15,766 matches
-
inventat de Poet? Cine se mai Înfrigurează la dulcea vipie În așteptare? Nedefinitul aripi plăsmuiește! Șindrilă despuiată și amară de-o cucuvea În somn! Bucurie a copiilor de chihlimbar, viilor, morților dinspre vaduri, ridicați privirea spre mine! Veni-va un Moș Niculae, cel cu banul de aur În ghete, și-n semn de ispită toiagul iubirii va lăsa În dar! Vom ști atunci, În dezordinea armonioasă a inimii noastre dacă am iubit suficient de mult ciocârlanii speranței! Abia atunci vom afla
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
inimii, crudă poveste! Malurile din mine nu se mai unesc, fericit sunt de nașterea ta! În roșu și verde, trei zile vom arde Împreună În vatră! Din iubirea fără sfârșit ți-am Împletit cunună de brad și vâsc roditor. Niciun Moș Crăciun nu apare! La geamul din mine, rodii și inătoare poruncă! Ce Ignat divin! Ce plugușor În adâncul ființei din lucruri, ce buhai zgomotos de-ntristare, cu Bădița Traian, cu Vicleimul ascuns, cu irozi fulguiți, strânși laolaltă Într-un bulgăre
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
de câțiva mari actori români; cu Madeleine Voicu, soția violonistului care era plecat În turneu, jucam interminabile partide de ping pong. Așa cum am menționat deja, fiind Închis la Ghencea i-am Îndulcit puțin bătrânețea și boala lui Nicolae Batzaria, alias Moș Nae. La Jilava, l-am avut drept „coleg” pe C. Vicol, procuror și acuzator public În procesul mareșalului Ion Antonescu: nu știu cu ce greșise, dar trimiterea lui printre “bandiți”, cum eram numiți, i-a Înzecit pedeapsa. La Canal, la
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
n-apucă să se învinețească. Eram pe strada lui Ionel, întâmplător botezată Sfântu' Ioan Moși, unde Moise își ridicase o cârciumă mai arătoasă tocmai vizavi de biserica cu același nume, cu o curte ce da, la capătul opus, în Calea Moșilor. Duminica, până se sfârșea slujba și predica părintelui Traian Chirulescu, negustorul alerga grăbit să pregătească mesele din grădină și din local, grijuliu la gălețile cu gheață, în care se răcea vinul casei, mereu de Jariștea, sifonul de sticlă groasă, pregătiri
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
să treacă strada, ca să pășească din lumea heruvimilor în grădina raiului, pentru a se împărtăși zdravăn cu sângele Domnului, nu cu lingurița. În zilele săptămânii, cârciuma rămânea o haltă în drumul celor ce se duceau și se întorceau din Târgul Moșilor, aflat la o aruncătură de băț. În jurul Barierei - de la confluența Căii Moșilor cu șoselele Ștefan cel Mare, Mihai Bravu și Colentina - era concentrată mai toată ceasornicăria negustorească a cartierului, începând cu hotelul-restaurant al lui Solacoglu (oamenii îi ziceau Solacu) - pe
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
a se împărtăși zdravăn cu sângele Domnului, nu cu lingurița. În zilele săptămânii, cârciuma rămânea o haltă în drumul celor ce se duceau și se întorceau din Târgul Moșilor, aflat la o aruncătură de băț. În jurul Barierei - de la confluența Căii Moșilor cu șoselele Ștefan cel Mare, Mihai Bravu și Colentina - era concentrată mai toată ceasornicăria negustorească a cartierului, începând cu hotelul-restaurant al lui Solacoglu (oamenii îi ziceau Solacu) - pe locul unde astăzi se ridică mamutul "Bucur-Obor" -, continuând cu magazinul de coloniale
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ca într-un frigider, căldura de-afară invitându-te să-l vizitezi fie doar pentru puțin-tică șuncă de Praga, cu nelipsitul strat alb imaculat de sub șorici, ce ți se topea în gură mai bine decât untul. De coteai spre Calea Moșilor, dădeai de-o mare plăcintărie a unui sârb, care, pe lângă produsele de patiserie, oferea iaurt din oale mari de pământ, iaurt țapăn, de-l tăia cu cuțitul. O tutungerie simandicoasă - unde puteai găsi nu doar produsele tabacului, ci și ziare
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ajutaseră cum ar fi vrut, așa că s-a hotărât să-l accepte pe doctorul Benglas, ținut până atunci dincolo de prag. Era medicul mahalalei. Rar să se fi dus careva la cabinetul său din blocul de lângă cinematograful "Splendid", cândva pe Calea Moșilor, între străzile Ardeleni și Romană (azi Mihai Eminescu). Se obișnuise să-și caute singur pacienții, umblând din curte în curte, cu o gentuță în care purta un stetoscop, un ciocănel și medicamente uzuale. Ne cunoștea starea sănătății mai bine decât
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
este ca o catedrală. Poporul român este ca Mănăstirea Argeșului. Ce se ridică ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la Început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează) Și la urmă o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind Înainte, așa cum privesc
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
marea Domniei-Voastre iubire și solicitudine pentru artă și artiști, veți avea prea multă bunăvoință de a conveni ca cererea de a mi se acorda două gradații excepționale nu poate fi exagerată. Cu cea mai distinsă considerație. Dimitrie Cuclin Str. Pitar Moș 27 București Se certifică de noi că dl. DIMITRIE CUCLIN, profesor la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București, a suplinit catedra de Armonie și Compoziție dela 1 Noembrie 1918 - 1 Noembrie 1919, și catedra de Istoria Muzicii
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
pe parcursul cărții, descoperim că nu sunt tocmai ceea ce vor să pară. La fel cum Dl. Dunkelman, cel de-al treilea personaj nu este nici el un om oarecare. Aproape de sfârșitul lecturii apare o scenă În care unul dintre bătrânei, numit „Moș Petre”, stă la masă cu prietenul cel mai bun al lui Marius și deodată apare Dl. Dunkelman. Cei doi bătrânei se Înțeapă reciproc pentru ca mai apoi să Înceapă un joc de poker, ce se transformă În tarot, ca, Într-un
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
copilărie a lui Marius, Îl trântește pe masă și spune „Na, și pe el!”. Evident, scena la care am luat parte reprezintă o Întruchipare la nivel microuniversal, sub chip uman, a bătăliei dintre bine și rău, dintre Dumnezeu, reprezentat de „Moș Petre” și Însuși Diavolul, ce apere sub forma D-lui. Dunkelman și fundației sale de arte. De ce aceasta ceartă are loc Între Arhanghelul Petru și Diavol și nu Între bătrânelul cel Înalt și Dl. Dunkelman? Din simplul motiv că Dumnezeu
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
spiritele rele), punerea de grău la încolțit (care să prevestească recolta anului viitor), ritualuri făcute de fetele tinere, pentru a-și visa ursitul. Sfântul Nicolae sărbătorit în ziua de 6 decembrie, este considerat ocrotitorul săracilor, este cel care transformat în „Moș Nicolae”, aduce daruri copiilor. Aceștia, își pregătesc de cu seară ghetuțele, în care Moșul va pune darurile. Pentru cei care nu au fost cuminți, Moșul va aduce simbolic o „nuielușă”, care în ziua de azi este privită de copii ca
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
făcute de fetele tinere, pentru a-și visa ursitul. Sfântul Nicolae sărbătorit în ziua de 6 decembrie, este considerat ocrotitorul săracilor, este cel care transformat în „Moș Nicolae”, aduce daruri copiilor. Aceștia, își pregătesc de cu seară ghetuțele, în care Moșul va pune darurile. Pentru cei care nu au fost cuminți, Moșul va aduce simbolic o „nuielușă”, care în ziua de azi este privită de copii ca o jucărie. Urmează cea mai importanta sărbătoare creștină a iernii, Crăciunul (Nașterea Domnului). Aceata
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
sărbătorit în ziua de 6 decembrie, este considerat ocrotitorul săracilor, este cel care transformat în „Moș Nicolae”, aduce daruri copiilor. Aceștia, își pregătesc de cu seară ghetuțele, în care Moșul va pune darurile. Pentru cei care nu au fost cuminți, Moșul va aduce simbolic o „nuielușă”, care în ziua de azi este privită de copii ca o jucărie. Urmează cea mai importanta sărbătoare creștină a iernii, Crăciunul (Nașterea Domnului). Aceata a fost recunoscută oficial în anul 350 dH de papa Iulius
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
sărbătoresc popular tradițional, cel mai bogat și colorat prilej de manifestări spiritual - artistice. Sărbătoarea începe cu o zi înainte de Crăciun în Ajunul Crăciunului (24 decembrie). În Ajun, se împodobește și bradul și se pregătesc darurile, ce vor fi aduse de Moș Crăciun, care „va intra pe hornul sobei cu desaga plină de daruri”. Unii considera bradul ca fiind o reprezentare a „arborelui lumii”, pe cand alții spun că acesta este o aluzie directa la arborele Paradisului, împodobit cu mere de o culoare
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
de aur” (ne închipuim ce colecție are acasă!),” Glasul copiilor”,” Simply the best” (la toate cele trei secțiuni: Pop românesc, Etno și Pop internațional). După ce și-a demonstrat și calitățile de actriță, prezentând alături de Anca Țurcașiu emisiunea” În ajun cu Moș Crăciun” și-a reluat asaltul asupra celor mai importante premii. Astfel, a cucerit Trofeul Galei” Star Melody” cu maximum de puncte, acordate de un juriu extrem de exigent, alcătuit din Jolt Kerestely, Viorel Gavrilă, Stela Enache, Silvia Dumitrescu, Carmen Aldea Vlad
Campionii de azi, starurile de mâine [Corola-blog/BlogPost/93822_a_95114]
-
determinându-l să îi traducă una dintre lucrările sale. Apetitul de cunoaștere pentru literatura americană debutează, de altfel, de la mijlocul veacului al XIX-lea, mai precis în 1853, cu traducerea la Iași, apoi la București (1854) a romanului ” Coliba lui Moșu Toma”, carte a scriitoarei Harriet Beecher Stowe, destinată să sprijine ideologic politica de emancipare a robilor țigani. Dar, să presupunem că nu Eminescu este autorul traducerii din Mark Twain. În acest caz, trebuie să ne reamintim alți posibili traducători, contemporani
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
toate așezările bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoară și a clămpăni în timpul dansului. Capul este încadrat de două cornițe împodobite cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
neplăcut și mai dizgrațios în firea umană. Sub jocul acestor măști se poate exprima liber și în mod lesnicios tot ceea ce nu se poate face în cotidian. Din aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor zoomorfizate, fie în jocul moșilor și al babelor, fie în simple alaiuri neorganizate de mascați. Prin intermediul măștii de cap și al costumației sunt evidențiate, într-o manieră specifică, originală și expresiv-caricaturala, cele mai urâte și mai respingătoare racile ale caracterului uman. Elementele definitorii ale fizionomiei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cele mai urâte și mai respingătoare racile ale caracterului uman. Elementele definitorii ale fizionomiei - ochii, nașul, gura, urechile și părul - sunt ingenios metamorfozate pentru a întruchipa bătrânețea, identitatea etnică, specificul profesiunii și, nu în ultimul rând, moartea și drăcii. Dacă moșii și babele sunt o reflectare a cultului înaintașilor, celelalte măști de urâți apar că reprezentări din alte timpuri istorice, văzute în diverse ipostaze. Jidanii, ca grup de mascați, se întâlnesc în toate cetele, ei jucând rolul de negustori lipsiți de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
sunt! Dacă îți iau bomboanele astea, nu mai avem bani de pâine.” Instinctiv, am întors capul. O femeie simplă, îmbracată sărăcăcios, dar curat, cu o puștoaică blondă, cu ochi mari, albaștri. „- Te rog, ai promis că anul ăsta va veni Moșul și ne va aduce bunătăți....” Stăteam înlemnită, cu rotița de cașcaval în mână. Copila ținea în mână o punguță cu dropsuri. O priveam și nu-mi venea să cred, că poveștile pe care le auzisem erau adevarate. Copilul a lasat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]
-
un baton de salam de vară și unul de pastramă de porc. Am ajuns la casă înaintea lor. Îmi înotau ochii în lacrimi. Le-am așteptat afară, în fața market-ului. I-am întins sacoșica cu cumpărături copilei blonde: „- A trecut Moș Crăciun pe aici și ți-a lăsat sacoșica asta la mine, pentru că tu erai în magazin.” Copila, a întors ochiii ei mari și albaștri către mamă-sa, întrebatori. Iar femeia a dat din cap aprobator. „- Vezi, mama, că exista Moș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]
-
Moș Crăciun pe aici și ți-a lăsat sacoșica asta la mine, pentru că tu erai în magazin.” Copila, a întors ochiii ei mari și albaștri către mamă-sa, întrebatori. Iar femeia a dat din cap aprobator. „- Vezi, mama, că exista Moș Crăciun!” a exclamat. Priveam mută de emoție, mă durea și mă bucuram în același timp. Domnilor guvernanți, v-ați mărit pensiile, dar pentru copilașii ăstia ce-ați mărit? Foamea? Frigul? Nimicul? Mihai ANTHONY, journalist, Austria/ UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]