2,504 matches
-
Orient și de feudalism; închiderea față de Occident și de capitalism; desprinderea de Est și de comunism. Altfel spus, modernizarea, comunizarea și democratizarea. Peisajul "bizar" al literaturii române sub comunism, explorat în excepționala sinteză, își arată acum coerența, într-o sistematică mitologică sui-generis. Lucrurile care nu puteau fi întru totul explicate inițial (statura supradimensionată a unor autori, persistența unor clișee, performanțele poeziei neomoderniste în anii minirevoluției culturale, intelectualizarea și rafinarea prozei, într-un context tot mai rigid...) sunt decodate și mai bine
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
persistența unor clișee, performanțele poeziei neomoderniste în anii minirevoluției culturale, intelectualizarea și rafinarea prozei, într-un context tot mai rigid...) sunt decodate și mai bine justificate. Nu prin axiome și sentențiozități critice, dar prin analiza remarcabilă a distorsionărilor și compensărilor mitologice. Inclusiv scriitorii din alt secol decât cel al comunismului victorios sunt parte a acestui proces în două faze: deformare ideologică și compensare mitică. Utilizați ori indexați de regimul trecut, anexați la un moment dat sau interziși până la capăt, ei au
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
mitogenetică este neînsemnată, iar nevoia de "mistificare luminoasă" a memoriei colective e mai puțin presantă, în anii '50, '80, ca și în cei ai convulsiilor și războaielor mondiale, psihismul nostru colectiv se încarcă, proiectând aproape irațional, în registrul hiperbolicului și mitologicului, figuri naționale considerate indispensabile. În vremuri de restriște, odele abundă, iar critica suferă. E un Pantheon de nevoie și de sprijin moral, imposibil de contemplat în piatră și (trans)mutat în spiritual. Și mitul lui Eminescu, constituit în jurul primei conflagrații
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
Este de notat persistența practicilor scripturale favorite ale poetului, de pildă, prezența muzei, pierdută în haosul materialității, simbol al unui crez hedonistic ("crede/ că-n afara eului totu-i calp totu-i străin" - Inocenția 2 etc.), suprapunerea planurilor real și mitologic, rezultanta fiind un spațiu distorsionat, populat cu apariții parodice, aluziv și hermeneutic, profund propice poeziei. Componentele primului ciclu poematic (intitulat mesaje urgente din Inocenția) sunt, cel mai adesea, monotone, terne, apoetice, ca și când discursul, deocamdată unul prozastic, s-ar porni cu
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
cu o tenacitate creatoare comparabilă cu a lui Marin Preda. Rezultatul? Această carte absolut remarcabilă, substanțială și gravă fără a fi mohorâtă, gândită intens și scrisă impecabil, în registre diferite și consonante. Scenariul e dat de la bun început. Diferitele personaje mitologice au alocate câte un scurt capitol, câteva pagini de descripție factologică și interpretare eseistică. Într-un fel de moto puțin mai extins decât cele uzuale, parcurgem o prezentare condensată a secvenței mitologice, cu sursele ei (Homer, Hesiod); după care survine
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
Scenariul e dat de la bun început. Diferitele personaje mitologice au alocate câte un scurt capitol, câteva pagini de descripție factologică și interpretare eseistică. Într-un fel de moto puțin mai extins decât cele uzuale, parcurgem o prezentare condensată a secvenței mitologice, cu sursele ei (Homer, Hesiod); după care survine comentariul, de multe ori, atât de pasionant, încât povestea originară și inițiatoare pare să pălească. A cita paginile edificatoare pentru această subtilitate speculativă din arierplanul minuțioasei arheologii culturale ar însemna să reproduc
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
criteriu. Un mod de înțelegere a vieții, a lumii, a artei, a propriului eu disputat între tendințe centrifugale și căutându-și unitatea în complexitate. Nu ne surprinde că autorul acesta substanțial și profund se simte mai apropiat de unele personaje mitologice tangente la tragic (Oedip, Sisif, Icar) și ia o distanță semi-ironică față de eroii prea siguri pe ei (Tezeu, Ahile, Proteu). Uimitoare e însă capacitatea lui critic-integratoare, cu absorbția unor elemente și valori pe care spiritul comun le vede exclusiv în
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
Cultura însăși, opusă naturii, este integrată organic de natura umană, ce ajunge să se îmbogățească și chiar să respire prin ea. Autorul urmărește himerele Eladei cu tot freamătul sângelui și al vieții în trup. Melancolie, dar și frenezie vitalistă. Lecturile mitologice și incursiunile istorice nu reușesc să acopere viața ce "gâlgâie nerușinată și luminoasă" în jur. Într-unul dintre cele mai frumoase fragmente ale cărții, Octavian Paler se confesează direct: "Ba da, există ceva și mai important decât o dimineață plină
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
-napoi - al vieții lui Constantin Berca (sau cel puțin al variantei pe care o povestește, peste ani, și fiul său), această condensare de informație legitimează, de fapt, teritoriul indepenent pe care se petrece microromanul lui Bogdan Suceavă. Ficțiunea cu inserturi mitologice, ficțiunea filtrată de fiecare incompletă repovestire, ficțiunea încropită de dragul auditorului. Atât de pură, încât, spre deosebire de gestul folclorizant, nu admite partiții sau adaosuri. Greu explicabile în alte coordonate, scrupulele lui Traian capătă, astfel, un temei. Miruna, o poveste apare - parcă deodată
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
știu de ce, dar tare-mi plac mie aceste versuri" - încheie Titulescu, în timp ce trenul se punea în mișcare. Rămăsesem încă o bună bucată de timp cu capul descoperit, pe peron, cu gândul departe. Titulescu recitase versurile în care vorbeam despre pasărea mitologică din Munții Apuseni, care,în piesa mea, stă de pază lângă inima neamului. Și astăzi, atâția ani după cele întâmplate atunci, mi se pare că bănuiesc de ce Titulescu a recitat acele versuri ... simțea pesemne, subconștient, o înrudire între insomnia sfântă
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
care trebuie stîrpit în numele speranței. Aici se și află - iar Norman Cohn este printre primii care au curajul să o afirme (urmat de Jules Monnerot, Alain Besançon, François Furet, Ernst Nolte, Tzvetan Todorov, A. James Gregor, Thierry Wolton ș.a.) - substanța mitologică pe care o împărtășesc, în structura lor de adîncime, nazismul și comunismul. Ambele sînt mînate, precum unii profeți eretici medievali, de "dorința de a purifica lumea prin anihilarea unei categorii de ființe umane imaginate ca agenți ai corupției și încarnări
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
Pekka Jalkanen a preluat informații și elemente melodic-tematice chiar dintr-o sursă românească (mai exact, din lucrarea eruditului Vasile Tomescu, Musica Daco-Romana). Desigur, mitul incestului evitat, din balada Soarele și Luna, s-a hibridizat aici cu alte elemente de fantasmă mitologică (iele și zâne), fiindcă Pekka Jalkanen nu face etnografie, ci recrează orice elemente în conformitate cu fantasmele sale mitologice sau utopice. Piesa rezultată nu este deloc una epică, descriptivă sau ilustrativă, nefiind programatică; e o lucrare de atmosferă, de sugestivitate, iar în
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
eruditului Vasile Tomescu, Musica Daco-Romana). Desigur, mitul incestului evitat, din balada Soarele și Luna, s-a hibridizat aici cu alte elemente de fantasmă mitologică (iele și zâne), fiindcă Pekka Jalkanen nu face etnografie, ci recrează orice elemente în conformitate cu fantasmele sale mitologice sau utopice. Piesa rezultată nu este deloc una epică, descriptivă sau ilustrativă, nefiind programatică; e o lucrare de atmosferă, de sugestivitate, iar în această atmosferă sensibilitatea și stilizările domină la orice nivel. Vecernie - lucrare pentru kantele solo, scrisă în 2008
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
mă gândeam la „complexitatea simplă” despre care vorbea criticul George Călinescu. Deoarece, sub aparența simplității, în interpretarea pianistică am perceput o infinitate de nuanțe și de semnificații adânci. În încheierea programului, Diana Moș și Valentina Sandu-Dediu au interpretat Un bestiar mitologic pentru vioară și pian de Dan Dediu, lucrare de ample dimensiuni, destinată interpreților o experiență camerală îndelungată și un nivel instrumental și artistic foarte înalt. Diana Moș, apreciată îndeosebi pentru performanțele în muzica modernă și contemporană, a oferit măsura adevăratei
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
enorm în acești ani de la el, ceea ce înseamnă un mare salt în cariera sa. Explicandu-și creația din Silfida, ea exprimă dorința de a da acestui personaj conotația simbolică a mitului de totdeauna, de a o aduce într-un prezent mitologic între vis și realitate. În spectacol, Alina Cojocaru a demonstrat o sensibilitate ieșită din comun, conferindu-i eroinei o magie unică, prin mișcarea brațelor atât de expresivă, prin sărituri eterice în care parcă plutea ca un spirit în aer, pierzându
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
muzicale, este o relație cheie pe care îmi propun a o discuta observând câteva versiuni regizorale importante pe care le-am putut urmări la București sau în diferitele teatre muzicale europene, în care a fost montată opera. Perceput în plan mitologic Sfinxul este un personaj puternic de natură hermafrodită. Aspectele de vocalitate ale rolului sunt și acestea cu totul speciale; este, poate, unul dintre cele mai complexe roluri de alto din întreaga literatură muzicală a primei jumătăți a secolului XX. Jean
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
așadar reprezentări care să nu zdruncine premisele subînțelese pe care ni se sprijină cultura. Dar n-au încotro: fizicienii acceptă big bang-ul fiindcă așa le dictează experimentele și predicțiile. În schimb, în lumea umanistă a inteligențelor neștiințifice, o explicație mitologică despre originea lumii, oricît de exotică ar fi ea, este acceptată mult mai lesne decît o înlănțuire cauzală de tip fizic (așa cum e big bang-ul), a cărei viziune, tocmai pentru că nu oferă consolări, motivații sau răsplăți postume, ajunge să
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
simțeam deloc în pericol, știind că ursul, nu-i așa, e animalul meu totemic. Poate, să zicem, nu doar al meu și poate nu doar din motivele enunțate de bătrînul Makono. "Din punct de vedere antropologic - scrie Mihai Coman (Bestiarul mitologic românesc, 1996) - se poate spune că prestigiul ursului derivă nu numai din mărimea și puterea lui, ci și din strania și neliniștitoarea sa asemănare cu omul. Vînătorii știu că trupul unui urs jupuit dezvăluie forme tulburător de apropiate de acelea
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
sunt cunoscute povești legate de asemenea fresce. Când am venit să sap aici prima dată, acum vreo 30 de ani, bătrânii locului îmi povesteau că în tinerețea lor au văzut pereți cu zugrăveală cu îngeri și flori. Probabil cu scene mitologice. Toate astea au fost distruse, dar sunt convins că mai există locuințe bine conservate, în care se mai pot face asemenea descoperiri", a declarat dr. Ioan Piso. El a susținut că săpăturile arheologice se desfășoară cu greutate deoarece se lucrează
Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-journal/Journalistic/69370_a_70695]
-
ale locului. și aici se produce surpriza, nu doar prin mișcarea psihologică sugerată, ci prin inducerea altui mecanism, al telepatiei ce acaparează treptat ființele și declanșează transferul de identitate. Circe încrucișează două arhetipuri, femeia fatală din lumea modernă și vrăjitoarea mitologică, valorificată de psihanaliză ca făptură ce declanșează fondul instinctual și dorința de regresiune în animalitate, având un stimul erotic. În povestirea lui Cortázar, presiunea thanatică întunecă atmosfera, impregnând-o cu un aer de fatalitate, o apăsare care guvernează existențele tuturor
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
unanim cunoscut, că, atâta vreme cât gândirea filosofică permisă nu era decât una singură, cea marxist-leninistă, spiritul s-a mutat în Academia de la Ocnele Mari a lui Petre Pandrea, pe care însuși C. Coroiu o elogiază. Oricât ar căuta să descopere calități mitologice și spirituale imensului deșert asiatic, ele n-au fost resimțite ca atare nici de către milioanele de deportați ruși, nici de către zecile de mii de prizonieri români, suferind cu anii în "cele mai cumplite lagăre siberiene" (cf. Viața ca o postfață
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
nu zeii ci ideile garantează parusia și miturile derepopesciene există o compatibilitate tematică. Oglindindu-se în cele din urmă, primele apar însă distorsionate, ceea ce rezultă fiind de fapt imaginea reală a lumii totalitare. Romanele derepopesciene sunt foarte bogate în materie mitologică. Miturile apar sub forma unor aluzii, sau a unor referințe explicite (mitul paradisului), a unor scheme obsedante (mitul mesianic), dar reanimarea mitului se face și prin anumite aspecte tematice (mitul cainian) sau prin transplantarea unor personaje (numele mitic autorizând adeseori
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
după cum consemnează în memoriile sale, încă inedite, parțial investigate de Mircea Popa, că filosofia lui Blaga "este un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești. O asemenea filosofie distrage tineretul de la preocupările serioase științifice și-l îndeamnă să hoinărească prin divagațiile mitologice", întrucît este exploatată o tradiție dubioasă, refractară "la cerințele timpului nostru". Rădăcinile ei se întind prea adînc în primitivitatea magiei și în mlaștina imaginației dezordonate", nemaifiind nevoie a o mai ajuta "pentru a se adînci mai mult". Altfel spus, am
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
nu a devenit un portdrapel al dreptei credințe, un Toma d'Aquino al ortodoxiei, așa cum îl dorea Crainic: Mythos de Grigorie T. Marcu (Sibiu, 1942), Poziția domnului Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie de Dumitru Stăniloaie (Sibiu, 1942) și Școala mitologică. Studiu istorico-critic de Vlad Sofron (Sibiu, 1943). Dumitru Stăniloaie, cel mai important din rîndul acestor oponenți clerici, îl considera pe Blaga "adept al lui Democrit și în special al atomismului materialist" și dădea glas dezamăgirii că filosoful trata problema dogmei
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
blană de urs care face baie În cocolino. de frunte se legau niște fire de Înaltă tensiune emoțională, care urcau creștetul ca pe un munte himalayan. la un moment dat, a facut scurt-circuit bucata aceea din soare, desprinsă din sacrificiul mitologic. În covor se scurgeau ochii, Într-un plâns al sirenelor Într-un glas șoptit al nopții Într-o pecete sigilată cu un sărut cândva cândva cândva o să ardă covorul, cum a ars cuvântul ăla din 6 litere * căci covorul acela
POEZII. In: Editura Destine Literare by Alina Agafiței () [Corola-journal/Journalistic/99_a_385]