409 matches
-
dascălilor inclusiv pentru perioada actuală, nefiind devansat, din păcate, de actualele modalități de pregătire a formatorilor. Tot prin această lege se instituia, pentru prima dată În sistemul național de formare, și definitivarea În Învățământ. Congruentă cu ideea apostolatului, deslușim și misia nescrisă a profesorului universitar de a fi un propagator cultural, un exemplu de conduită didactică peste ceea ce impun normele și articolele de lege. Nimic din ceea ce făcea profesorul nu avea de-a face cu exercițiul unui funcționar sau al unui
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lucrului chibzuit și bine făcut. Problema calității Învățământului superior nu se punea la modul explicit, ci implicit, difuz, prin acțiunile și practicile de zi cu zi. Ea ținea de fiecare actor, de forul său interior, de harul unei chemări și misii. Calitatea constituia o rezultantă a unui etos profesional care Încă funcționa firesc În lumea de atunci. Însă firescul de ieri trebuie canonizat astăzi, transpus În litere de lege. Să fie aceasta o lege nescrisă a... istoriei și a mersului nostru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un Jurnal de călătorie în Italia idila cu Elena Negri. Prin 1862-1863, intenționa să-și înmănuncheze amintirile de călătorie într-un volum - Istoria călătoriilor mele. Pregătea, de asemenea, pentru o ediție postumă, o carte care urma să se cheme Istoria misiilor mele diplomatice. O schiță cum este Iașii în 1844 e provocată de o „primblare pitorească” prin urbea care etalează atâtea frapante contraste: un „teatru curios, decorat cu palaturi și bordeie lipite împreună”. Alte contraste, insolit amalgam de Orient și Occident
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
București, 1984; Pasteluri, București, 1984; Proză, I-II, București, 1984; Comedii și drame, Cluj-Napoca, 1986; Poezii, îngr. și pref. N. Manolescu, București, 1993; Muntele de foc, Chișinău, 1996; Jurnalul unei iubiri, îngr. Valentina Pătruț, pref. Paul Cornea, București, 1999; Istoria misiilor mele politice, îngr. și postfață, Teodor Vârgolici, București, 2001. Repere bibliografice: N. Petrașcu, Vasile Alecsandri, București, 1894; Chendi, Scrieri, IV, 179-195, 225-228, 448-456; Ibrăileanu, Opere, I, 80-101, VIII, 15-148; Lovinescu, Scrieri, I, 77-78, 103-104, IV, 130-133, IX, 9-92; Ch. Drouhet
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
parcurge o parabolă celestă, conștient de faptul că e unica formă posibilă de existență; prin chiar acest fapt el se aseamănă Îngerilor descriși de Walter Benjamin astfel: «Dumnezeu creează În fiece clipă un număr nesfârșit de Îngeri și le Încredințează misia de a-i cânta laude În fața tronului, Înainte de a se spulbera În neant» (W. Benjamin, Agesilaus Santander)”3. Îngerii, fie și cei căzuți, vin Însă nu din istorie și nici din lumea noastră, ci dintr-o cu totul altă poveste
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cultivă parabola străvezie, cu un Ceaușescu pe post de hulpav demolator: „Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică / și-apoi o seceră cu limba mecanică.” De aici înainte s-ar zice că „misia poetică” s-a încheiat: volumul O beție cu Marx, ca și Pamfletele vesele și triste din „Academia Cațavencu”, apărute amândouă în 1996, sunt semnele unei alte vârste; poemele nu mai au nici o vlagă, în schimb D. se numără printre pamfletarii
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
trebui, căci o vrea, Și ca să nu se mânce unul pe-altul Trebuie vargă - și aceea-s eu. Las-să murmure, las-să plângă - lasă Să râdă chiar... numai să stea în pace. De n-o voiește, o voi învăța. Aceasta-i misia-mi pe-acest pământ, O alta n-am. În astă oră ce-ai numit-o mare Îți dau cuvântul meu [de] Imperator: Unde dreptatea n-a fi necesară Va domni mila și-ndurarea mea. Unde va [fi] neapărată - nu. {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cuprinsă în lucrarea numită Codex Bandinus, scrisă între 19 octombrie 1646 și 2 martie 1648. Voi considera anul 1647 ca dată convențională a atestării. Autorul acestui manuscris este un episcop romano-catolic, Marcus Bandinus : „Arhiepiscop al bisericii mitropolitane de la Marcianopole în Misia inferioară, în domnia Bulgariei și administratorul umil și nedemn al Durostorului [...] și al [orașului] Tomis în Sciția la Marea Neagră și al Moldovei”. În anul 1646, papa Inocențiu al X-lea îi cerea supusului său să între- prindă o vizită în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și în privința solomonarului, care face excepție. 2. Kapnobates - solomonar La începutul secolului I e.n., comentând un pasaj dintr-o carte (pierdută azi) a lui Poseidonios și un altul din Iliada lui Homer (XIII, 5-7), Strabon scria următoarele : Poseidonios afirmă că misii se feresc, din cucernicie, de a mânca vietăți ; și iată deci motivul pentru care nu se ating de carnea turmelor lor. Se hrănesc cu miere, lapte și brânză, ducând un trai liniștit - pentru care pricină au fost numiți theosebeis [= adoratori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hrănesc cu lapte”, „cei care duc viață sărăcăcioasă” și „oamenii cei mai drepți” (Geografia, VII, 3, 3). Din mai multe considerente, împărtășesc părerea lui Mircea Eliade potrivit căreia „aceste informații sunt valabile și pentru geți” (41, p. 56). Geții și misii vorbeau aceeași limbă (106, pp. 50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
potrivit căreia „aceste informații sunt valabile și pentru geți” (41, p. 56). Geții și misii vorbeau aceeași limbă (106, pp. 50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 2). Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 2). Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial le atribuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de "automați" va rămânea, căci rareori el a fost mai bine aplicat. Scandalul chiverniselei nerușinate pe socoteala statului continuă, fie sub formă de grase pensiuni viagere, fie sub titlu de recompense patriotice atât de gustate odinioară, fie prin mijlocul diurnelor, misiilor în străinătate cari se cifrează la mii de lei, cumulului funcțiunilor practicat pe o scară întinsă, răscumpărărilor de lucrări problematice sau imaginare și atâtea alte invențiuni maestre datorite acestor lacomi patrioți. De altă parte, favoarea și nepotismul au luat niște
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la o lucrare a al lui Méliusz Jozsef, Destin și simbol, care insista asupra rolului civilizator al Ungariei în ținuturile românești și asupra hegemoniei teritoriale a acesteia. Accentele mesianice sunt înlocuite aici cu ieșiri disproporționat umorale, iar ideea subiacentă a „misiei” istorice providențiale a neamurilor este schițată în manieră rigidă. În plus, sunt vehiculate multe dintre locurile comune ale politicii oficiale ceaușiste. L. și-a adunat publicistica în volumele Fragmentarium, Nevoia de adevăr și Vocația constructivă (1983), care cuprind fie texte
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
de bun neam”, „rudă-mpărătească”, trimit versurile poemului cronologic, asupra ideii romanității și unității poporului D. revenind, în 1690, într-un comentariu în care stăruie asupra obârșiei comune a locuitorilor celor trei state românești - Moldova, Ardealul și Țara Românească - pe teritoriul „Misiei” (Moesia) de odinioară. Acum el semnalează și existența românilor sud-dunăreni, „rumâni din rădăcina cea bătrână”. Un lapidar vers al psaltirii din 1673 („Limba îm voi face condei de scrisoare”) pare a prelungi ecoul Cuvântului de introducere al mitropolitului, mărturisind osârdia
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
toate vasile bisericii și cu alte daruri multe din destul au îmbogățit [...] Iar sfânta cetate Ierusalimului, Sionul, care iaste mana bisericii, așijderea o au dăruit și o au îmbogățit din preună cu toate bisericile dinprejurul ei [...]. Așijderea și în măgura Misiei, mănăstirea Oreiscului, unde sânt moaștele Sfântului Grigorie făcătorii de minuni, tinda bisericii o au zidit și o au acoperit cu plumb [...] Iar în Elada, sfânta mănăstire anume Meteor o au îmbogățit cu multe daruri și multe ziduri au făcut. Așijderea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel mai interesant În ochii mei era un John-Bull scurt, gros, roș la față ca o rodie, roș la păr ca un morcov și care venea tocmai de la Honcong În primblare... O primblare de trei luni de la China prin India!...” („Misia mea la Londra”, text din 1859 În Opere, vol. IV, ed. cit., p. 579). Un bilanț imagologic a oferit Paul Cernovodeanu, „Imaginea Angliei la călătorii români până la 1860”, Revista de istorie 38 (5), 1985, pp. 471-486. De reținut că tot
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dintre care unele se tipăresc, concomitent, și în „Convorbiri literare”. Din revista junimistă se republică povești de Ion Creangă și nuvele de N. Gane. Se mai reproduc fragmente din Povestea vorbii a lui Anton Pann sau din Estract din istoria misiilor mele politice de V. Alecsandri. Printre numeroasele traduceri incluse în sumar sunt și cele din scrierile lui Cervantes (reluare din „Convorbiri literare”), Schiller, Pușkin, Lermontov, Gogol (Mantaua, Taras Bulba), E. A. Poe, Nathaniel Hawthorne, Bret Harte, Jules Verne, Émile Gaboriau, Al.
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
postfața edit., București, 1985, Un om în toată firea, pref. edit., București, 1988; G. M. Vlădescu, Moartea fratelui meu, pref. edit., București, 1965; Eugen Boureanul, Oameni de demult, pref. edit., București, 1966; Vasile Alecsandri, Călătorii, postfața edit., București, 1975, Istoria misiilor mele politice, postfața edit., București, 2001; Dimitrie Bolintineanu, Opere, I-XII, introd. Paul Cornea, București, 1981-1992, Călătorii, postfața edit., București, 1987, Manoil. Elena, postfața edit., București, 1988, Legende istorice, pref. edit., București, 1993; George Coșbuc, Povestea unei coroane de oțel
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
B. P. Hasdeu (în Istoria critică a Românilor, București, 1875) atribuie o origine dacică numelui Jiu, cu forma veche Sil, de la indoeuropeanul sar = a curge; față de numele Rabon din Ptolemeu a considerat că acesta, aplicat la cursul inferior, provenea de la Misii sud-dunăreni, în timp ce în cursul superior se păstra oral forma Sil. 51 Istoria limbii române, vol. II, Edit. Academiei Române, București, 1969 (cap. Influența autohtonă, p. 313). Semnalând această dilemă în anul 1969, este evident că C. Poghirc nu acceptă soluția prezentată
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1873). De altfel, în cronici dramatice, dar și în prefețele la două romane traduse în 1856 (Călătorie împregiurul camerei mele de Xavier de Maistre și Octav de Alfred de Musset), sunt exprimate idei despre rostul educativ al literaturii și despre misia de „luminători și conducători de oameni” pe care o au scriitorii. În pofida intențiilor ce îl animă, autorul nu-și depășește mediocritatea nici când scrie proză. Romanul Misterele căsătoriei, apărut în trei volume (1861-1886), împrumută idei și aforisme din La Physiologie
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
studia în paralel Cronicile lui Brancovici cu Istoria Țării Românești a lui C. Cantacuzino. Prietenia dintre cei doi cărturari se leagă în liniștea splendidei biblioteci a Stolnicului, așa încât izvoarele operelor lor sunt aceleași. Atât Cronica mică, intitulată Cronica (a) slovenilor, Misii cei din jos și cei din sus Misii (redactată în limba română), cât și Cronica cea mare (scrisă în slavo-sârbă) arată rezultatul studiilor sistematice efectuate de Brancovici la București, „autorul grefându-și prezentarea pe fundalul vechilor intenții de a-și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Țării Românești a lui C. Cantacuzino. Prietenia dintre cei doi cărturari se leagă în liniștea splendidei biblioteci a Stolnicului, așa încât izvoarele operelor lor sunt aceleași. Atât Cronica mică, intitulată Cronica (a) slovenilor, Misii cei din jos și cei din sus Misii (redactată în limba română), cât și Cronica cea mare (scrisă în slavo-sârbă) arată rezultatul studiilor sistematice efectuate de Brancovici la București, „autorul grefându-și prezentarea pe fundalul vechilor intenții de a-și exprima obârșia din familia despoților sârbi și rudenia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin această instituție, prin școlile și bibliotecile ei, prin oamenii ce o reprezintă, preoți și profesori. Tocmai ei sunt aceia care, prin emancipare, vor laiciza cultura, vor căuta să întroneze modernitatea. Să încercăm să vedem în acest Conventus Radnensis, dincolo de misia sa, un centru de convergență culturală, așa cum au fost văzute acelea ale Blajului, Sibiului, Târgu-Mureșului, Aiudului, Clujului sau Oradei. * * * Climatul de efervescență culturală se va resimți deopotrivă în mediile românești greco-catolice și ortodoxe. Banatul, părțile ungurene, semnifică pe parcursul anilor 1790-1840
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aproape de împlinirea proiectului de a reînvia despotatul sârbesc. După descoperirea legăturilor sale cu Rusia, este arestat în 1689 la Kladova și rămâne, până la sfârșitul vieții, prizonierul Habsburgilor, la Viena și, din 1703, la Eger. Prima sa operă, Cronica slovenilor, Illiricului, Misii cei din Sus și cei din Jos Misii, scrisă în limba română între 1684 și 1687 și publicată de Aron Densușianu în 1893 și de N. Iorga în 1917, este un sinopsis, cuprinzând, după metoda analelor medievale, istoria biblică, cea
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]