409 matches
-
zestrea culturală fălticeneană, risipită, fatalmente, în patru zări. O muncă aproape sisifică, cerând diplomație, tact, răbdare, pe care epistolierul le dovedește cu prisosință, respectând codul simplu al promptitudinii și onestității intelectuale. Citindu-i scrisorile, îl vedem preocupat din pasiune pentru misia și pentru crezul lui - de cea mai măruntă fărâmă de trecut fălticenean, de cel mai mic detaliu din care avea să construiască în anii 70 ai veacului trecut Galeria Oamenilor de Seamă, inedită unitate muzeală din România acelor timpuri. Epistolele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
studia în paralel Cronicile lui Brancovici cu Istoria Țării Românești a lui C. Cantacuzino. Prietenia dintre cei doi cărturari se leagă în liniștea splendidei biblioteci a Stolnicului, așa încât izvoarele operelor lor sunt aceleași. Atât Cronica mică, intitulată Cronica (a) slovenilor, Misii cei din jos și cei din sus Misii (redactată în limba română), cât și Cronica cea mare (scrisă în slavo-sârbă) arată rezultatul studiilor sistematice efectuate de Brancovici la București, „autorul grefându-și prezentarea pe fundalul vechilor intenții de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Țării Românești a lui C. Cantacuzino. Prietenia dintre cei doi cărturari se leagă în liniștea splendidei biblioteci a Stolnicului, așa încât izvoarele operelor lor sunt aceleași. Atât Cronica mică, intitulată Cronica (a) slovenilor, Misii cei din jos și cei din sus Misii (redactată în limba română), cât și Cronica cea mare (scrisă în slavo-sârbă) arată rezultatul studiilor sistematice efectuate de Brancovici la București, „autorul grefându-și prezentarea pe fundalul vechilor intenții de a-și exprima obârșia din familia despoților sârbi și rudenia
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin această instituție, prin școlile și bibliotecile ei, prin oamenii ce o reprezintă, preoți și profesori. Tocmai ei sunt aceia care, prin emancipare, vor laiciza cultura, vor căuta să întroneze modernitatea. Să încercăm să vedem în acest Conventus Radnensis, dincolo de misia sa, un centru de convergență culturală, așa cum au fost văzute acelea ale Blajului, Sibiului, Târgu-Mureșului, Aiudului, Clujului sau Oradei. * * * Climatul de efervescență culturală se va resimți deopotrivă în mediile românești greco-catolice și ortodoxe. Banatul, părțile ungurene, semnifică pe parcursul anilor 1790-1840
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nesindicalizați neuteciști. Ceea ce am constatat că munca mergea nu spre progres ci pe zi ce trecea din ce în ce mai rău (subl.ns.)”. Amară recunoaștere a eșecului! Pentru a arăta gangsterilor comuniști de la București că na avut cu cine colabora în greaua-i misie de prostire a tineretului, Dimitrev sare din nou la gâtul secretarei Zelinescu, în următorii termeni: „...Secretara a lipsit zile întregi dela biroul secretariatului, fără ca cineva să poată să conlucreze (cu aceasta, compl.ns.) în muncă. Membrii din comitet s’au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
adversar redutabil și greu de îngenuncheat, cu care sau aliat totuși, de circumstanță. După cum scriam și în alte studii (bazate pe cercetări documentare) locuitorii Vasluiului nutreau profunde sentimente liberale, încă de la apariția acestui partid pe scena politicii românești (1875) așa că misia ticăloasă a bolșevicilor de înregimentare a tineretului sub faldurile și mai ticălosului și mincinosului steag roșu cu secera și ciocanul, devenise aproape imposibilă, de aici derivând numeroase frecușuri ce vor fi „rezolvate”, nu prea târziu, prin scoaterea în afara legii a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
picioarele de trepădușii reuniți în „marea adunare națională a republicii populare române”. „Celebrii” artiști „progresiști” nu au stat ca la panaramă cu mâinile încrucișate pe părțile rușinoase sau pe fese ci, au pus și ei umărul la pârdalnica și greoaia misie de câștigare a alegerilor cu orice preț. Iată ce consemnase Bighiu: „...echipa artistică a Federației Tineretului Democrat din Vaslui nu a plecat în fiecare zi în județ din cauza timpului nefavorabil și a drumurilor stricate din județul nostru (acum, nu sunt
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Vișeu (numit în epocă Șantierul Național „Vasile Luca”, după numele inspiratorului, probabil), neapărat era nevoie și de doi activiști comuniști vasluieni ce vor fi dat mai mult cu gura pe acolo decât cu lopata sau târnăcopul, așa că pentru această „grea” misie fuseseră nominalizați tov-ii Mihai Luca și Gheorghe Chirvase. Nici secera partidului, țărănimea săracă și suptă de asupritorii satelor, „chiaburii”, nu fusese dată de-o parte odată ce tov ii Moise Florea, Arhire Gheorghe și Țârdea Irimia fuseseră promovați în fruntea „Comitetului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la finalul acestui material inedit, o problemă de „spălare a rufelor murdare” în „curatul” (care se voia și care se credea!) partid muncitoresc român, care s-a rezolvat printr-o anchetă secretă. Vaslui la a conducere ceferist Dum ă grea „misie” a nat I. Iacobovi scriind în raportul său următoarele: „...suntem informați că populația din comuna Tansa Vaslui, este nemulțumită pe motiv că li se ridică pieile porcilor pe care îi taie pentru consum în familie. Au copiii desculți, din care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
chiar de la început pe harnicii întovărășiți micleșteni, tov. Ioan Tomescu „..le adresează un călduros salut din partea Comitetului Raional de Partid pentru succesele obținute în muncă de până acum”, după care îl propune pe tov. Cârțu Constantin pentru greaua și transpiranta misie de redactor al procesului verbal de ședință. După ce secretarul Bursuc Mihai citește obișnuita dare de seamă, prezidentul Tomescu dă liber la discuții. Primul care are ceva de spus este tov. Moise Panainte care întreabă retoric dacă „...tov. Gaicu a fost
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dintre care unele se tipăresc, concomitent, și în „Convorbiri literare”. Din revista junimistă se republică povești de Ion Creangă și nuvele de N. Gane. Se mai reproduc fragmente din Povestea vorbii a lui Anton Pann sau din Estract din istoria misiilor mele politice de V. Alecsandri. Printre numeroasele traduceri incluse în sumar sunt și cele din scrierile lui Cervantes (reluare din „Convorbiri literare”), Schiller, Pușkin, Lermontov, Gogol (Mantaua, Taras Bulba), E. A. Poe, Nathaniel Hawthorne, Bret Harte, Jules Verne, Émile Gaboriau, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
cultivă parabola străvezie, cu un Ceaușescu pe post de hulpav demolator: „Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică / și-apoi o seceră cu limba mecanică.” De aici înainte s-ar zice că „misia poetică” s-a încheiat: volumul O beție cu Marx, ca și Pamfletele vesele și triste din „Academia Cațavencu”, apărute amândouă în 1996, sunt semnele unei alte vârste; poemele nu mai au nici o vlagă, în schimb D. se numără printre pamfletarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
am venit să-l conducem pe ultimul drum câțiva scriitori dintre care mi-i amintesc pe Florin Mugur, Crohmălniceanu, Bălăiță, Geo Șerban, Adriana Bittel, Mircea Ciobanu, Platon Pardău, D.R. Popescu, președintele de atunci al Uniunii, Traian Iancu, nelipsit, prin natura misiei sale, din astfel de împrejurări, și mai vor fi fost câțiva. Eu priveam trupul înlemnit, izbăvit acum de orice suferință, al lui Paul și nu-mi puteam desprinde ochii de la degetele lui pătate puternic de nicotină. După ce au fost rostite
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
băutură În gura lui, silindu-l să bea, făcându-i-se de aceea rău, ispititorul având după ispravă remușcări și, ca pedeapsă, osândindu-se la o absti nență totală pe tot restul vieții lui, cum și la o acțiune de misio nar pe acest tărâm pustiu al abstinenței. Temperament chiar de abstinent Într-ale vieții nu avea Însă Emanoil Bucuța, fiindcă, În ciuda afectației sale austere, era pofticios, mai ales după carne și după dulciuri, și urmărea cu coada ochilor, stând lângă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și, lăsând cu regret blonda-blon dissimă (cu care mi se lăuda a doua zi un comesean de-al nostru că a pus-o să-i facă lucruri pe care nu i le face acasă nevasta), așter nui galantonește pe masă „misia“ mea pe o zi din bugetul sta tului român. Auzii deodată un semnal scurt și răstit, ca al unei dresoare În cușca bestiilor frumoase și feline, la care turma docilă a fete lor automate se ridică, se ghemui În coloană
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-le prestanța și consistența actelor de educație și cultură săvârșite: Universitatea "Al. I. Cuza", Universitatea de medicină și farmacie "Gr. T. Popa", Universitatea "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea de arte "George Enescu", Universitatea tehnică "Gh. Asachi", Universitatea "Petre Andrei", cu misia lor înaltă de pregătire a studențimii și de dezvoltare a studiului academic, Academia Română, filiala Iași. Ne gândim apoi la Teatrul Național "Vasile Alecsandri", Opera Română, Filarmonica "Moldova", Teatrul "Luceafărul", Muzeul Unirii, Muzeul Literaturii Române cu prestigioasele sale case memoriale (între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cita decât pe aceștia doi, dar am mai putea adăuga vreo zece-cincisprezece nume aproape de aceiași valoare! - au fost Într-un fel eroi ai rezistenței naționale, supra-literare, chiar și În ciuda unor ezitări sau „stângăcii” pe care le-au comis În infernala misie de a lupta contra „istoriei”; iar „istoria” celor cincizeci de ani de așa-zis comunism părea cu adevărat instalată și chiar legitimă de vreme ce statele libere, modelele noastre dintotdeauna, o luau În seamă! Azi, istoria s-a „Întors” În vechile ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aruncă, Împinge și Împotmolește În formele cele mai previzibile, abrutizante, dar și ciudate, ale acelui „moloz social” care adeseori ne face dacă nu să uităm, să dăm Însă pur și simplu la o parte ceea ce este esențial În noi, din „misia noastră” pe pământ, din „rolul nostru pe Terra” cum spune Th. Mann. Sigur, trebuie să fim prudenți când vorbim de o „vinovăție colectivă”; e bine, se știe aceasta, de a ne feri de generalizări și mai ales când ele se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cea de față, sau ficționale, ca În romanele mele. Nu, cât voi trăi nu voi renunța la acest drept, la acest privilegiu care ascunde o datorie - una din acele „datorii iraționale” de care a mai fost vorba, una din acele „misii”, cum o spuneau cei „de la pașopt”, ca și prietenii lui Eminescu, o „misie” pe care, Înainte de a o „Înțelege și discuta” la nesfârșit, o pun În mișcare! Folosindu-mi puținele-mi Înzestrări naturale, câtă cultură am strâns de pe unde am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu voi renunța la acest drept, la acest privilegiu care ascunde o datorie - una din acele „datorii iraționale” de care a mai fost vorba, una din acele „misii”, cum o spuneau cei „de la pașopt”, ca și prietenii lui Eminescu, o „misie” pe care, Înainte de a o „Înțelege și discuta” la nesfârșit, o pun În mișcare! Folosindu-mi puținele-mi Înzestrări naturale, câtă cultură am strâns de pe unde am umblat, prin marile orașe ale Apusului, experiența mea de profesionist al scrisului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
2) Saia Strulu (Hușși)”. De corectitudinea tabelului semnase „Suboficer Popa”. După cum se poate clar vedea, printre cei chemați la executarea acestei importante sarcini de război erau și cinci evrei. Cum pe atunci evidența populației era una foarte greoaie, desigur că misia Încredințată agenților poliției locale fusese foarte grea iar rezultatul unul aproape dezastruos. Iată răspunsul polițaiului trimis prefecturii cu nr.836/19 iulie 1877: „Drept rezultat la ordinul Dv. Nr.(...) cu respectu relatezu că dintre reserviștii și recruții notați sau găsitu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comisarii de Corpuri din care acei soldați sau atașați fac parte”. Dar, ce se Întâmpla dacă păgubiții habar n-aveau din ce corp de armată făceau parte jefuitorii ne Întrebăm noi acum ca și oficialii de atunci? Într-adevăr, grea misie pentru polițiștii acelor vremuri! Kogălniceanu nu uitase nici de celelalte categorii de infracțiuni scriind următoarele În ordinul său: „Pentru casurile mai importante vă veți adresa tot la D-nii comisari de Corpuri Însă mă veți Încunoștiința În același timp și pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dumitru, Iosupu Anton, Pândariu Ion și Leondrică Vasile. După o lună și 10 zile de căutări asidui, comisarul Pașcanu de la Despărțirea I-a a Întocmit o adresă de răspuns (nr.67/21 ianuarie 1878) În care explica polițaiului eșecul misiei Încredințate: „La ordinul dv. nr.(...) am respectul a vă aduce la cunoștință că reservistul Dima Costache e grădinar la sohatul răzeși, fiind și acum acolo cu vitele. Pândariu Ion este la Iașșy vânzător de carne. În ceea cei privește pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a-i contrazice pe tovarășii lămuritori școliți pe la cursurile de cadre de (dez)nădejde?!? Cu mare satisfacție, autorul notase: „În general Însă aceste scrisori În ultimul timp au un caracter destructiv pentru sioniști”. Care, completăm noi, Își vedeau liniștiți de misia lor trimițând cu acte În bună regulă spre o lume mai bună, fără „tribunale ale poporului” și satrapi puși pe ucis oamenii prin schingiuiri groaznice, mii de coreligionari dornici de a-și construi un cămin nou pe un pământ străvechi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cafteală de la Băneasa, dacă-mi este permisă folosirea unor cuvinte neconvenționale. Locotenent colonelul Ioan Toma, cel care-l luase În primire Încă dinainte de trimiterea sa după gratiile patriei socialiste cu vădite tente de accedere spre luminosul comunism, și-a continuat misia gras plătită din impozitele puse pe banii celor ce munceau Întocmind pe 28 decembrie 1973 un „Raport cu propunere de folosire a mijlocului special A.C.T. la numitul Sofianu Gheorghe din Vaslui”. Cu satisfacția datoriei Împlinite, ofițerul Își Începuse sporovăiala
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]