376 matches
-
a văzut nimeni. Bart se simți tentat de o punere în perspectivă istorică a chestiunii: − Coșmarul ăsta a început, cred, cu marile descoperiri geografice, care au dovedit că există realmente ieșiri din Lumea veche înspre ținuturi paradisiace. Eu văd coarnele Minotaurului în stâlpii porții de ieșire, înspre care ne bulucim ca apucații, îmbrâncindu-ne și strivindu-ne unii pe alții; restul e bau-bau. − Chestie de mișcare browniană: cu cât panica sporește energia sistemului, cu atât zigzagul înspre ieșire devine mai anevoios
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
perfecționare a conștiinței călătorului labirintic, orice greutate care nu te strivește și este dusă până la capăt fortificându-ți ființa. Poate cea mai cunoscută evocare mitologică a imaginii labirintului este cea care are drept subiect confruntarea dintre carismaticul erou Tezeu și Minotaur. Pentru vechii greci, divinitatea ce patrona mitul, legenda, alături de meșteșuguri, agricultură și alte manifestări creațional-artistice umane era zeița Athena, zeița înțelepciunii. Așadar, mitul, ca rezultantă a ingeniozității omenești, dezvoltate, poate adesea, pe un fond de realitate istoric-arhaică, se află sub
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
alte manifestări creațional-artistice umane era zeița Athena, zeița înțelepciunii. Așadar, mitul, ca rezultantă a ingeniozității omenești, dezvoltate, poate adesea, pe un fond de realitate istoric-arhaică, se află sub constelația îndemnului înțelept. Și ce ne îndeamnă mitul lui Tezeu și-al Minotaurului? Ce ne povățuiește gândul înțelept al acestei povestiri cu deschideri spre realități umane primordiale? Tezeu coboară în labirint spre a opri sacrificiul sângeros adus de tinerii atenieni regelui din Minos, spre a stopa constanta jertfire închinată cruzimii bestiei acestui rege
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a acestuia, are premoniția propriei morți, calitățile sale îi sunt atinse de stingere, firul Ariadnei stă să se piardă, iar sabia îi pare grea și neîndemânoasă, o piedică și nu un ajutor. În acest moment de intensă dificultate sufletească, apare Minotaurul ca împlinire și încarnare supremă a energiilor negative labirintice, drept spirit malefic ce profețește fals un sfârșit deplorabil eroului, inducând ispita revoltării față de zei și soartă. Privindu-l față în față, Tezeu își vede propria ființă pierdută în revoltare, dezorientată
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
anticipate este spulberată drept o viziune demascată ca fiind falsă, înșelătoare, iar spectrele demenței, suicidului, angoasării, dezorientării și revoltării sunt spălate de torentul izvorât din interiorul sufletului său. Părăsind rătăcirea revoltei, Tezeu coboară privirea conștiinței întru acțiune și privește la Minotaur, ca și cum acesta ar fi fost deja înfrânt, soarta lui fiind cea a unui etern perdant. Îl lovește, precum apa sparge un baraj și se revarsă peste ispita rămânerii întru revoltă indusă de false profeții și viziuni. Pășește peste trupul prăbușit
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în mâini alături de firul ce îl ghidează. Reactivarea celorlalte trăsături îl vor aduce biruitor la ieșirea solară și îmbrățișarea cu Ariadna, el devenind, prin răzbaterea victoriosă a acestui crunt labirint, superior celui care a fost. Mitul lui Tezeu și al Minotaurului pare a îndemna să ne privim ca eroi ai propriei vieți ce coborâm în labirinturi. Acolo, ne așteaptă, după fiecare colț, posibilitatea de confruntare cu demonii conștiinței ce ne vor spune că suntem deja înfrânți. Atunci vom erupe întru revoltare
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
București, 1968; Mihail Bulgakov, Garda albă, București, 1969, Însemnări pe manșete, în Diavoliada, București, 1998; Andrei Belâi, Petersburg, București, 1970; Iuri Tânianov, Moartea ambasadorului, București, 1972; Konstantin Vorobiov, A venit uriașul, București, 1974; Arkadi și Gheorghi Weiner, În vizită la Minotaur, București, 1976; Kalevipoeg. Epopee populară estonă, București, 1978; Vasili Șukșin, Un șofer de elită, București, 1979, Călina roșie, pref. trad., București, 1995; Aleksei Pisemski, La cumpăna veacului, I-II, București, 1980 (în colaborare cu I. Lecca); Mihail Sadoveanu, Creanga de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
frivolitățile ei, și cum mai triumfă, cred eu, macii bătrâneții asupra trandafirilor copilăriei". Dacă lui Anne Parlange (care mai are la activ o carte, bine primită și apreciată pentru stilul ei sec și tăios ca o lamă de brici, "Răsuflarea minotaurului", 2002) îi datorăm partitura interpretată de Sade, lui Vincent Lestréhan (în viața de toate zilele, casier general) îi datorăm detaliile epice, fresca, moravurile epocii. Intrigile de culise, concurența atroce pentru posturi, delațiunile, conflictele (ca de pildă cel real, atestat de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la provocări livrești, cum ar fi câinele sau umbra acestuia numită Schlemihl, sau ceasul lui Lichtenberg ce-i va confirma condiția de om, nunc et in hora mortis nostrae, a omului ce nu ezită să străbată până la capăt traseul găsirii Minotaurului în Labirintul aventurii epice fără de sfârșit. Judele de instrucție, trimisul capitalei imperiale, dincolo de complexul de intrus, alimentat inclusiv de un complot agresiv al realului obiectual (preferat în schimb de Dr. Marcu), suferă de orbire. Intermitentă, parțială, progresivă oricum. Reală sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
e consfințită prin dogma creației ex nihilo: lumea se naște nu printr-o emanație necesară, ci este opera generozității pure, confirmată de toată economia văzută și nevăzută a mântuirii. Istoria nu este un labirint sufocant, la capătul căruia așteaptă răzbunător Minotaurul, ci mai degrabă o partitură muzicală, traversată diafan și recitată polifonic. Nu întâmplător, o existență liturgică poate fi asemănată unei opere de artă1. În cuvintele psalmistului, „laudă și frumusețe este înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
natură, în moduri diferite, bineînțeles, în obiect și în subiectul cunoscător. Dar imaginile joacă și un rol cognitiv pentru imaginație, căci atunci cand obiectele imaginate nu există ca atare în lumea reală a așa cum se întâmplă în cazul ființelor imaginare, precum minotaurii, zânele sau balaurii a, imaginația este forțată să creeze, din imaginile care îi stau la dispoziție și pentru care există un corespondent real, o reprezentare în care și prin care să înțeleagă, să „cunoască“, atât cât îi stă ei în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formă sensibilă. Însă puterea imaginativa face aceasta, iar cuvântul mental este, într-un anumit aspect, asemenea formei imaginate. La fel cum imaginația formează uneori o imagine a unui obiect ce nu există ca atare în lumea reală, de pildă un minotaur, tot astfel intelectul trebuie să formeze o reprezentare mentală a esenței obiectului, deoarece esență nu există ca atare în lumea reală, ci întotdeauna într-un compus hilemorfic. În lumea reală nu există, în mod independent și concret, ceva de felul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Românească, București, 1988, p. 147. 260 Dumitru Țepeneag, În căutarea unei definiții, în Momentul oniric, antologie îngrijită de Corin Braga, Cartea Românească, 1997, p. 34. 261 Leonid Dimov, Preambul în Momentul oniric, op. cit., p. 36. 262 Leonid Dimov, În odaia Minotaurului. Încercare asupra artei onirice, op. cit., p. 259. 263 Ibidem. 1 Albert Thibaudet, Fiziologia criticii. Pagini de critică și istorie literară, studiu introductiv, selecție, traducere și note de Savin Bratu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. 2 Tudor Vianu, Generație și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a rândul soldații nu au purtat armuri. Grecii au păstrat în secolele ulterioare memoria grandorii cretane învăluită în legendă. Conform unei asemenea legende, orașul Atena trimitea regelui cretan Minos în fiecare an, drept tribut, tineri și fecioare, aceștia fiind sacrificați Minotaurului, monstrul jumătate om, jumătate taur, din adâncul labirintului. În cele din urmă, eroul atenian Tezeu omoară bestia și reușește să scape din labirint. Datorită legendei, adjectivul minoic, derivat de la numele regelui, este folosit în expresia civilizația minoică, sinonim pentru civilizația
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
interogativ. Întrebarea pusă poate ascunde, uneori, alte problematizări neformulate Încă. Ne fixăm o Întrebare, dar nu știm care vor fi următoarele. Interogația Împrumută ceva din cutia cu surprize a Pandorei (ceea ce este de dorit!), dar și din Întortocheatul labirint al Minotaurului (În care te poți pierde!). Din punct de vedere educațional, e bine să-i Încurajăm pe cei care pun Întrebări. E indicat să vedem În elevii sau studenții noștri nu numai niște simpli „respondenți”, care se conformează mereu somațiilor noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dorit de inițiatori. Mai mult, la 12 iulie 1935, Comitetul Central al Partidului Comunist a fost arestat la ieșirea de la ședința de comitet care a avut loc pe strada Meteorilor nr. 18, iar arestarea s-a efectuat la colțul străzilor Minotaurului cu Ionel Țăranu (toate aflate în zona cuprinsă între Calea 13 Septembrie, strada Uranus și Calea Rahovei - Antim). Au fost prinși I. Colev Ivan Iordan, Șmil Marcovici, Ana Pauker și familia Kaufman (Emanoil, Elisabeta și Serena), proprietara imobilului în care s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
LCF, 1985, 31; Valeriu Cristea, Talentul romancierului, RL, 1985, 46; Holban, Profiluri, 417-420; Cristea, A scrie, 218-222; Țeposu, Istoria, 123-124; Geo Vasile, Grefierul și victima, CNT, 2000, 44; Bianca Stupu, „Povestea Marelui Brigand”, „Cotidianul”, 2000, 18 decembrie; Dan Ștefan Pocovnicu, Minotaurul din text, CL, 2001, 2; George Gorcea, „Povestea Marelui Brigand”, OC, 2001, 63; Radu Mareș, Povestea ca roman, VTRA, 2001, 4-5; Răzvana Niță, „Simion liftnicul - roman cu îngeri și moldoveni”, „Cronica română”, 2001, 1 iunie; Ion Mureșan, O carte în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
el (beneficiind de propria sa cultură mitologică, Barthes a oferit interpretări ale actelor și ale produselor culturale populare care au creat analogii în loc să le identifice de pildă, nu orice bărbat care consumă un biftec consideră că se impregnează cu forța minotaurului). Clarificări conceptuale Mitul fiind un "sistem bine articulat" (Claude Lèvi-Strauss), "este strâns legat în jurul unei valori, dar al unei valori cu multiple deschideri și de aceea, cu varii valorizări posibile: filozofică, științifică, artistică, religioasă".235 Cu alte cuvinte, deși mitul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida (VIII, 240), reprezintă o expansiune a hiperbolizării imaginii divine din versurile 1539-1540: Și unii spun că-n goană un zeu s-ar fi zărit Cum amuțea din urmă fugarul îngrozit Descrierea monstrului amintește de Minotaur, învestindu-l astfel pe Hyppolite cu puterile unui erou de legendă: Avea pe frunte coarne puternice de taur, Înveșmîntat ca peștii, cu galbeni solzi de aur; O fiară-ngrozitoare, balaur ucigaș Încolăcindu-ți trupul de șarpe uriaș Trebuie să surprindem
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Florica Cordescu, București, 1967; Hanibal, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1972; ed. bilingvă, tr. Ion Miloș, pref. Aurel Martin, București, 1981; Surâsul Hiroșimei și alte versuri, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1973; Scrieri, I-II, București, 1974; Harfa și minotaurul, pref. Lucian Raicu, București, 1977; Groapa cu lei - The Lion’s Den, ed. bilingvă, tr. Andrei Brezianu, pref. Lucian Raicu, București, 1980; Arma secretă, București, 1980; Deasupra zilei, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1981; Poezii, îngr. și pref. Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
așa cum lumea vizibilă s-a îndepărtat de ochii mei”. Ghetto-ul, la fel ca pierderea vederii, nu înseamnă catastrofa, „o nenorocire totală”. Dimpotrivă, e un nou prilej de verificare a propriilor forțe, a acelora intelectuale și sufletești, capabile să învingă oricând minotaurul. O ultimă mișcare mistică este hasidismul, care apare în Podolia și Volânia. Întemeietorul mișcării, Rabbi Israel Baal Shem Tov (“învățătorul bunei Reputații” - prescurtat Becht), neutralizează mesianismul sabbtaiștilor și renunță la exclusivismul de confrerie inițiatică secretă (Kabbala tradițională). Promovează, în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vehiculul Puterii este imaginea filmată și televizată. Iar disecție pe cuvînt și pe imagine va trebui să facă, desigur, adevăratul intelectual. El trebuie să fie cerberul care stă la intrarea în cuvînt, de el avem nevoie drept călăuză în labirintul Minotaurului Puterii. Individualitatea și cuvîntul, acestea sînt universurile pe care Puterea le poate manipula în fel și chip. Însă intelectualii pot continua acea deconstrucție a subiectului, a acelui producător de sens, a celui supus puterilor anonime ale discursului sau violenței simbolice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Dulfu, celebrul culegător și editor de folclor. Strada Ecoului, cu casa de la nr. 21, important exemplu de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Strada Soldat Moroiu, cu o casă decorată cu basoreliefuri inspirate de epopeea lui Mihai Viteazul. Strada Minotaurului, cu casa de la nr. 2, din a doua jumătate a secolului trecut. Străzile Meteorilor și Arionoaiei, cu un ansamblu unitar de locuințe din perioada interbelică. În fine, străzile Lăzureanu, Fonteriei, Sirenelor, Emigrantului, Poenaru Bordea, Schitul Maicilor și atâtea altele, presărate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și fragmentară; dar episoadele cele mai dramatice se raportează la o inițiere. Semnificația originară a acestui scenariu mitico-ritual era probabil uitată cu mult înainte de primele mărturii scrise. Saga lui Teseu, anume pătrunderea sa în labirint și lupta sa victorioasă cu Minotaurul, ne va reține atenția mai departe (cf. § 94). Dar e bine să amintim de pe acum funcția rituală a labirintului ca probă inițiatică. Săpăturile de la Cnossos nu au revelat nici o urmă a faimoasei lucrări a lui Dedal. Totuși, labirintul figurează pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sexe voltijând pe deasupra taurului, în ciuda scepticismului lui Nilsson, semnificația religioasă a "acrobației" este indubitabilă: a sări peste taurul în cursă constituie o "probă inițiatică" prin excelență 53. Foarte probabil, legenda tovarășilor lui Teseu, șapte tineri băieți și șapte fete, "oferite" Minotaurului, reflectă amintirea unei astfel de probe inițiatice. Din nefericire, nu cunoaștem mitologia taurului divin și rolul său în cult. Probabil că obiectul cultual, specific cretan, numit "coarnele de consacrare", reprezintă stilizarea unui frontal de taur. Omniprezența sa confirmă importanța funcției
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]