați). El și-a Îndeplinit misiunea cu succes. Nicolae Minei XE "Minei, Nicolae" și-a Început prefața cu procesul de la Nürmberg, a explicat pe scurt noțiunea „crimă de război”, a descris planurile lui Hitler XE "Hitler, Adolf" și incapacitatea unor conducători occidentali de a-l frâna, a amintit cititorilor planurile lui Hitler
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și nu au trebuit, În general, să poarte infamanta «stea galbenă». Dar mai presus de orice, ei nu au cunoscut oroarea lagărelor de exterminare, nici pe teritoriul țării, nici prin deportare pe meleaguri străine”. Într-o notă În subsolul paginii, Minei XE "Minei, Nicolae" a notat că el se referă, „desigur”, la România dintre granițele din 1940; cu alte cuvinte, ceea ce s-a Întâmplat În Basarabia XE "Basarabia" , În Bucovina XE "Bucovina" și În Transnistria XE "Transnistria" nu interesează partidul - și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au trebuit, În general, să poarte infamanta «stea galbenă». Dar mai presus de orice, ei nu au cunoscut oroarea lagărelor de exterminare, nici pe teritoriul țării, nici prin deportare pe meleaguri străine”. Într-o notă În subsolul paginii, Minei XE "Minei, Nicolae" a notat că el se referă, „desigur”, la România dintre granițele din 1940; cu alte cuvinte, ceea ce s-a Întâmplat În Basarabia XE "Basarabia" , În Bucovina XE "Bucovina" și În Transnistria XE "Transnistria" nu interesează partidul - și poate că
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Karețki XE "Karețki, A." și M. Covaci XE "Covaci, M." , Zile Însângerate la Iași (28-30 iunie 1941), Editura Politică, București, 1978, p. 16. Ibidem, p. 20. Ibidem, pp. 21-22 (sublinierile Îmi aparțin); la zece ani după ce a scris aceste rânduri, Minei XE "Minei, Nicolae" și familia sa au emigrat În Israel. Vezi, de exemplu, articolul lui Covaci XE "Covaci, M." despre pogromul de la Iași cu ocazia comemorării a patruzeci de ani de la desfășurarea lui - dr. Maria Covaci XE "Covaci, M." , cercetător
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Karețki, A." și M. Covaci XE "Covaci, M." , Zile Însângerate la Iași (28-30 iunie 1941), Editura Politică, București, 1978, p. 16. Ibidem, p. 20. Ibidem, pp. 21-22 (sublinierile Îmi aparțin); la zece ani după ce a scris aceste rânduri, Minei XE "Minei, Nicolae" și familia sa au emigrat În Israel. Vezi, de exemplu, articolul lui Covaci XE "Covaci, M." despre pogromul de la Iași cu ocazia comemorării a patruzeci de ani de la desfășurarea lui - dr. Maria Covaci XE "Covaci, M." , cercetător științific principal
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]