1,659 matches
-
ideile sunt de adâncime: de la căutarea lui Adonai în Alegorie, unul dintre numele date lui Dumnezeu, nenumit niciodată direct în mozaism, până la supliciul lui Ioan Vodă sfâșiat de cămile, în Bocetul lui Ioan Vodă, Armanul, sau în visul-coșmar al ciobanului mioritic, în Alei! Miriam Răducanu a prins foarte bine tocmai acest balans între patetic și jucăuș. A și intercalat între celelalte poezii, ca un laitmotiv, poezia Spiridușul somnului, sprințară, care atenuează tonurile dramatice. În acest joc subtil stă o bună parte
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
E U G E N E V U ( R O M Â N IA ) Poezie: „Toate iubirile”editura Facla ( prin concurs național) „Caietele Editurii Eminescu”editura Eminescu „Muntele mioritic”, ed. Facla, debut editorial prin concurs. „Dragă omule”poemeDeva „Umbra norilor”poeme Deva „Cu fața spre stea”poemeeditura Facla „Ram cu oglinzi” - poeme-editura Facla „La lumina mâinilor” poemeeditura Facla „Țara poemului meu”( poeme) ed. Cartea Românească „Aur heraldic”poeme editura
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
fost de mult eradicată. Numai că, într-un sumbru acord, agenți infernali din Vest și Est hotărâseră altfel. Și iată, zece ani trecură, zece doar, dar ce schimbare - și ce prefacere. Smuls din aromeala lui milenară, dotat cu celular, ciobănașul mioritic roti năpraznic bâta, izgonindu-i la repezeală pe prezumtivii ucigași, iar dacă tot luase avânt, o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici nu
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
pentru poporul român dacă păcurărașul din Miorița ar fi pus mîna pe ciomag și le-ar fi dat două la mir verișanilor săi ce voiau, în amurg de soare, să-l omoare! Ce destin de ocară ar fi avut ciobănașul mioritic dacă ar fi rămas în viață!". Sau o precipitată înșiruire de opere ultragiate, doar-doar s-ar prinde în ilustrul șirag și propria-i producție: Există deci destine și destine: destinele unor biografii, destinele autorilor și destinele cărților! Din păcate, uneori
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
și cum își mai fac occidentalii cruce exorcizați când află câte o țară cu vocație ispășitoare, numai bună pentru a le sluji ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și neliniști - rămâne, în afara păcatelor reale pe care ciobănașul nostru mioritic le are, o întrebare ce-și așteaptă încă răspunsul. Constat numai că din vremea lui Carol I am mai promovat ca slujbași ai acestui talent atât de special, astăzi lumea nici măcar nu mai știe de noi. Cel puțin aceasta e
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi La capătul a peste o mie de pagini (527, în prezenta ediție) autorul își califică încercarea gastro-literară drept "o trăsnaie". Acest gen de relaxare ludică constituie probabil unul dintre motivele importante pentru care scriitura mioriticului urmaș al lui Brillat-Savarin poate trece cu naturalețe drept una dintre abordările cele mai inspirate ale acestui subiect... alimentar. Un alt motiv, complementar, este din capul locului mai străveziu: Radu Anton Roman lasă impresia că știe într-adevăr, cu fiecare
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
ele înghițite de vârcolaci. Intri în România ca într-o Sahară iluminată de stele ostile, chioare și neputincioase. Pe când ungurul a știut să facă din pusta lui stereotipă un spațiu plin de pitoresc, românul a redus farmecul înnăscut al "spațiului mioritic" la o rezervație dezolantă de gunoaie, laboratoare sigure de viruși rari ce ne vor aduce din nou pe prima pagină a ziarelor europene. Dacă într-o parcare ungurească descoperi cu greu locul toaletei, cum treci de Nădlac sau de Turnu
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
împrăștia vorba" despre masa "excelentă, minunat pregătită și incredibil de ieftină". Prejudecățile culturale ale turismului romantic funcționează și ele cu siguranță, textul pe care Andersen îl compune pentru o melodie auzită de la niște păstori ne duce cu gîndul la artificiul mioritic al lui Vintilă Horia din Dumnezeu s-a născut în exil. Nu se poate trece cu vederea nici sfîrșitul capitolului, unde sînt juxtapuse două imagini, una a sălbăticiei, alta a civilizației: "O puzderie de copii se ițea prin fiecare ușă
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
pe jos și a revenit la domiciliu nevătămată. Cei ce pot parcurge drumul până la serviciu mergând prin rouă și iarbă câștigă, cu siguranță, în longevitatea încălțămintei. Nemulțumiți cu rezultatele din alegerile locale, în care a ieșit puternic la lumină năravul mioritic al românului, partidele politice cu speranțe deasupra pragului de 5% caută soluții de curmare a ascensiunii d-lui Iliescu, în alianțe ce pot fi acum împotriva naturii, după suprimarea articolului 200 din Codul penal, ce ne punea în conflict cu
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
coborî asemeni unui Orfeu feminin în infernul obscur al mentalităților autohtone pentru a persifla cu o caldă ironie și un duios cinism metehne și vulnerabilități ancestrale și actuale, Ada Milea știe să și-l pună în valoare, vezi concertul Republica Mioritică România. Dinamitînd o pseudoașteptare beckettiană prin prestația instrumentistului-regizor (Vasile Nedelcu) ce și-a aflat rațiunea de a fi, miniparabola Și cu violoncelul ce facem? nu a fost singurul Vișniec prezentat în festival. Teatrul Eugène Ionesco - Chișinău și Alianța Franceză din
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
un miel, la câte îndur de la ăștia! Să se construiască piețe de sacrificiu!" Va să zică, "piețe de sacrificiu"! Expresia trebuie reținută, măcar pentru că "piețele de sacrificiu" sunt de mult construite în România. Trăim, zi și noapte, într-o "piață de sacrificiu", mioritici sau nu, ciobănași sau oițe bârsane. Mai trebuie să aflăm cine sunt "ei" (cei care nu "construiește" și nu "gândește"). Evident, guvernul, parlamentul, primăria. Cum televiziunile interactive sunt, la noi, abia la început, am pierdut ocazia să-i replic cetățeanului
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
care, sub chipul leonin al lui Samuel Beckett, avea următorul citat din marele dramaturg: "Quand on est dans la merde jusqu'au cou, il ne reste plus qu'a chanter". (Pentru puținii ne-francofoni din România, traducerea, sub formă de mioritică dilemă existențială, ar suna astfel, firește, în stilul școlii lui Romulus Vulpescu: Când căcatul ți-a ajuns la gușă, ce să faci decât să trilui?") Cam aici ne aflăm, cu mențiunea că pe frumoasa carte poștală franțuzească literele vocabulei "merde
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
demonstrație? Al treilea episod al integrării noastre în istorie, selectat de filosof, îl alcătuiește opera lui Lucian Blaga. Ciudat punct de reper în campania împotriva "României eterne", a "României patriarhale, sătești, anistorice", stăpînite de "obsesia celor veșnice", căci autorul Spațiului mioritic, așa cum ne spune Noica însuși, "ne-a dat revelația unei bogății de care sîntem mîndri", oferindu-ne prilejul a pipăi "cu emoție și încîntare realizările, multă vreme neștiute și nedrămuite de critica estetică, ale sufletului popular"! Sau și mai categoric
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
cu un tablou, repet, al contextului în care s-a dezvoltat filosofia românească în epoca ei modernă. Să citez aici o pertinentă observație generalizatoare a d-lui Brădățan: "Pe de altă parte, nici nu poți susura la nesfîrșit metafizica ciobănașului mioritic și a specificului local, trecînd sistematic pe lîngă "marile probleme ale filosofiei", pentru simplul motiv că nu sînt "ale tale" și, ca atare, nu te privesc și nu te vor privi vreodată: există un fond comun și adînc al omenescului
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
nu-și vedea rezolvate problemele în România, dar nici unul nu-și punea problema să se stabilească definitiv în străinătate. Idealul lor coincidea cu cel al sârbilor din anii '60-'70. Și, într-un fel, și cu idealul și ritmul transhumanței mioritice: câteva luni de muncă în Occident, din primăvară până-n toamnă, urmate de câteva luni de odihnă, mai mult sau mai puțin activă, acasă - în Maramureș, în Dobrogea, în Botoșani. Ciudat e că acest tip de existență - anticipat și de mult-discutata
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
mințile limpezi din Europa au considerat că nu e cazul să mai strâmbe din nas că una sau alta dintre țările din zonă miros a săpun de proastă calitate, a parfum ieftin și înțepător, ori a oaie (fie ea și mioritică). Toate aceste "țări alternative" își au locul într-o Europă non-americanizată, ba au chiar de adus ceva important. Ce are de adus România acestei neo-Europe (pentru că am susținut că e vorba mai întâi de economie, și abia apoi de politică
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
după notițe a căzut în sarcina editorului anului 2000, autorul neavând șansa să-și dezvolte notițele până la botezul tiparului. Ideea l-a urmărit însă vreme de decenii, primele însemnări recuperate datând încă din 1921. Replică și complement al celebrului Spațiu mioritic, față de care comparația se interpune irezistibil și generos (și, evident, de la un punct, facil), volumul de față ține, în liniile lui fundamentale, la această familiaritate contagioasă. Nu întâmplător Blaga îl va fi calificat călduros pe Băncilă (el însuși pe jumătate
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Catedra de film a Universității din Pavia și membru în Consiliul de conducere la Cineteca Nazionale Italiana). Așadar, un festival care s-a ambiționat să cocheteze nu cu gustul marelui public (și bine a făcut, căci, actualmente, pe plaiurile noastre mioritice, cocktail-ul "manele&telenovele" bate, oricum, filmul), ci cu gustul cinefilului și care, în mod deliberat, și-a propus să ne ofere nu atât (sau nu numai) filme în premieră (cum ne-am obișnuit la astfel de evenimente), cât, mai
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
care se prefac a nu observa concluzia cu totul favorabilă României din articolului lui Tony Judt n-am ce să le mai spun. Pentru ei, lucrurile sunt clare: iată dovada peremptorie a complotului mondial evreiesc împotriva superbelor noastre valori naționale mioritice! Ca divertisment, le-aș recomanda, totuși, articolul scris de același Tony Judt imediat după cel consacrat României. El se numește "America and the War" și a apărut în numărul datat 15 noiembrie al lui "New York Review of Books". S-ar
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
tupeu și relații personale, într-un stat în care majoritatea instituțiilor și firmelor sînt adevărate ,,cutii negre". Regula jurnalistică de a verifica din trei surse o informație rămîne, la 12 ani după intrarea în democrație, o dulce utopie. În realitatea mioritică este o performanță dacă găsești măcar o sursă. E foarte frumos să te uiți la un film despre Watergate și să zici: ,,Uite ce ziariști au ăștia!" Firește că, pentru orice anchetă, prima sursă poate fi și de regulă este
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
iluzoriile sale "integrări". Drept care trag grabnica concluzie: românii au tot atâta încredere în guvernul român, precâtă încredere are guvernul român în Europa. Să mai spun că cifra în jurul căreia se dă toată această bătălie a vorbitului în dodii e eternul, mioriticul zero al ciobănașului cu ambiții cosmice, dar cu putirințe rivalizând duritatea țâțelor tip silicon ale fetelor din "Hustler"-ul românesc?
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
iarba mai grasă aici, dar chiar să vii cu turma la păscut la nici zece minute de mers pe jos de Palatul Cotroceni și la cam tot atîtea de sediul Guvernului? Dacă primarul sectorului 6 a auzit ceva despre "spațiul mioritic", îl asigur că asta nu înseamnă pașterea oilor aproape de inima tîrgului. Chiar dacă Bucureștiul e oraș de tranzit. Dar să zicem că în marile lor elanuri de a schimba în bine fața Capitalei noii primari au fost împiedicați de vechea putere
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
ridica această chestiune îl va reedita) studiul Sufletul românesc demonstrînd, pe larg și polemic, că nu arta populară e reprezentativă pentru formula sufletească a unui popor, ci personalitățile lui creatoare. Să mai amintesc de Lucian Blaga cu al său Spațiu mioritic care admitea, ca filosofie a culturii, ca valabilă pentru sufletul românesc resemnarea fatalistă din celebra baladă populară. Și contribuțiile au tot continuat, alăturîndu-se și noua generație, prin M. Eliade, Cioran, mai ales M. Vulcănescu (cu studiul fundamental Sentimentul românesc al
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
că unele interpretări ale sale au fost speculate de Blaga, printr-un profit subtil în folosul său, ca personalitate mai bine plasată și mai bine cotată public (diplomat, academician etc.). Agresivitatea surprinzătoare din studiul lui Dan Botta O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat inițial în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941, urmată de provocarea simultană la duel, îi stârnesc celui atacat o mânie greu de stăpânit. Blaga devine necruțător în reacția sa, ultima, care depășește, în violența
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
la Eminescu, dar Blaga se apără din nou la modul credibil (nu intru în detalii sursologice). Culmea pretenției lui Dan Botta fusese afirmația că "mioriticul nu este decât un reflex al ideilor sale". Blaga ripostează, citând prima sa definire a mioriticului, datând din 1931, într-un ziar elvețian, însoțind o traducere a Mioriței, idei cu care Dan Botta nu are decât vagi tangențe abia în 1934 și 1935: "Despre substratul mioritic al sufletului românesc - afirma Blaga - se poate vorbi ca în
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]