5,748 matches
-
negativă, el fiind prezentat ca un consumator de halucinogene, care cere taxă de protecție și agresează profesorii, la polul opus fiind olimpicii. Profesorii sunt prezentați ca protestatari, care-și revendică drepturi salariale, iar deseori apare sub forma omului corupt, luând mită sau ca hărțuitor sexual. După monitorizarea știrilor legate de școală, aceasta apare ca un mediu nesigur, violent, cu indivizi agresivi. Conform aceluiași raport, procentul subiectelor educaționale informaționale este de două ori mai mic decât cel al știrilor educaționale de senzație
Agenda2004-29-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282667_a_283996]
-
de 46 ani, au decedat. parchetul comunică l La propunerea procurorilor de la Serviciul Teritorial Timișoara al Parchetului Național Anticorupție, a fost arestat P.W. , de 54 de ani, director al unei renumite societăți comerciale din oraș, acuzat de dare de mită, delapidare, instigare la fals intelectual la legea contabilității, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală. În acest dosar, cel mai complex caz instrumentat până acum de procurorii anticorupție de aici, au mai fost arestate de curând alte
Agenda2004-48-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283103_a_284432]
-
ocoli sentimentul că guvernarea se scufundă în timp ce principalii ei actori își cheltuiesc nervii, timpul și energia pentru a-și regla conturile între ei." Între eclipsă și noul val de inundații, un ziarist a fost arestat pentru, se spune, luare de mită. Ziaristul se numește Tiberiu Patru, e redactor șef la un ziar din Craiova și, după părerea noastră, nu avea ce mită să ia, așa cum sună acuzația de "flagrant", cîtă vreme el nu putea face oficii de primitor de mită, nefiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
între ei." Între eclipsă și noul val de inundații, un ziarist a fost arestat pentru, se spune, luare de mită. Ziaristul se numește Tiberiu Patru, e redactor șef la un ziar din Craiova și, după părerea noastră, nu avea ce mită să ia, așa cum sună acuzația de "flagrant", cîtă vreme el nu putea face oficii de primitor de mită, nefiind angajat al statului și, de asemenea, nu i se putea aduce o asemenea plîngere decît din partea proprietarilor ziarului al carui redactor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
de mită. Ziaristul se numește Tiberiu Patru, e redactor șef la un ziar din Craiova și, după părerea noastră, nu avea ce mită să ia, așa cum sună acuzația de "flagrant", cîtă vreme el nu putea face oficii de primitor de mită, nefiind angajat al statului și, de asemenea, nu i se putea aduce o asemenea plîngere decît din partea proprietarilor ziarului al carui redactor șef este. O singură nemulțumire avem față de confratele nostru din Craiova, aceea că s-a putut lasă păcălit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
care "țepuiesc" statul cu sprijin din partea unor funcționari mai mult sau mai puțin înalți. *NAȚIONAL n-are preferințe - săptămâna trecută de exemplu a scos pe prima pagină doi directori de la Teatrul Nottara pe care actorii îi acuză de luare de mită, e vorba de Vlad Rădescu și Stelian Nistor. Același ziar publică însă și dreptul la replică al celor doi, care susțin că acuzația cu pricina e o înscenare. Oricum, cea mai mare parte dintre actorii teatrului susțin aceste acuzații și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
acord. De-abia acum pierzania - și alegerea care a determinat-o - sînt fără de întoarcere. În absolut, nu sîntem jucăria sorții, ci dotați, pînă la capăt, cu liber-arbitru, pare a spune Volkoff, ca și Rafael. De altfel, dacă nu cedezi la mită și nu închei pactul nici mînat de frică, poți deborda - precum Lord Jim - pentru că ai imaginația prea fertilă. Dar Lord Jim nu-și ratează și a doua șansă. Preceptul " Intrați prin poarta cea strîmtă" (Matei, 7, 13), pe care-l
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
din partea regelui, chiar de la începutul carierei, netezită ori de cîte ori se împotmolea. Evident, Tzigara afirma că introducerea sa în cercurile palatine o datora familiei Kremnitz (cu care era vecin pe strada Polonă), bine instalați acolo, Wilhelm ca medic, iar Mite ca amantă a regelui (o știu din memoriile lui Marghiloman, care o știa de la Maiorescu), care, devenindu-i și secretară particulară i-a scris, pe baza unor însemnări, suveranului vestitele memorii (17 volume, 1909-1912), publicate în germană. Și pentru că am
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
memorii (17 volume, 1909-1912), publicate în germană. Și pentru că am pornit să destăinui relații de alcov posibile, să mai menționez că în jurnalul său din anii nouăzeci, pe cînd Tzigara își făcea studiile în Germania, fiind mereu în relații cu Mite Kremnitz (acum, după moartea soțului ei, stabilită aici și primind o pensie viageră din partea Palatului Regal al României), Maiorescu notează că tînărul doctorand e amantul Mitei. Presupunerea, desigur, șochează mai ales datorită diferenței de vîrstă dintre cei doi. Dar, întorcînd
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
nouăzeci, pe cînd Tzigara își făcea studiile în Germania, fiind mereu în relații cu Mite Kremnitz (acum, după moartea soțului ei, stabilită aici și primind o pensie viageră din partea Palatului Regal al României), Maiorescu notează că tînărul doctorand e amantul Mitei. Presupunerea, desigur, șochează mai ales datorită diferenței de vîrstă dintre cei doi. Dar, întorcînd lucrurile și pe cealaltă față, aș spune că Maiorescu știa destule despre disponibilitățile amoroase ale fostei sale amante, Mite Kremnitz. Lucrurile sînt, așadar, destul de încurcate cu
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
Maiorescu notează că tînărul doctorand e amantul Mitei. Presupunerea, desigur, șochează mai ales datorită diferenței de vîrstă dintre cei doi. Dar, întorcînd lucrurile și pe cealaltă față, aș spune că Maiorescu știa destule despre disponibilitățile amoroase ale fostei sale amante, Mite Kremnitz. Lucrurile sînt, așadar, destul de încurcate cu începuturile devenirii lui Tzigara-Samurcaș, care a fost, totuși după temeinice studii în Germania, din 1900 director al Fundației Universitare Regele Carol I, în 1912 profesor suplinitor la catedra de istoria artei la universitatea
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
născute moarte. Dar atmosfera Curții e evocată bine, chiar dacă fără culoare, constituind un document util de informare. E evocat momentul 1914, cînd a murit regele Carol I. E reprodus testamentul regelui Carol I, din care o clauză prevedea că pensia Mitei Kremnitz de douăsprezece mii lei, de pînă acum, va fi plătită pînă la moartea ei. Să reținem observația: "Carol I era suveranul prin excelență, expresia puterii supreme: un simbol personificat. Suveran este numai regele; greșit deci se întrebuințează pluralul: suveranii
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
septembrie 1879 Veronica se deplasa, în acest scop, la București și iubiții s-au regăsit în dragostea lor. Iar deplasările ei în capitala s-au repetat în acest an și în următorul. Deodată, Veronica află că Eminescu o afecționa pe Mite Kremnitz și îi impută, la 2 septembrie 1879, ca poezia Atît de fragedă e adresată nemțoaicei ("Eminescule, acea poesie e simțită - și doar eu am dispărut din inima ta - era oare altceva decît inima ta la care am ținut mult
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
din cuceririle sale - și relațiile epistolare parcurg o perioadă glaciala, ea amenintîndu-l pe Eminescu, la 27 iunie 1880, ca într-o lună îi va distruge scrisorile. Apoi, în mai 1881, o scrisoare îndurerata că l-a pierdut făcea aluzie la Mite Kremnitz. Pentru că în august 1881 să i se confieze că îl iubește fără nici o perspectivă iar, în aceeași lună, o altă scrisoare, cu apelativul "domnul meu", să-i împărtășească aceleași sentimente ("îți scriu și-ți spun că mi-esti drag
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
domnul meu", să-i împărtășească aceleași sentimente ("îți scriu și-ți spun că mi-esti drag, că te doresc, c-aș vrea să te vaz măcar pe stradă, o clipă și numai o clipă"), făcînd, din nou, referire geloasa la Mite ("năsoasa de Mme Kremnitz"). La 1 septembrie 1881 îi cerea înapoi corespondență. Dar în 9 septembrie 1881 se află în București și-l invită seară la ea acasă. Amorul s-a reînchegat, după textul exaltatei scrisori din 23 decembrie 1881
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Capșa, pe la prînz sau seară. Și acolo se adunau Eugen Ionescu, Jebeleanu, Emil Botta, Ieronim Serbu, Virgil Carianopol, Paul Daniel, Pericle Martinescu, Dan Petrasincu, Mihail Ilovici și încă alții azi intrați în uitare. Unii dintre ei aveau slujbe, alții trăgeau mită de coadă, Jebeleanu (cu două slujbe, dintre care una de crainic pentru reclamă unor produse comerciale) fiind un fel de mecena al grupului. De-abia mai tîrziu au îndrăznit să intre în cafenelele vestite pentru lumea scrisului, aranjînd, în ele
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de tot după oră douăsprezece... * Vocile din bărăgan, toamna, în co pilărie, cîrciumile pline, turburelul abia ieșit, țambalurile, oborul de vite, vocile din cap ascuțite, răgușite, disperate de ba utură , glasul unuia: Vara-torc cojoc pe dos,/ Iarna-l port cu mita-n jos/ Greu, greu de uitat. * Curioasă această situație pe care nu reușesc să mi-o explic: știi că cel cu care te cerți are perfectă dreptate, și continui să-l ataci, deși la mijloc nu-i vorba de nici un
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
la limita sărăciei. De altfel, suflarea artistică era bine împărțită: pe de o parte, "elită" - autoproclamata - care absorbea cea mai mare parte a comenzilor și încasărilor (pentru lucrări aruncate azi prin depozite), pe de altă parte, "masă artiștilor" care trăgea mită de coadă, împușcînd ici și colo cîte un ban, fie cu lucrări de pavoazare (pentru parăzile partidului), fie lucrînd că negri în colective de artă monumentala, comandate "elitei". Dintre "maeștri", cum îi numiți, i-am cunoscut bine pe sculptorul Anghel
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
ajunge la combinații care n-au fost gândite de Caragiale, dar par totuși gândite de el: "- Numai asta-mi lipsea,/ s-aibi tupeul/ s^nu mă scoți la Șosea/ cu cupeul.// - Te-aș lasă, galantom,/ a mi-o cere?/ Aide, Mito, s-o lom/ pa picere.// - Daca asta-i amor,/ io, mai bine/ mă omor, si te-omor/ și pa ține!// - Nu-ți spui, Mito, gogoși,/ nu am haru;/ aide, frate, la Moși/ cu tramcaru." (Dealog). Foarte originală este și reconstituirea
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
nu mă scoți la Șosea/ cu cupeul.// - Te-aș lasă, galantom,/ a mi-o cere?/ Aide, Mito, s-o lom/ pa picere.// - Daca asta-i amor,/ io, mai bine/ mă omor, si te-omor/ și pa ține!// - Nu-ți spui, Mito, gogoși,/ nu am haru;/ aide, frate, la Moși/ cu tramcaru." (Dealog). Foarte originală este și reconstituirea fulguranta a lumii lui Caragiale prin juxtapunerea unor imaginare anunțuri de la "mică publicitate": "Pierdut cățel geam tren răspunde nume/ Bubico zahăr place (pedigri)./ Uitat
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
A învăța oricum, nu neapărat în bănci de școală, ci - pur și simplu - la "școală vieții". Pe de altă parte să nu uităm că și dezamăgirea este o formă de luptă cu sine. Student fiind, de pildă, și să dai mită pentru a obține un pat într-o cameră dublă, de cămin universitar, să nu-ți ajungă banii pentru cele trei mese zilnice, pentru mijloacele de transport; și-n plus, să afli - paralel - de scandalurile cu băncile devalizate, cu "evaporarea" flotei
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
cu dl. Vasile Pop, va spune Lovinescu, toți scriitorii sunt geniali") numai pentru strictă apartenența la curentul sămănătorist, pe care al conducea autoritar. Lucide șanț opiniile critice despre modestia prozei lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
cănd întregul sistem e bazat pe corupție, trafic de influență și pe domnia atotputernica a peșcheșului! N-o fi existând corupție la Cotroceni, asta se poate! Probabil că vechii securiști din S.P.P. îl slujesc de bună voie, fără să aștepte mită! Dar prea multe fire duc, totuși, spre fostul cuib al cucuvelei și prea adesea ele sunt retezate când câte un justițiar care n-a aflat cum se rezolvă la noi "flagranturile" face imprudenta să se mire. A mai auzit cineva
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
500.000 de euro și la 50.400 de lei pe lună (12.000 de euro) în cazul proiectelor strategice, care au o finanțare maximă de până la 5 milioane de euro. Ar putea fi aceasta miza funcționarilor care au dat mită șefului lor pentru a-și păstra funcțiile? Banii au fost pretinși de către inculpatul Bian Silviu pentru ca, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 25% din costul proiectelor finanțate din fonduri ale Uniunii Europene și destinate dezvoltării resurselor umane, reprezentând cofinanțarea
"Caracatiţa" de la vârful ANOFM: Silviu Bian părintele spiritual al tunurilor pe bani europeni () [Corola-journal/Journalistic/24898_a_26223]
-
de credite, să vireze 25% din costul proiectelor finanțate din fonduri ale Uniunii Europene și destinate dezvoltării resurselor umane, reprezentând cofinanțarea acestora din fonduri proprii, în vederea bunei derulări a activității în cadrul proiectelor. De asemenea, această sumă, primită cu titlu de mită printr-un intermediar, reprezintă o parte din salariile funcționarilor respectivi pe luna august 2011", se arată în comunicatul remis ieri de DNA. Rămâne de văzut dacă Bian va fi găsit vinovat. Până la finele anului trecut, ANOFM a reușit să semneze
"Caracatiţa" de la vârful ANOFM: Silviu Bian părintele spiritual al tunurilor pe bani europeni () [Corola-journal/Journalistic/24898_a_26223]