2,029 matches
-
să străbată căile muntelui. Brâul, când confecționat din lână, când din piele, ca strănepoți ai dragonului, le era semnul puterniciei, voiniciei și a vitejiei acelora care se încumetau să doboare fiarele sălbatice ale pădurilor sau să prindă pe umerii lor mistrețul doborât pentru hrană. Brâul era semnul bărbăției, al vieții, dar și al morții. Prin el se legau vrăjile când nu era menit să-l apere pe cel care-l purta: “Leagă-mi-l de mi-l sufocă, / De mine să
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
grilaj metalic. S-a oprit brusc incapabilă să se miște. - Și mie mi-e frică, i-a șoptit Șerban sprijinind-o. Parcă aș avea zece ani, parcă dincolo ar fi hotarul și noaptea în care mi-a apărut în față mistrețul... Acolo eram singur. Acum suntem doi... Măriuța a zis că devii părinte abia când vezi ochii copilului, când îți simți degetul prins în pumnul lui mic și cald, când îi vezi zâmbetul și auzi gânguritul. Să avem credință că ni
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1394296656.html [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
-i așa? Revenind la Gemeni, în locul altui final se cuvine să ne amintim că, de-a lungul vieții lor pământene, dioscurii - gemenii Castor și Polux - au participat, nedezlipiți, umăr la umăr, alături de alți eroi ai mitologiei antice grecești, la vânătoarea mistrețului din Calydon, la expediția argonauților în căutarea Lânii de Aur, și, mai cu seamă, la lupta în urma căreia au readus-o în Sparta pe sora lor, frumoasa Elena, răpită de Tezeu. Aici, Polux este rănit, iar Castor își pierde viața
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1436083365.html [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > 13 (TREISPREZECE) Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului un mistreț cu colț de argint poate rănit de o poezie a chemat pasărea cu clonț de rubin și l-a împins între vagoanele tramvaiului galben 13 în Ființa lui încă îi e dor de o amintire prea frumoasă și prea scurtă
13 (TREISPREZECE) de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Radu_liviu_dan_1401392936.html [Corola-blog/BlogPost/357469_a_358798]
-
4.Ziua bună! Bună dimineața soare Te reverși peste ogoare Trezind dintre rămurele Adormite păsărele. Ziuă, bună dimineața! Florilor luminezi fața, Soarele în ziua nouă-și Scaldă razele în rouă. Ziua bună tuturor, Păsări, fluturașilor, Urși și lupi, vulpi și mistreți, Vouă fete și băieți. Ziuă bună le doresc Părinților ce trudesc Zi de zi neobosiți, Ca sa fim noi fericiți! 5. Cățelușul Patru labe și-un botic Ce plânge după lăptic; O codiță jucăușă Și o mutriță ghidușă. Recunoști după lătrat
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_pentru_copii.html [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
somon, păstrăv la cetină, icre (negre, aurii, de păstrăv, roșii Beluga, roșii de Manciuria, de știucă cu ciuperci, de crap cu ceapă), stridii marinate, creveți cu sos de usturoi, rondele de hering cu alge, sau cu castraveți, apoi: cârnații de mistreț cu căprioară, pulpă de căprioară la tavă, tăiată în felii subțiri, câțiva fazani la cuptor tranșați cu măiestrie, foietajele fine ca o spumă, dulciuri, mai mult pentru doamne și, desigur, un tort uriaș, omagial. Băuturile: țuică de prune, de cireșe
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
abia auzit îi trezea alte amintiri. De câte ori nu stătuse la pândă în capătul grădinii, sau ceva mai sus, lângă liziera pădurii, auzind mereu freamătul ăsta, parcă fără sfârșit, când bătea Coșava, vântul dintre anotimpuri. Păzea să nu-i dea iama mistreții în porumb. Habar n-avea pe atunci de îngrădituri electrice sau alte rahaturi din astea cum văzuse în Vest. Pușca n-o putea folosi chiar atât de aproape de casele oamenilor, dar mai sus puțin, pe Negre, pe unde cobora hâța
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
o înconjura ca un zid negru, crenelat, din care, asemenea unor turnuri de pază, se ridicau impunătoare coroanele câtorva stejari vârstnici. Izolate de ale restului copacilor, se distingeau în perimetrul poienii siluetele unor cireși sălbatici, sub care vara se ospătau mistreții cu fructele căzute. Iarba, atinsă de brumă, se întindea ca un covor alburiu până în vecinătatea lor. Pârâiașul, cu debitul sporit de ploile toamnei, se auzea clipocind ceva mai jos, loc în care luminișul se povârnea brusc, de sub stratul de pământ
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
-i din față, în timp ce soarele se înălța strălucind pe cer, ca într-o adevărată zi de primăvară. Nici durerea din umăr nu-l mai supăra și oboseala din picioare părea să i se fi risipit. La început văzuse turmele de mistreți. Mâncau pașnic jir sub arborii de pe lizieră. Nu se sinchiseau de el, doar un singur vier uriaș își ridicase râtul cu colții imenși, încovoiați,adulmecând. Îl știa bine, cu ani în urmă îl urmărise înverșunat, trăsese asupra lui dar, ciudat
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
cerul lui Dumnezeu. Astfel că mlădița crudă Ajungea până la mare Și lăstarul pân-la râul De lumină curgătoare. Pentru ce lăsat-ai oare Iar perdeaua-Ți peste zorii-i De prin gardul rupt se-nfruptă Zi și noapte trecătorii? O scurmă mistrețul aprig Și fiarele o mănâncă Până când, Mărite Doamne, Vița Ta-i lovită încă? Doamne, cercetează-Ți vița Ce-a sădit-o dreapta Ta Mâtuiește-Ți, Doamne, via Și pe cei ce lucră-n ea. Referință Bibliografică: PSALMUL 80 / Marin Mihalache : Confluențe
PSALMUL 80 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1473255954.html [Corola-blog/BlogPost/375875_a_377204]
-
luni, lui Ion Vulc îi moare și soția, iar apoi, la scurtă vreme, băiatul, Ion. Mai rămăsese doar Ana, din cei trei copii. Ana își pune pirostriile cu Gheorghe Bobangă, dar nu are parte de fericire. La o vânătoare de mistreți, acesta pleacă dintre cei vii, într-un accident, împușcat fiind din greșeală de un coleg. Ana era pe-atunci însărcinată. Când îi naște fiica, bătrânul Vulc se duce să o vadă la spital, bucuros că are un urmaș care-i
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Trei_instantanee_cu_copii_parinti_si_bunici_din_romania_la_inceput_de_secol_xx.html [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
de calitate pe care o producea. Pagina agrointel.ro afirmă că „porcul cu lâna - blană este asemănătoare celei de la oaie și are trei culori: roșcat, blond sau negru - sau Mangalița este o rasă de porc relativ apropiată de cea a mistrețului. Se crește ușor și este rezistent la frig. El este apreciat pentru carnea gustoasă și mai sănătoasă, precum și pentru grăsimea de bună calitate. De altfel, acest porc este denumit și “uleiul de măsline cu patru picioare”. Conform New York Times, porcii
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste by http://uzp.org.ro/mangalita-alimenteaza-tendintele-nationaliste/ [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
corvoadă. Să-mi aducă o dovadă Inimă ei cristalină Preacurată și senină. Vânătorul n-a putut S-o împuște, nici n-a vrut, Dar i-a dus ca o dovadă Inimă de porc în spadă. Un godac a împușcat Un mistreț bun de vânat. Iară fata prin pădure Trecu văi și creste sure Și spre seară se opri Lângă-o casă poposi. A bătut sfios la ușă N-a răspuns nicio mătușă A intrat atunci în casă Referință Bibliografică: Povestea fetei
POVESTEA FETEI NAIVE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1497184499.html [Corola-blog/BlogPost/384773_a_386102]
-
crescut cu un an, că e mai mare. Zilele treceau greu și-a fost o iarnă cumplită atunci. Vântul vâjâia îngrozitor și fetița era agitată mereu. Într-o seară, tatăl ei a fost chemat de vecini să meargă să alunge mistreții care se pare că au ieșit din pădure, de foame și stricau grâul pe câmp. A fost și un vânâtor cu ei iar tatăl său avea tractorul cu care fetița bănuia că îi duce la mistreți. La întoarcere a povestit
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
să meargă să alunge mistreții care se pare că au ieșit din pădure, de foame și stricau grâul pe câmp. A fost și un vânâtor cu ei iar tatăl său avea tractorul cu care fetița bănuia că îi duce la mistreți. La întoarcere a povestit familiei despre isprăvile lor și ea era tare mândră că s-a întors teafăr. Serile și le petrecea ascultând cu mama ei la radio, teatrul radiofonic. Avea și emisiunea ei preferată ,,bună seara , copii!,, . Era fascinată
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
Lup! Mă rog, ce urmărește dumnealui? Un ciolan mai mare? O cușcă mai luxoasă? Doar n-o fi vrând să locuiască în cușca leilor! - Am auzit că-i face curte leoaicei! chițăi veverița. - Da de unde! guiță purcelul. Leoaica iubește un mistreț care a râmat toată grădina și a răsturnat toate cuștile. Era nebună când a văzut atâta forță în râtul lui. - Fii serios! a mormăit nea Martin. Are ea un leopard, nu se încurcă cu nespălatul de mistreț. Și tot așa
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Leoaica iubește un mistreț care a râmat toată grădina și a răsturnat toate cuștile. Era nebună când a văzut atâta forță în râtul lui. - Fii serios! a mormăit nea Martin. Are ea un leopard, nu se încurcă cu nespălatul de mistreț. Și tot așa se bârfi pe seama acestora, în hazul tuturor. Se vede treaba că bârfa este universală... Pe un gard, o nuntă de pisici era în toi și adunarea fu intrigată de atâta miorlăială obraznică. Domnul Leo spuse unui dulău
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
și prilej bun de îngrijire a rănilor de către o vrăciță renumită a locului, presvitera Olimbiada. Câțiva din oștenii lui Nicoară, aflați în acest sat situat într-o simetrie perfectă cu Verșenii, trec Moldova dincoace și participă la o vânătoare de mistreți, organizată de localnici. Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
pașii personajelor sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi scrutat des, din lunca de la Verșeni, pădurea legendară, legată de vremurile descălecatului lui Dragoș. Astfel, spațial, autenticitatea parcursului ales de scriitor pentru vânătoarea de mistreți devine verosimilă. Iată și fragmentul care încurajează motivarea deducerii de mai sus: "Duminică (...) dis- de-dimineață, cînd se îngîna ziua cu noaptea, dar mai luceau stelele, a sunat un bucium dincolo de Moldova (logic, de pe malul aparținător Verșenilor sau Miroslăveștilor ) și
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Ion-Vodă", despre care moș Leonte Spînu de la Miroslăvești spune că a fost "domnitorul norodului (...) care multor asupriți le-a dat carte dreaptă de judecată și pe mulți sărmani i-a miluit". În ce privește precizia referitoare la stabilirea cadrului acțiunii vânătorii de mistreți, întăresc observațiile personale de mai sus cu o mărturisire a scriitorului, care afirmă că în timpul scrierii romanului, transfigurat într-unul din personaje, „însoțește” el însuși personajele aduse pe meleagurile copilăriei. Sadoveanu ne dezvăluie că era obsedat de detaliile proiectului său
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
câte un instrument. Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Valea Gurghiului și Direcția Silvică Mureș și-au arătat măiestria profesională printr-o bogată și originală expoziție de: trofee de cocoș de munte, bufniță, acvilă, vulpe, lup, trofee de cerb, căprioare, mistreț, urs, râs, scaune, mese din lemn sculptate, prin care au îmbinat utilul cu frumosul, vânătoarea cu prelucrarea lemnului, realismul cu fantezia. Scaunele și mesele au brațele și picioarele din coarne de cerb, scaunele au sculptate pe spetează peisaje de pădure
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
scaune, mese din lemn sculptate, prin care au îmbinat utilul cu frumosul, vânătoarea cu prelucrarea lemnului, realismul cu fantezia. Scaunele și mesele au brațele și picioarele din coarne de cerb, scaunele au sculptate pe spetează peisaje de pădure: copaci, căprioare, mistreț, cocoș de munte. Mânăstirea Cașna a comercializat cărți religioase, sucuri de fructe naturale, icoane, veșminte religioase. Pentru a respecta specificul satului tradițional românesc din care biserica era nelipsită, pentru a binecuvânta sărbătoarea și pentru ca toți cei doritori să poată participa
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu ochi de sticlă care ne-au marcat existența ca niște rude. Desigur însă ca nimic nu e obligatoriu ! Nici viața noastră separată nu e obligatorie. Nici femeile, pe care altădată mi le aruncau la picioare muscalii ca pe niște mistreți pălmuiți, nu era obligatoriu să poarte vreo ștampilă, nici alergia noastră cronică față de îndobitocire nu-i obligatoriu să ne mai amintescă ceva. Și mai bine, în general, să nu ne mai amintim nimic, nici măcar că există asociații de bloc care
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483711512.html [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
fi liberat, să o facă așchii legând-o de tren, să nu mai aibă ce să-i amintească de stagiul militar. Sodatul Bert nu mai are resurse pentru a înțelege cele întâmplate. Aproape că intră în delir. Se crede un mistreț încolțit de hăitași. Oricăt încearcă să se abată pe poteci lăturalnice tot este adus în bătaia puștii. Ultimele resurse devin o încordare ca pentru a sări în întâmpinarea glonțului dorindu-și să fie răpus cât mai degrabă. Este închis în
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475299421.html [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
evadeze din haosul în care s-a zbătut. Nu e bine să evadăm în afara cercului. Orice evadare din cerc înseamnă haos, întuneric, moarte. Au încercat mulți să pună ordine în tot ceea ce este dincolo de cerc dar au fost sfâșiați de „mistrețul cu colți ca argintul“ (Ștefan Augustin Doinaș). Și totuși au murit împăcați că măcar au încercat. Omului simplu nu-i este recomandată această evadare din cerc, pentru că prețul este prea mare și el nu-i înțelege chipul. Oamenii care ajung
ÎN AFARA CERCULUI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1483738324.html [Corola-blog/BlogPost/368811_a_370140]