1,998 matches
-
ei. Țara e „pământescul rai” populat de iubire, tandrețe, dorințe, fericire, cu totul altceva decât imprecațiile din unele poezii: „De admirat trăirea în iubire/ Prin sufletele care-o definesc/ Odă de slavă întru fericire/ Chemării din destinul omenesc// Dorințele se mistuie-mpreună/ Eșarfele de raze de pe plai/ Vor împleti trăirilor cunună/ Să preamărească pământescul rai// Sublima dăruire cu tandrețe/ Reverberează-n clipocit de râu/ Luceferii dau stelelor binețe/ Când sunt culese spicele de grâu// De amirat iubirea fără stavili/ Pe un
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
unei femei, ca un adolescent. Privind-o, putea citi în strălucirea ochilor ei că și ea trăiește aceleași sentimente pentru el, așa că misiunea îi va fi mai ușoară. Și totuși cum va proceda? Cum are să-i spună tot ce-l mistuie și tot ce simte pentru ea? Băieții au plecat în cameră să se uite la televizor făcându-se răcoare pe terasă. Rămași singuri cei doi parteneri de excursie, simțeau că între ei există un schimb de energii, că niște șocuri
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
perfectă caligrafie * După câteva zile de zaveră, spaime și vânzoleli, de necazuri și amărâciuni, toți rușii încartiruiți și cantonați la noi în comună și-au strâns bagajele, le-au îmbarcat în mijloacele de transport de care dispuneau și s-au mistuit pe șoseaua cea mare, cu direcția Germania-Berlin, acela fiind țelul final ordonat de stăpânul de la Kremlin. * Localnicii au rămas cu râsu-plânsu, să-și oblojească rănile (sufletești, mai ales), dar răsuflând ușurați și închinându-se că au scăpat de ...eliberatori. * Pe
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > - CONSTANȚA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 613 din 04 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Câteva cugetări și referinte despre “Rugul ce arde și nu se mistuiește” - într-um dialog duhovnicesc cu Părintele Arhimandrit Clement Haralam de la Mănăstirea “Sfânta Maria” Techirghiol, județul Constanța ... Sfânta Fecioară Maria față de persoanele Sfintei Treimi este fiica Tatălui ceresc, mireasa Duhului Sfânt și maica Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu, iar în raport cu lumea cerească
“RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE” – ÎNTR-UM DIALOG DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT CLEMENT HARALAM DE LA MĂNĂSTIREA “SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Cateva_cugetari_si_referinte_despre_stelian_gombos_1346824568.html [Corola-blog/BlogPost/343758_a_345087]
-
Împăratului”. De asemenea, o icoană care reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, având de o parte și de alta prooroci și drepți ai Vechiului Testament, arată prefigurări ale Sfintei Fecioare Maria, numind-o: Moise - “rug ce arde și nu se mistuiește”; David - “chivot sfințit”; Ieremia - “Israelul cel nou”; Ghedeon -“lână plină de rouă”; Isaia - “clește purtător de cărbune”; Iacov - “scară pe care S-a coborât Dumnezeu”; Aaron - “toiag ce a odrăslit”; Solomon - “pat de aur”; Iezechil - “ușă încuiată”; Avacum - “munte umbrit
“RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE” – ÎNTR-UM DIALOG DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT CLEMENT HARALAM DE LA MĂNĂSTIREA “SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Cateva_cugetari_si_referinte_despre_stelian_gombos_1346824568.html [Corola-blog/BlogPost/343758_a_345087]
-
Domnului. Parcă o simțim mai aproape pe Sfânta Fecioară când ne adresăm ei cu apelativul Maica sau Măicuța Domnului ... - Preacuvioase Părinte Clement, vă mulțumesc foarte mult pentru tot!... - Doamne ajută!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: “Rugul ce arde și nu se mistuiește” - într-um dialog duhovnicesc cu Părintele Arhimandrit Clement Haralam de la Mănăstirea “Sfânta Maria” Techirghiol - Constanța... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 613, Anul II, 04 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
“RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE” – ÎNTR-UM DIALOG DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT CLEMENT HARALAM DE LA MĂNĂSTIREA “SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Cateva_cugetari_si_referinte_despre_stelian_gombos_1346824568.html [Corola-blog/BlogPost/343758_a_345087]
-
Nu doar oamenii au ceva de spus. Psihologul: Și frunzele care au ars. Afin: Da, da ... Psihologul: Ce ți-au spus frunzele? Afin: Fiecare frunză se stingea sub flacără într-un fel unic. Psihologul: Se stigeau? Afin: După ce flacăra le mistuia întreaga făptură se stingeau. Le-am privit pe fiecare în parte. Focul le frământa și ele străluceau ca un licurici ca mai apoi să se stingă. Nu dispăreau de tot. Lăsau în urma lor picături de cenușă. Psihologul: Și zici că
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
decât să se inspire din ceea ce Moise a scris în cărțile sale despre Dumnezeu, pe baza viziunilor ce le-a avut. Psalmii sunt rugăciuni, cântări de laudă sau cereri adresate acestui Dumnezeu revelat în rugul de foc ce nu se mistuia, sau pe Muntele Sinai în mijlocul fulgerelor și al tunetelor, ori în stâlpul de foc și norul luminos care i-au călăuzit pe evrei în toată vremea rătăcirii prin pustie. Acesta este Dumnezeul nostru - va mărturisi psalmistul - care a încheiat legământul
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
istoric, era una de lemn, purtătoare de istorie și de taine profund legate de misterul vieții , cu pictura murală bine conservată, între pronaos și naos . Era în partea de sus a satului, pe un deal abrupt. Ulterior avea să se mistuie, dureros, într-un incendiu. S-a construit alta, de cărămidă, mai la șosea. Cea catolică se afla mai spre zona de jos a satului, aceea unde locuiau sașii. Un colos din piatră, cu o mare vechime, datată din 1461. De
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488629822.html [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
Isaac Sirul. Dar o dată conștientizată această dependență pe calea suferinței, o dată asumată în toată lipsa ei de noblețe, se creează o deschidere pentru acceptarea darului. Pentru că a se cunoaște cineva pe sine înseamnă a cunoaște golul și așteptarea care-l mistuie, dragostea spre care tânjește cu toată puterea și conștiința deplinei sale ne-înțelepciuni. Privește spre cer și vezi! Cunoașterea de sine înseamnă aflarea neputinței proprii și așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă
CUNOAŞTEREA DE SINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cunoasterea_de_sine_stefan_popa_1388825218.html [Corola-blog/BlogPost/363657_a_364986]
-
poduri de flori îți ilumină noaptea cărarea. gura ta nevăzută mă ispitește și-n legea nescrisă ascunsul învinge orice rugăciune ce tremură pe buze nu mă lăsa cu mâna întinsă ca o cerșetoare vreau să fii al meu să-mi mistui setea de viață. chiar dacă ar fi să dansez ultimul tangou al vieții născut între cer și pământ între ochiul soarelui și cel al umbrei voi săpa adânc în mine să te sădesc ca pe un copac să fii anotimpul meu
TE VOI SĂDI ÎN SUFLET CA PE UN COPAC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Te_voi_sadi_in_suflet_ca_pe_un_copac_vasilica_ilie_1336394213.html [Corola-blog/BlogPost/358611_a_359940]
-
Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului În seara asta am avut la cină... un trist adevăr și-o amintire. Pe malul apelor învolburate, apusul va veghea solitar. (o știu tăcerile... ce nu mai pot să mintă) Mistuită de vină, m-am destrămat în horbota subțire de culoare. Ca o stinsă-nflăcărare, universul îngâna provocator: „uitare! uitareeee!...” * în seara asta, zeul n-a venit! Ce-ar fi găsit? Doar florile uscate într-o vază, trecutul răvășit și o
ŞI ZEUL A UITAT... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valentina_becart_1412080553.html [Corola-blog/BlogPost/374376_a_375705]
-
oamenii sunt slabi, fără suflet, mișei; vechii romani au devenit romunculi... Apoi m-am rătăcit prin palate subacvatice cu portaluri și colonade de zăpadă și argint din Ophir, căutam o zână căreia trebuia să-i cânt cântul meu care mă mistuia. -Și-ai găsit-o? -Am văzut o copilă ca întruparea unui crin printre bolțile arcate ale unui labirint de zăpadă, părul ei de aur, despletit, cădea până-n călcâie, haina albă îi acoperea corpul ei de trestie, gura părea roză, ochii luminau
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
neașteptată în câmpul ei vizual, n-ar fi meritat mai multă atenție decât o pasăre comună ori un patruped vagabond. Privirea sa era imobilă, ușor dilatată, frapant de asemănătoare cu aceea a figurinelor din plastic și pânză condamnate să se mistuie în focul sobei de tuci a librăriei de vizavi. Ajungând la capătul aleii, luase o hotărâre temerară: să se întoarcă! Să revină în dreptul fetei șezând în scaunul cu rotile. Trecuse pe lângă ea încercând să-și dea seama ce o determina
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1487514673.html [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
ai la dispoziție cele mai de seamă resurse, cel mai bun timp și cea mai potrivită dispoziție sufletească. Nu este simplu să transmiți în armonia versurilor gândurile pe care le ai, impresiile ce vin asupra ta și simțămintele care te mistuie. Nu este simplu nici în zilele bune, nici în cele obișnuite, dar cu atât mai puțin în cele când viața îți stă în cumpănă, când neantul se deschide înaintea ta, nesățios să te înghită și când chiar dorința de a
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_semnul_isar_de_theodor_damian.html [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
scări te impulsionează, pătrunde in sânge, acționează ca o supapă a gândului ... pompează prin vene, încălzește inima și urcă spre creier. Explozia de scântei inundă centrul vital. Te privești în ochi.. În jurul tău flăcări se ivesc pe rând, ard si mistuie negura. Zidurile trosnesc, vârtejul ridicat de nicăieri te smulge, te absoarbe nesățios. Liniște deplină ... În spate se întinde tunelul nesfârșit, ca un subsol din clădirile vechi, luminat slab cu câte un bec rătăcit pe alocuri pe tavanul crăpat și coșcovit
CALATOR.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Calator_camelia_constantin_1358849122.html [Corola-blog/BlogPost/348867_a_350196]
-
unde Kete era rege, se găsea în savana de la poalele muntelui Hombori Toro. Doar duhurile rele și stafiile ce căutau calea înapoi spre lume locuiau pustiul, precum și spiritele Abiku ce scoborau uneori până dincolo de valea râului Isa Ber pentru a mistui trupurile copiilor rătăciți. Însă niciunele nu se comparau cu Musso-Koroni ce intra în sate și sădea zânzanie între oameni ori de câte o caravană se avânta să străbată pustiul fără nume. Iar când plecau, oamenii nu se mai întorceau. Pentru
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
lumânări din seu. Însă imediat spiritele Abiku au priceput că au fost înșelate și au început să urle turbate. Nu mai așteptau venirea nopții pentru a ieși din pustiul fără nume, ci se năpusteau sub lumina năucitoare a soarelui și mistuiau copiii ce se avântau să se scalde în râu ori femeile ce-și spălau hainele în pârâul din apropiere. Chiar pe atunci s-a întâmplat să sosească și oamenii trimiși de Kete în pădurile întunecate ale Ghineei. Ei au găsit
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
Kete, și-au juruit să se răzbune. Cum ieșeau din orașul cetate oamenii erau atacați de spiritele rele ale pustiului și oriunde se duceau nu mai aveau scăpare. Nisipul le intra în gură, în ochii și-n urechi, apoi le mistuia măruntaiele. Doar negustorilor veniți din afară spiritele nu le făceau nimic pentru că ele nu se puteau atinge de cei care nu se tem. Și știind acestea, oamenii veniți din afară, pe cămile sau asini, au ucis maimuța-rege, iar din oamenii
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
plăpînde flori de prun am harul să mă desprind de cuvinte într-un soi de născocire a privirii întoarse înapoi pe cele mai groase ziduri de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie unicul ei drept la dragoste. Noli me tangere, singurul meandru de care mă tem. Referință Bibliografică: Noli me tangere / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1047, Anul III, 12 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Luminița
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Noli_me_tangere_luminita_cristina_petcu_1384247642.html [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]
-
așezându-se o clipă peste coama uriașă a casei. Se strecoară ușor, la fereastra generoasă, curios să înțeleagă versurile cu care, el, Pustiitorul era chemat: ,,Ca unora din noi să fie bine, Iată, murim puțin câte puțin, Iar frunzele se mistuie-n suspine Când spaimele în noaptea nostră vin” El însuși se clatină, atunci când strigătul poetului a fost deslușit. Oare ce pământean mai acceptă să facă o singură concesie unui semen, pentru ca altora să le fie bine? El Pustiitorul a venit
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
fără chip. Efodul timpului stă orbitor și nemișcat Pulverizând sitemele vidate și alpestre În nemișcarea mută e cerul înstelat Rotindu-se încet peste înzăpezite creste După incandescentul eon zburam în cercuri exilate Sub focul orb, străin, al aurorei boreale Se mistuiau milenii în clipe resemnate Uranian eterul se desfăcea în largi spirale. Referință Bibliografică: Efodul Timpului / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EFODUL TIMPULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ffodul_timpului.html [Corola-blog/BlogPost/364549_a_365878]
-
în toată vremea vieții”. Ce fac eu ca să intru acolo, căci acolo vreau să fiu, unde Dumnezeu mi-a pregătit loc? Sfinții erau foarte grijulii: permanent se gândeau la dobândirea împărăției veșnice, iar grija aceasta era uneori istovitoare, căci îi mistuia. Sfântul Pimen, fiind pe patul de moarte, era îngrijorat, iar ucenicii l-au întrebat: „Te mai îngrijorezi, părinte, după tot ceea ce ai făcut?”. „Am făcut ceea ce am putut, dar știu eu că voi ajunge la Dumnezeu?, se întreba avva Pimen
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455610211.html [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
puica, ălei dragă, Cumu-i frunză cea pribeaga E viața mea întreaga, Căci dragostea ta mă strică De nu m-aleg cu nimica; Viața trece, frunză pică, Trece fără mângâiere, Ca izvorul de durere, Trece și se prăpădește, Arde și se mistuiește, Fără noima, fără rost, Bine-ar fi, să nu fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește Să câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdacioasa, Din ochi negri mângâioasa, Puica
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
pune cearcăn, Când zorile încep să se arate. Abia atunci se potolește jocul, Când ne retragem obosiți în zile, Dar, chiar și-așa, unii nu-și află locul Și clipele se scurg iar, inutile. Doar, undeva, neostoit e focul Ce mistuie tot suflete fragile. GUTUI Cu-arome tari, mireasmă amăruie Ne-ademenește toamna și ne-mbie, Culori foșnesc în frunza ruginie Și-i miezul cald și galben în gutuie. Iar vinul cântă și se-așează-n vie, Tristețile le-alungă și le-ncuie
TOAMNA BOGATĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1445936186.html [Corola-blog/BlogPost/342991_a_344320]