172 matches
-
opoziția coalizată" în alegeri. Articolele publicate de Eminescu în paginile publicației conservatoare au atras acestuia critici radicale, jurnalistul fiind acuzat de antisemitism, xenofobie și extremism. Excerptându-se fragmente din textele date tiparului și însemnări din manuscrise, se ajunge la interpretări ideologizante, mistificatoare. Relevant în acest sens este un articol semnat de Zigu Ornea în România literară, în 1997, în care Eminescu este acuzat de xenofobie: "Eminescu considera Partidul Liberal o grupare politică de venetici și fanarioți, străină de interesele țării, trădând-o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
subprefecților, cu independența aproape legendară a colegiului al IV-lea, nu-și vor face (sic!) iluziuni în privirea aceasta"526. Textele publicistice construiesc în mod explicit două tipologii la nivel de recepare: cititorul tendențios, care atribuie jurnalistului concepții și atitudini mistificatoare, și cititorul ideal, capabil să descifreze și să se plieze pe strategiile discursive ale gazetarului. Din punct de vedere pragmatic, publicistica eminesciană marchează deplasarea accentului de pe funcția referențială a limbajului publicistic, de reprezentare a realităților sociale ale secolului al XIX
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
întrebărilor fundamentale la care răspund articolele poetului și nu aplicarea unor grile procustiene de lectură. O viziune integratoare asupra scrisului eminescian, prin corelarea tuturor dimensiunilor actului de comunicare pe care îl presupune acesta, are avantajul limitării subiectivismului unor perspective univoce, mistificatoare. Apelul constant la litera textelor oferă condițiile de obiectivare a interpretării jurnalisticii eminesciene, ferind-o de judecăți de valoare ad libitum care exced marginile articolelor. În aceste condiții, abordarea semiotică a limbajului politic eminescian, ca sistem de semnificare/ resemnificare a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
transporte fără adaptările necesare, fructul acestor noi orientări și al acestor cercetări în învățămînt și în popularizare. Autorii acestei cărți, care nu aparțin nici unei grupări, au știut să se strecoare în pielea nouă a istoriei fără să sacrifice nimic modelor mistificatoare. Dar constatarea era aceasta. S-au publicat în acești ultimi ani mai multe Istorii ale Franței onorabile și cîteva bune și foarte bune. Dar nu aveam, dacă nu mă înșel, o lucrare documentată și clară care să prezinte într-un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe care o cunoaștem noi astăzi este cea stabilită la sfîrșitul secolului Vlll al vremurilor noastre!!! Ori și scrierile iudeo-creștinilor au suferit mai multe ,,îmbunătățiri” stabilite prin opt concilii iar ultimul a avut loc în anul 869!!! Folosirea tendențioasă și mistificatoare atît de către istorici cît și de apologeții iudeo-creștinismului a termenului de ,,biserică” are ca scop falsificarea totală a istoriei acestui cult dar și a unei mari părți a culturii vechii Europe. Termenul modern de ,,biserică” cuprinde o instituție de interes
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Arbman, pe care l-ați cunoscut aici, au plecat în India cu o mare echipă pentru a face săpături aproape de Lahore, unde s-a găsit o mare cetate din civilizația de la Mohenjo-Daro. Îmi puneți întrebări în legătură cu Altheim. Este un mare mistificator. Nu am citit Zur Geschichte und Literatur des Altertums, dar și-a retipărit aici unele eseuri publicate înainte. Continuă (în Nouvelle Clio) să producă cele mai fantastice ipoteze despre epoca redactării Avestei. Se pare că un profesor german nu ajunge
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nobile, ale individului terorizat de gândul că o greșeală cât de mică îl va da de gol, că nu va putea minți convingător pe toată lumea. Excepțională este înfățișarea amestecului de stări contradictorii care-l bântuie pe erou, a temerilor nefericitului mistificator că va fi dibuit, alternând cu speranța că nu i se va întâmpla această nenorocire, apoi iar cu spaime, cu îndoieli, cu despicarea la nesfârșit a firului în patru. „Observ că am rămas mult pe gânduri. Mă uit speriat la
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
al contextualizării temeinice a fiecărui cap de acuzare pe care i-l aduc azi angajații unor comentarii obediente; este acela al iluminării din interior a principalelor campanii antiemines ciene, din alte vremuri până la noi, demontând cu acribie resorturile atâtor ambiții mistificatoare. "Detractorii se ițesc în momentele tulburi și fără să vedem că antieminescianismul ar fi o linie exegetică în cultura noastră, beneficiind de continuitate, trebuie să observăm sub presiunea faptelor o îndesire a atacurilor în vremea din urmă [...]. Mitizând istoria și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Solitarii, apăsați de muțenie melancolică, ai prozatorilor de mai târziu (Brătescu-Voinești, Sadoveanu), trăiesc la munte și în provincie. Mitică trăiește în București, oraș de învălmășeală unde meditația gotică nu înflorește. Mitică e bârfitor, lichea, intrigant, mai mult din limbuție, și mistificator generos și zăpăcit, acceptând să facă servicii fără a avea tăria să le ducă la bun sfârșit, ceea ce îl autorizează să ceară și el servicii oricui ("Să nu zici că nu poți! Știu că poți! trebuie să poți!"). El e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istorice ale lui Shakespeare, tragediile lui Corneille?" Gustul îi lipsește și pașii săi sunt nesiguri nu numai în literatura română, de care dealtfel aproape nu se ocupă, dar în perceperea finețelor clasicilor francezi, studiului cărora se consacră sarcastic. Renan? Un mistificator a cărui Rugăciune pe Acropole nu poate fi luată în serios, fiind scrisă după o călătorie în Norvegia. Maupassant e "sentimentalul Maupassant" plin de idei "burgheze", La Bruyère un onest adunător de nume grecești, La Rochefoucauld un fabricant de maxime
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care făcea din epistolarul său calofil, curtenitor și aerian o ferventă formă de evaziune În literatură, un vechi și apropiat prieten al său Îmi spusese, zâmbind: „Bine, dar așa a fost dintotdeauna. Fals de la cinci ani!”. Această „falsitate” euforică și mistificatoare era, de fapt, o stare genuină a prietenului nostru; Însuși „scrisul” său (deloc diferit În scrisori de cel din proză sau eseu) nu era altfel, fără ca să solicite, neapărat, o evaluare de acest tip. Scriitorii nu sunt, obligatoriu, „autentici” și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a propriei existențe. Rugăciunea dedicată morților devine, de fapt, refuzul obstinat al „metamorfozării” supraviețuirii În orice altceva (semnificație, retorică manipulativă, descendenți). Este refuzul de a accepta măștile „renașterii” sau orice alte trucuri compensatoare: fals redobândita legitimitate, siguranța de sine, Încolonarea mistificatoare - negociate, toate, prin ipocrizia socială a cotidianului. Naratorul opune acestor iluzorii soluții scrisul. Natura scrisului său nu-i pare altceva decât „săpatul continuu la groapa aceea pe care ceilalți Începuseră s-o sape pentru mine... cei care, grăbiți doar pentru că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cuvinte, nici măcar includerea evreilor în populația României chemată să anime sistemul muncii naționale nu reușește să atenueze statutul lor real de persoane excluse din societate. Faptul că „munca de interes obștesc” a fost aleasă ca denumire de propagandă cu potențial mistificator pozitiv reiese dintr-o frază introductivă a unui material de sinteză întocmit în 1942 (doc. nr. 67) de Marele Stat Major către Președinția Consiliului de Miniștri. La punctul 1 se afirma că, „prin excluderea din armată a evreilor, ei au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Și, când a aflat, n-a mai putut să abandoneze romanul. Fapt sigur este că Drum fără pulbere este un execrabil roman politic care falsifică totul: tipologia, psihologia de clasă, datele esențiale ale epocii. Viziunea gazetărească partizană și, încă o dată, mistificatoare, este evidentă. Excepție fac câteva pagini descriptive (despre stepa dobrogeană, cartierele pitorești ale Constanței), care amintesc că în această scriere propagandistică, imensă și falimentară, se află un scriitor autentic. Și, cum va dovedi mai târziu, chiar un mare scriitor. Scriitorul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și mai accentuată, în Scrinul negru, unde vechile clase, ținând de elita socială dinainte de august 1944, sunt înfățișate exclusiv într-o lumină sarcastică, mistificatoare. De anume interes este romanul, în bună parte epistolar, al Caty-ei Zănoagă, femeie cu mari disponibilități erotice, dar totodată rece și calculată. Ioanide, trăind același complex al genialității și având față de tinerele femei o comportare de cincuatenar veșnic îndrăgostit, a
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
ironică între o optică voit "naivă" și cea a cititorului modern "luminat" preocupat de verosimil și sceptic 345, aruncă o îndoială constantă asupra evenimentelor miraculoase. Cititorul este condus la o lectură dublă, una identificatoare, cealaltă critică operând într-o distanță mistificatoare, fără ca echilibru între cele două să fie afectat. Ironia lui Flaubert se găsește la toate nivelurile: în detalii mărunte (ca piticul care apare dintr-o prăjitură), în pastișarea lui Chateaubriand, a Memoriilor de dincolo de mormânt atunci când evocă panoplia armelor în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să fie publicat într-un cunoscut ziar ce se adresa tocmai celor 1.500.000 de indivizi avuți în vedere. Dar calculele în urma cărora rezultase această cifră plecau de la estimări supralicitante, care ascundeau ele tendințe extensive, fără să ascundă intenții mistificatoare. Referindu-se la imigrația română din Canada, Radu Toma a reținut o informație după care “în anul 1921 recensământul canadian a consemnat un număr de 15.086 români, 1,02% din populația Canadei originară prin naștere sau părinți din străinătate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de "negaționiști" (tăgăduitori ai holocaustului), conduși de profesorul Robert Faurisson a făcut o demonstrație de protest în fața universității Jules Verne din Picardia unde i s-a acordat lui Elie Wiesel titlul de „Doctor honoris causa” susținând că premiatul este un mistificator deoarece camerele de gazare din lagăre, sau nu au existat, sau au funcționat în scopuri exclusiv - sanitare. „"Nicicând Hitler nu a ordonat (și nici nu a admis) că cineva să fie ucis pe motive de rasă sau de religie(...) pretinsele
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
revistei "Contimporanul", pe care o conduce în anii 1922-1932, revistă care devine principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști. "Contimporanul" a mobilizat revolta iconoclastă a tinerimii, lovind în tabu-urile burgheze, în platitudinea distins-academică și în modelele "frumosului" mistificator, încărcat de prejudecăți naționaliste și de un ruralism agresiv. Alături de colaborarea scriitorilor români, printre care se pot menționa Barbu Fundoianu, Ilarie Voronca și Ion Barbu, editorul Vinea a mai găzduit texte ale autorilor de pe diverse meridiane (Paul Éluard, Philippe Souppault
Ion Vinea () [Corola-website/Science/297742_a_299071]
-
nicidecum abstract, el este "plin de o situație". Conceptul lui Barthes este astfel unul istoric, determinat de realitatea socială, politică, culturală, etc. a momentului, ceea ce dă mitului instabilitate, efemeritate. În vreme ce semnificanții sunt nelimitați, conceptele-semnificat care circulă în societate ca ideologii mistificatoare la scară redusă, sunt limitate. Din acest punct de vedere, mitologia lui Barthes are un punct comun semnificativ cu analiza mitului tradițional pe care o realizează Claude Lévi-Strauss în „Antropologia structurală”. Analiza structurală pe care o realizează antropologul asupra mitului
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
erodare a identității, suveranității și unității naționale a României, cu multe acțiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate „corectitudini politice", dar și cu multe acțiuni îndreptate direct împotriva Statului și Poporului Român (rescrierea tendențioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naționale, subminarea valorilor și instituțiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoștenirea generațiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului și subsolului, prin defrișări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităților economice, prin degradarea învățământului și a
Academia Română, APEL la identitate, suveranitate și unitate națională by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102581_a_103873]
-
al rupturii de lumea din jur, care copleșește în final personajul, este anticipat de clipul electoral Trage apa ca să trăiești bine și de scenariul de film Catastrofa, prin care Dimitrie șarjează satiric dimensiunea ei grotescă. Această inserție fisurează pacifista viziune mistificatoare și, odată cu ea, relația cu sine. Autorul privește cu ironie amară prăbușirea interioară a lui Dimitrie, „malul de siècle, solitudinea care-l apropie de moarte”, generate de însuși procesul de cunoaștere narativă. Deznodământul, care integrează destinul protagonistului și al „operei
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]