305 matches
-
Ungurească, că pentru onor. Stătescu și pentru d. I. Brătianu ei sunt... străini, și guvernul din Pesta a fost însărcinat cu aceasta gingașă și ironică misiune. A! dac' ar sosi la Predeal ori la Vîrciorova jucători de cărți de profesie, mironosițe ale cafenelelor cântătoare, cavaleri de industrie, speculanți care-și drapează evreul lor fizic în maniere franțuzești, vânători de noroc, întreprinzători fără capitaluri, regele Stroussberg cu suita lui de conți și baroni silezieni, c-un cuvânt neagra speculă, feneantismul, străinul în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care și-a pierdut viața soțul ei, apărând-o - mințind, adică folosindu-și și ea inteligența pentru a construi, pentru ceilalți, o imagine de sine falsă, în timp ce încearcă să și-o reveleze, numai pentru uz propriu, pe cea autentică (Duminica mironosițelor, 1977); Ghighi - profesoara-gospodină ce schimbă Stăpânul - se eliberează de soț, spre a intra în subordinea fiicei, detestându-și subordonarea, dar răbdând-o „cu devotament” (Sărbătorile răbdării, 1980). Deși acțiunea propriu-zisă, conflictul care organizează fluxul epic, nu există la D. decât
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
modalitățile discursului narativ tradițional: povestea trecutului, cu ambiguitățile și fețele sale ascunse, cedează locul povestirii prezentului care singur poate oferi necesarele certitudini. IOAN HOLBAN SCRIERI: Migrații, București, 1971; Masa zarafului, București, 1972; „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, București, 1976; Duminica mironosițelor, București, 1977; Întoarcerea lui Pascal, București, 1979; Sărbătorile răbdării, București, 1980; Prințul Ghica, I-III, București, 1982-1986; ed. 2, București, 1997; Introducere în opera lui C. A. Rosetti, București, 1984. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 337-338; Ciobanu, Critica, 172-175; Cristea, Domeniul
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
București, 1936; Încercarea, București, 1936; Povestiri cu prunci și cu moșnegi, București, 1936; Sfârlează cu fofează, București 1936; Plata birului. Deșteapta pământului. Cățelul sau așa ceva..., cu desenele Lenei Constante și ale autorului, București, 1937; Ghicește-mi în cafea, București, 1938; Mironosițele, București, 1938; Take, Ianke și Cadâr, București, 1938; Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, I-III, București, 1939; Bătaia, București, 1942; Cantonament buclucaș, București, 1942; Cântecele mele, București, 1946; Piese într-un act, îngr. și pref. Beatrice Moscu, București, 1958;Teatru
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
și compune în metru popular primele trei scene ale dramei religioase Irozii (Craii sau Magii), piesă în cinci variante, transcrise în 1837-1838. Dintre acestea, doar primele trei au fost reproduse integral de Elisabeta Nanu, în „Anuarul Arhivei de Folclor” (1942). Mironosițele (manuscris datat 1852) reprezintă un mister versificat, frecvent în Europa de Vest. Inițiativa de a pune în scenă o astfel de piesă într-o zonă folclorică cu puternice rădăcini tradiționale îl dezvăluie pe autor ca pe un creator conștient de interesul consătenilor
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
pe un creator conștient de interesul consătenilor pentru spectacolul dramatic. Deși e vorba de texte manuscrise, drama s-a răspândit în ținutul Săliștei, până la Blaj și chiar la Brașov. Devenind cvasifolclorică, numele autorului nu a mai fost reținut. În 1875 Mironosițele va fi tipărită într-o formă prescurtată, datorată lui Petru Băncilă, care omite să indice paternitatea ei. E republicată de D. Șt. Petruțiu într-o versiune completă, în 1937, iar în anul următor Victor Ion Popa o va prelucra într-
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
prescurtată, datorată lui Petru Băncilă, care omite să indice paternitatea ei. E republicată de D. Șt. Petruțiu într-o versiune completă, în 1937, iar în anul următor Victor Ion Popa o va prelucra într-o piesă care preia și titlul Mironosițele. După ce, în februarie 1872, adună într-un caiet diferite versuri profane și patriotice (poezii de Ienăchiță Văcărescu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu ș.a.), caiet încheiat cu un Viers la mort: Tristă-i viața omenească..., P. se stinge din viață în urma unei
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
sa - crede Zoe Dumitrescu- Bușulenga - „are caracterul unei sinteze care strânge laolaltă cuceririle poeziei de la începuturile ei populare și până la Anton Pann”. SCRIERI: Colindele Paștilor sau Învierea lui Cristos, în Petru Băncilă, Colindele Crăciunului și ale Paștilor, Sibiu, 1875, 47-56; Mironosițele, în D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; Irozii (Craii sau Magii), în Elisabeta Nanu, Un manuscris cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
are caracterul unei sinteze care strânge laolaltă cuceririle poeziei de la începuturile ei populare și până la Anton Pann”. SCRIERI: Colindele Paștilor sau Învierea lui Cristos, în Petru Băncilă, Colindele Crăciunului și ale Paștilor, Sibiu, 1875, 47-56; Mironosițele, în D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; Irozii (Craii sau Magii), în Elisabeta Nanu, Un manuscris cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Vasile Drăguț, introd
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Repere bibliografice: Onisifor Ghibu, Scriitorul-ascet Picu Procopie Pătruț din Săliște, „Telegraful român”, 1905, 80, 82, 83, 86; Onisifor Ghibu, Un reprezentant rustic al spiritualității românești de la mijlocul secolului al XIX-lea: Picu Pătruț din Săliște, București, 1940; D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; N. Cartojan, Colindele cu steaua, „Artă și tehnică grafică”, 1938-1939; Ion Vlasiu, Drum spre oameni, București, 1961, 124-130; Vasile Drăguț, Picu Pătruț din Săliște, SXX, 1965, 9; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Transilvania, care a produs pagube mari. 21 septembrie 1804, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur, care a zguduit zdravăn orașul Iași. La 5 martie 1812, la “2 ceasuri și jumătate din zi, după ieșirea din biserică, în Duminica Mironosițelor, ce stă a treia zi după Paști, s-a cutremurat pământul”. “Să se știe când s-a cutremurat pământul într-o duminică, la 2 ceasuri din zi, în zilele muscalilor, la leatul (anul) 1812, mai, 5” (Predoslovnica învățătură, tipărită la
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
ultimul grad al desfrâului, convertită de Isus după o vindecare miraculoasă. Eticheta de „prostituată” pare lipită de veacuri și pentru eternitate pe fruntea ei. Citez un fragment revelator din Proloage, pentru 22 iulie: „Maria, numită Magdalena, a fost ucenică și mironosiță a lui Cristos, cea dintâi și cea mai mare dintre toate ucenicele și purtătoare de mir. Era din Galileea, din cetatea Magdala, de la hotarele Galileii cu Siria, de unde și numele ei, de Magdalena. Fiind bântuită de patimi și de necurate
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Iosif/Ioset. Luca păstrează notația generală: „femeile care-l Însoțiseră din Galileea”. Ajungem la episodul mulieres ad sepulchrum! Matei păstrează, alături de Maria Magdalena, un personaj numit „altă Marie”. Cele două nu duc nici o aromată, prin urmare, În cazul lor, apelativul „mironosițe”/„mirofore” este impropriu. Ele vin pur și simplu ca să vadă mormântul. Acesta e deschis de un Înger care le spune că Isus nu se mai află acolo. Marcu descrie alt grup de „mironosițe”, alcătuit din Maria Magdalena, Maria, mama lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
aromată, prin urmare, În cazul lor, apelativul „mironosițe”/„mirofore” este impropriu. Ele vin pur și simplu ca să vadă mormântul. Acesta e deschis de un Înger care le spune că Isus nu se mai află acolo. Marcu descrie alt grup de „mironosițe”, alcătuit din Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, și Salomeea. Acestea aduc aromate. Spre deosebire de relatarea din Matei, femeile prezentate de Marcu găsesc piatra dată deoparte și, intrând, văd un tânăr Într-o cămașă albă, care le spune că Isus a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
făcuse În scena răstignirii, nu citează nume, dar se subînțelege că sunt prezente la mormânt femeile din preajma lui Isus, care-L urmaseră tocmai din Galileea. El adaugă un alt amănunt inedit: nu un Înger, ci „doi bărbați” Întâmpină grupul de mironosițe la mormânt. Relatarea lui Ioan (cap. 20) este cea mai stranie și foarte importantă pentru subiectul nostru. Cunoscută sub denumirea de Noli me tangere, după traducerea latină a interdicției lui Isus, ea s-a bucurat de zeci de reprezentări iconografice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o criză de misoginie: cum putem crede Într-o Înviere al cărei singur martor e o femeie mitomană și fantezistă? Reacția violentă a istoricului agnostic ne pune dintr-odată În fața imensei responsabilități pe care o poartă umerii firavi ai acestei „mironosițe”: ea a fost martorul privilegiat al Învierii, temelia pe care stă Credo-ul creștin. Căci, așa cum va spune apostolul Pavel, În Prima Epistolă către corinteni, dacă Isus n-a Înviat, zadarnică este credința noastră. Învierea trimite așadar În mod obligatoriu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Paris, 1995. Traducerile din Noul Testament Îmi aparțin. Foarte interesantă este o notiță din Cartea Învierii lui Isus Cristos de către Apostolul Bartomoleu, apocrifă redactată În coptă și datând, probabil, din secolul al V-lea. În capitolul 8, autorul citează numele femeilor mironosițe care vin la mormântul lui Isus. El combină listele lui Marcu și Matei cu lista din Luca 8 (femeile galileene care-l urmaseră pe Isus): Maria din Magdala, Maria lui Iacob, Salomeea, Maria și Marta, Suzana, femeia lui Chuza, Berenice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
meu lung și, câteodată furam rimelul mamei mele ca să-mi fac ochii. Dar plăcerea mea narcisiacă era temperată din ce În ce mai tare de condiția respingătoare a iazului În care priveam. ― Iar Își stoarce coșurile, mă plângeam eu mamei mele. ― Nu face pe mironosița, Callie. E doar puțin... uite, Îl șterg eu. ― Scârbos! ― Las’ c-o să vezi tu când o să ai coșuri! țipa Capitolul Unsprezece de pe hol, rușinat și furios. ― N-o să am! ― Ba o să ai! Glandele sebacee ale tuturor secretă În exces când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să te molesteze pe tine, spuse. Timp de-o secundă, o bucurie imposibil de reprimat mă inundă. ― Jerome, Încheie ea. ― Nu vreau să merg În pădure, am spus. Sunt gângănii și tot felul de chestii. ― Nu mai fi așa o mironosiță spuse ea. N-o mai auzisem până atunci spunând „mironosiță“. Era un cuvânt folosit de băieți - băieți ca Rex. Obiectul se Îmbrăcase și acum stătea În fața oglinzii, trăgând de niște coji de pe obraz. Își trecu peria prin păr și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o bucurie imposibil de reprimat mă inundă. ― Jerome, Încheie ea. ― Nu vreau să merg În pădure, am spus. Sunt gângănii și tot felul de chestii. ― Nu mai fi așa o mironosiță spuse ea. N-o mai auzisem până atunci spunând „mironosiță“. Era un cuvânt folosit de băieți - băieți ca Rex. Obiectul se Îmbrăcase și acum stătea În fața oglinzii, trăgând de niște coji de pe obraz. Își trecu peria prin păr și-și dădu cu un balsam pe buze. Apoi se apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
atenție În jurul tău, ca să Înțelegi și tu ce s-a Întâmplat...!“ „Nu s-a Întâmplat nimic, zise ea cu teamă În glas, ce putea să se Întâmple!?“ „He, he, râse Extraterestrul, behăind din nou... Ce rost are să faci acum pe mironosița!?“, adăugă el, scoțând prin gâtlej același sunet neplăcut. Și atunci Mașa privi În dreapta sa și rămase Înmărmurită. Capul de femeie ce se ițise pe sub coada Evlampiei semăna perfect cu ea. Acum erau trei Mașe. Mașa-ou, În interiorul căreia se afla Mașa-Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
semn de mulțumire brigadierului. „Ei, făcu el bine dispus, prin urmare, stimată doamnă, Își drese glasul Ippolit, am Început să umblăm cu fofârlica...“ „Gheișa“ luă un aer cât se poate de spășit. „Acum, o mustră brigadierul, mai facem și pe mironosița...“ Șobolănița făcu semn din cap că nu. „Ia vino Încoace la tăticul tău“, continuă s-o cheme Ippolit, simțind o oareșicare afecțiune pentru această creatură ce apăruse În viața sa. Șobolănița, proptită pe picioarele dindărăt, Începu să lunece spre masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
chestie. — Prespun că le mai interesează și altceva pe deasupra. — Așa spun. Dar știi că nu poți avea Încredere În ele. Sunt animale, nu-i așa. — Pentru moment se pune accentul pe animal. — Nu mă las dus de aerele lor de mironosițe. Femeile sunt pline de pofte. Sunt mai spurcate la minte decât bărbații, după părerea mea. Cu tot respectul pentru experiența și cunoștințele dumitale de viață, unchiule Sammler, ăsta e un domeniu În care nu aș fi tentat să te cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
unuia și a celuilalt. De aici și toată nebunia. Vom Împărți femeia Între noi ca pe-o ofrandă...” Discuția aceasta fără rost continuă mult și bine. Satanovski se Învârtea În jurul femeii, sorbind-o din ochi. Lily Fundyfer ba făcea pe mironosița, ba râdea fără rost. De altfel, femeia era atât de beată, Încât nici nu putea deschide gura. Inginerul o gâdilă, desenându-i un cerc pe talpa dreaptă. Femeia Își Închise ochii și chicoti, picând În transă. Inginerul, cu ajutorul unei pene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
privire spre femeia Babel, ce-și Împreunase mâinile căzând În genunchi lângă taburetul lui, fiori reci Îi străbătură trunchiul, alunecând pe măduva spinării, de jos În sus... Frunzele sale dădură semne de neliniște, fremătând Înăuntru fără glas. De pe fața de mironosiță a femeii atârnau douăzeci și patru de limbi de foc lipicioase, scurgându-se din gurile-i larg deschise pe podea. Oliver Își făcu În gând semnul crucii. Din nou scăpase de ispită. Stând țeapăn pe taburetul său, el Își Îndreptă ochii spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]