1,480 matches
-
după Marta Petreu, inspirate din capitolul Mysticism and theology al cărții lui Underhill. În realitate ele nu au în comun decât tema. Prelegerea a XVIII-a, Emanatism, imanentism și trinitarism, discută bineînțeles despre emanatism și imanentism ca atitudini fundamentale ale misticii. De aceeași temă se ocupă prima jumătate a respectivului capitol din cartea autoarei britanice, a cărei tratare se resimte de lectura lui Rudolf Eucken. Acesta îi acordase atenție specială întâi în Die Grundbegriffe der Gegenwart (1878, 19043) iar apoi în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
trebuie precizat că Underhill abordează cele două dogme - trinitatea și întruparea - din punctul de vedere al teologiei mistice și al fenomenologiei actului mistic. Nae Ionescu se ocupă de ele, în mod declarat, din perspectivă filozofică. Underhill pleacă de la opinia unor mistici - începând cu Augustin - că întruparea este un perpetuu proces cosmic și personal. El a avut loc o dată în plan „fenomenal“, dar se desfășoară etern în planul „realității“. Puntea formată de Hristos între om și Dumnezeu este eternă. În schimb, Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care omul să fie condamnat. Metafizic însă problema rămâne insolubilă. Această discuție e străină de Underhill. De asemenea, când discută semnificația mistică a nașterii/întrupării, Nae Ionescu o face de pe cu totul alte baze decât Underhill. Aceasta pleacă de la experiența misticilor medievali (precum Meister Eckhart) și se folosește de limbajul psihologizant al teozofiei contemporane: „nașterea în conștiință a sinelui mai profund, spiritual al omului“ este „regenerarea“ sau „re nașterea“. Profesorul bucureștean pornește de la ideea preexistenței oamenilor în intenționalitatea divină. Nașterea omului
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ce reprezintă actul mistic și viața mistică, ci care sunt concluziile la care se poate ajunge pe calea activității mistice. Tocmai acest lucru este esențial pentru corecta înțelegere a ultimelor trei prelegeri, în care Nae Ionescu discută limbajul simbolic al misticii și tipurile pelerinului, mirelui și sfântului. În prelegerea a XX-a, Simbolism mistic: tipul pelerinului, el chiar face o observație, care poate fi considerată o distanțare de modul de abordare al d-nei Underhill: „Este adevărat că aceste lecții, pe care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
n-am mai isprăvi ani de zile, pe când noi suntem grăbiți să ne orientăm și nu facem decât să ne orientăm în lucrurile acestea.“ După Marta Petreu, iarăși, considerațiile lui Nae Ionescu despre simbolizare sunt „acumulate“ din lectura atentă a Misticii. Ca și mai înainte, folosirea altui termen decât „plagiat“ sau „împrumut“ trădează dorința de a susține dependența de Underhill în condițiile în care textele nu pot fi puse în paralel. Prin urmare, incipit-ul demonstrației naeionesciene - și anume, afirmația că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și anume, afirmația că mistica se îndreaptă spre un domeniu de realități ce transcende spațio temporalitatea - este declarat un loc comun în Mistica, „enunțat răspicat încă de la p. 175“ (sic !). Se trimite adică la un alt capitol, unde faptul că misticul intră într-un teritoriu în care nu există timp și spațiu, interior și exterior, sus și jos este amintit într-o paranteză. Acesta este, de fapt, nu un loc comun al Misticii, ci al oricărui discurs despre mistică. În realitate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
adică la un alt capitol, unde faptul că misticul intră într-un teritoriu în care nu există timp și spațiu, interior și exterior, sus și jos este amintit într-o paranteză. Acesta este, de fapt, nu un loc comun al Misticii, ci al oricărui discurs despre mistică. În realitate, în capitolul „Mysticism and symbolism“, Underhill enunță doar, într-un simplu paragraf, faptul că experiența mistică nu poate fi descrisă direct prin exprimarea umană, dominată de imagistica spațială, și trebuie deci exprimată
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
altă parte - din teologia mistică, putem adăuga - și că a aplicat-o în filozofie, domeniul în care se situează discursul său. Ce susține Marta Petreu? Că Nae Ionescu „își atribuie analiza ce va urma, și anume cea a tipurilor de mistici clasificați pe criteriul temperamentului“. Fără alte comentarii. Așa cum afirmase, Nae Ionescu nu preia mecanic această tipologie. El abordează cele trei tipuri mistice - pelerin, amant și alchimist la Underhill, pelerin, mire și sfânt (sau ascet) la el - din perspectiva relevanței lor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
discută pe larg taina nunții din punct de vedere teologic. Este fals ceea ce afirmă Marta Petreu despre precizarea naeionesciană asupra celor două posibile interpretări ale Cântării cântărilor, trupească și spirituală, anume că aceasta, „deși nu preia decât pe jumătate terminologia Misticii (senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le confundă cu referințele ei la „imagistica senzorială“ a iubirii spirituale folosită de unii
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
senzorial și spiritual), preia complet ideea (v. E.U., p. 227-228)“. Underhill nu vorbește despre interpretările trupească și spirituală ale iubirii în poemul biblic. Marta Petreu le confundă cu referințele ei la „imagistica senzorială“ a iubirii spirituale folosită de unii mistici precum Bernard de Clairvaux. În realitate, precizarea lui Nae Ionescu e o polemică tacită (așa cum sunt foarte multe dintre luările lui de poziție) cu concluziile lui Mircea Eliade din recenzia cărții lui Paul Vulliaud, Le Cantique des Cantiques d’après
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
găsit o inteligentă formulă prin care îl incriminează din nou pe Nae Ionescu fără să o afirme cu subiect și predicat: „Paranteza lui e de neînțeles dacă nu cunoști cursul [sic ! - n.n.] Evelynei Underhill; dacă însă cunoști paginile 231-237 ale Misticii, sensul parantezei lui Nae Ionescu se clarifică.“ În realitate, tot ceea ce spune Marta Petreu despre această ultimă prelegere e o foarte îndrăzneață cacealma, menită să ferească partitura plagiatului de a fi înmuiată de vreun bemol. Nici una dintre aceste afirmații nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Evelyn Underhill doar tema. La fel, și menționarea alchimiei are în comun doar cuvântul „alchimie“. „Preluarea“ se reduce la atât. Nae Ionescu situează tipul sfântului în registrul „vieții pure“. În această viață pură se întâlnesc cele două domenii opuse, al misticii și al magiei. „Viața de sfânt înfățișează deci întru atât o primejdie, întrucât ea se poate calca, se poate grefa pe o atitudine magică, adică pe o atitudine prin care noi credem că participăm noi înșine, într-un oarecare fel
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se găsește în știință. În ceea ce privește religia, aceasta nu ar fi decât „practica metafizicii“, iar partea ei doctrinară, dogmatică, ar reprezenta doar o metafizică învechită, depășită de „progresul cugetării filozofice“. La fel ca în cazul Misticii lui Underhill, Marta Petreu caută și în monografia lui Chevalier paralelisme cu orice preț, nu doar în textul lui Bergson, ci și în cel al comentatorului său. Rezultatul: șapte instanțe. Dar ea se folosește de ediția revăzută și amplificată din
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
el în vara anului 1928, la Tescani, de unde o anunța pe soția sa că nădăjduiește să isprăvească în curând prepararea lui. După toate probabilitățile nu a reușit decât pe jumătate. Astfel s-ar putea explica consacrarea celeilalte jumătăți discuției asupra misticii. Proaspăta lectură a cărții lui Evelyn Underhill a constituit un impuls de a regândi problemele fundamentale ale misticii și de a-și configura propria viziune asupra ei. Pe lângă o mulțime de lucruri pe care le știa deja - în calitatea sa
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
curând prepararea lui. După toate probabilitățile nu a reușit decât pe jumătate. Astfel s-ar putea explica consacrarea celeilalte jumătăți discuției asupra misticii. Proaspăta lectură a cărții lui Evelyn Underhill a constituit un impuls de a regândi problemele fundamentale ale misticii și de a-și configura propria viziune asupra ei. Pe lângă o mulțime de lucruri pe care le știa deja - în calitatea sa de profesor de filozofia religiei și de gânditor preocupat de problema religioasă -, Nae Ionescu a aflat în paginile
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de proprietate. Extrema stângă e egalitară; egalitatea coercitivă e sterilizantă. FANTASTIC Nu știu dacă fantasticul este din nimic sau din ceva, dar ca să fii fantastic trebuie să fii transsenzorial, în afară de concret și de real. Însă fantasticul nu e totuna cu misticul și la o adică el e mult mai aproape de senzorial și foarte depărtat de mistic: pentru că lui îi lipsește relația cu misterul. FEMEI Cărui bărbat nu-i plac femeile? În primul rând le iubești pentru farmecul lor, și în al
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
este din nimic sau din ceva, dar ca să fii fantastic trebuie să fii transsenzorial, în afară de concret și de real. Însă fantasticul nu e totuna cu misticul și la o adică el e mult mai aproape de senzorial și foarte depărtat de mistic: pentru că lui îi lipsește relația cu misterul. FEMEI Cărui bărbat nu-i plac femeile? În primul rând le iubești pentru farmecul lor, și în al doilea rând le iubești pentru că fac oameni. FILOZOFIE Eu încerc o experiență: încerc să mă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
om cu toată subtilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizează cu clopotele de la biserică, e laureat al premiului Nobel pe lângă Kant. Eu am citit Critica rațiunii pure ca student și am înlemnit de emoție. Acum am față de ea, ca mistic biblic, considerația pe care am avut-o față de Informația Bucureștiului. Dar a trebuit să fac 80 de ani... LEGIONARI Legionarismul era în înseși ideile epocii, dar legionarismul nu putea să iasă câștigător deoarece avea la bază o eroare — naționalismul absolut
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
nici în cel american. Că am redus războiul cu un an, pentru ca Hitler să nu facă arme speciale, că-n Anglia nu mai rămâneau atunci decât iepurii din vizuini... MILIARDARI Ceea ce e curios în persoana mea e că sunt un mistic industrialist. În planul meu din anii ’40 aveam paisprezece miliardari români. Atâta plănuisem eu. Ăia făceau cât paisprezece state române de astăzi. O linie ferată dublă București - Episcopia Bihorului ăia o fac în două veri, iar statul, în vreo nouă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Cicero prin cuvântul furor, echivalentul "entuziasmului" elen; zeul alege pe cel pe care îl inspiră, lumina divină înlocuiește pe cea rațională. "Nimeni nu a fost vreodată mare fără suflul inspirației divine" (De natura deorum, II). În cartea sa Mathawi, poetul mistic Rumi, vorbește despre o mână nevăzută: "Mâna poetului este prinsă de o mână ascunsă, care vine din lăuntrul poetului și folosește trupul aflat în afară". Ideea că poetul este străbătut de un glas tainic, ceresc, este ilustrată, între alții, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
bucată de hârtie scrie ceva, poate, un fragment din Tatăl nostru, sau vreo mâzgălitură fără sens. Între timp, vocea interioară îi spune lui Carrascal: "Cazi... te-ai întors să cazi și vei cădea de o sută de ori... acesta este un mistic, acest om își râde în sine, râde de tine..." și Avito scandalizat de atâta nemaiauzită obrăznicie, îi zice demonului său familiar: "Taci obraznicule, taci!, tu ce știi, stupidule?" Poți dumneata să continui, Avito? Să continui? Dar dacă nu am început
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fără excepție, în fiecare povestire din Miros de roșcată amară. Indiferent dacă în centrul prozelor stau cupluri / triunghiuri amoroase sau personaje de subterană ori de periferie, indiferent dacă în conul de lumină nimeresc interlopi cu mitraliera pe genunchi, curve revanșarde, mistici deraiați, fotografi metrosexuali, milițieni roși de frustrări, etnologi stârniți de superstiții și blesteme vechi, mărunți ciubucari ai sorții, bolnavi cărora moartea le aruncă ocheade, tați de împrumut sau copii smulși din gogoașa normalității, temperatura textului rămâne ridicată și curtează uneori
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mai povestit chestiile astea? — Două’ș’două, ți-am zis. Exact câte arcane sunt. Dar de câte ori dau de una ca tine elimin retroactiv o fraieră trecută, așa că o arcană e permanent disponibilă: jokerul, arcana nenumerotată... Le Mat, Nebunul, vaga bondul, misticul. Are valoare zero sau infinită. E arcana ta. Poate fi prima sau ultima, și e liberă acum. Hai, vino să-ți dau în cărți. O chema Ana, dar eu adăugam sistematic „Ipătescu“, sperând că-s original, intimidat de cracii ei
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
tine", ci trebuie să te deplasezi înspre ea. Înțelegerea este un "loc" unde trebuie să ajungi, "loc" ce are drept una din caracteristici modificarea Sine-lui (și poate chiar a eu-lui). Ceea ce înseamnă că gândirea este un drum (au deci dreptate misticii; poate și Heidegger!). A te rata înseamnă a nu descoperi conținuturile proprii vieții tale; a trăi conținuturi de-a gata. Teoriile politice și sociale nu țin cont de variabila independentă numită om, de modul în care acesta se transformă în cadrul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dar uneori se revoltă și vrea să își iasă din limite, să se ia în posesie. Egoul e dorință și în același timp voința (conștientă sau inconștientă) de a-și satisface dorința. Eliberarea lucidă de dorințe și vrere e ceea ce misticii fac. Dar ei le transformă în iubirea de Dumnezeu, o iubire absolută a existenței. Renașterea a ridicat demnitatea eului, omul se poate uita cu demnitate la semenii lui. Epoca barocă l-a impulsionat și i-a dat vanitate. Rațiunea are
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]