11,487 matches
-
în Oltenia și întreaga Țară Românească. Importanța sectorului morăritului pentru economia părții de vest a Oltenie, rezidă nu numai din numărul mare de instalații existente în această zonă, dar și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor judecate la judecătoria Mehedinți cele mai multe se refereau la pământ, urmate de cele privitoare la stăpânirea și exploatarea moșiilor 33
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor judecate la judecătoria Mehedinți cele mai multe se refereau la pământ, urmate de cele privitoare la stăpânirea și exploatarea moșiilor 33. Dezvoltarea morăritului, extinderea folosirii acestor mijloace tehnice în partea de vest a Olteniei, sunt semne certe ale pătrunderii și pe această cale a relațiilor de producție capitaliste în agricultură. Sectorul morăritului devine în acest fel, datorită plasării și rulării
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
preste toate hotarele, din hotarul Dobricenilor până în hotarul Hurezului, tot să fie sfânta mânăstire Arnota. Și să aibă a lua din zece vedre de vin o vadră, și să aibă a duce fieștecare vinericiul său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
hotarul Hurezului, tot să fie sfânta mânăstire Arnota. Și să aibă a lua din zece vedre de vin o vadră, și să aibă a duce fieștecare vinericiul său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
curgerea anilor văleat 7141, semnat Io Matei Voevod Basarab”12). În anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota și astfel, ca rumâni ai mănăstirii, ei reușesc să scape de maglă. Matei Vodă însă „din cămara domniei sale” a plătit această moșie cu 950 de ughi, adică galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
anul 1640, Dobricenii se vând rumâni Mănăstirii Arnota și astfel, ca rumâni ai mănăstirii, ei reușesc să scape de maglă. Matei Vodă însă „din cămara domniei sale” a plătit această moșie cu 950 de ughi, adică galbeni ungurești, făcând din aceasta moșia sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu toți rumânii și cu toate veniturile lor
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
sa de suflet, la care va ține foarte mult, dorind să ridice aici un schit. De aceea, la 1642, Matei Vodă face act de danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu toți rumânii și cu toate veniturile lor, moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul Matei Basarab nu va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice pe moșia de la Dobriceni un schit
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
cu toate veniturile lor, moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul Matei Basarab nu va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice pe moșia de la Dobriceni un schit. Acest lucru îl va face pe Ștefan, egumenul Arnotei „la leat 7218 (1710) iunie 20”. Acesta a fost un „harnic, învățat și duhovnicesc călugăr”, cunoscător al limbii slavone și înzestrat cu multe calități 14). Satul Dobriceni
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
lor să aibă și acolo o biserică și o așezare duhovnicească mănăstirească. Și au reușit, căci piosul și duhovnicescul egumen Ștefan a zidit această biserică în timpul marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Astăzi nu a mai rămas nimic din această ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Dobriceni, și pe care este scrisă pisania vechiului metoh al Arnotei
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
D. Cristescu, cel care în 1937 scria istoricul Sfintei Mânăstiri Arnota, de la Părintele Teodor Bălășel din Ștefănești - Vâlcea, care poseda un manuscris lămuritor la această privință 17). Din păcate, nu a mai rămas în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir în preajma și sub oblăduirea ctitoriilor voievodale
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
o legătură intre noi, deși nu ne cunoaștem. De ce am ieșit? Pentru că oamenii ăștia de cea mai joasă speță trebuie opriți. Simți nevoia să le atragi atenția că nu toți românii sunt proști făcuți grămadă și că nu sunt pe moșia lor. Am ieșit din frica de a nu se alege prafu' de țara asta, încăpută pe mâna unor hoți inculți, mitocani și convinși că au dreptul să calce legile în picioare la vedere. Statutul de artist nu-l exclude pe
Artiștii sunt în stradă. „Succesul protestelor ar fi ca de-acum clasa politică să ne știe de frică”. #Rezist by https://republica.ro/artistii-sunt-in-strada-rezist [Corola-blog/BlogPost/338259_a_339588]
-
de medalistică, lucrări de metaloplastie și artă plastică modernă, colecție de pristolnice și cruci vechi, carte veche (în incinta bibliotecii). O scurtă incursiune în muzeu dă la iveală bogata istorie a localității, importanța acordată de mănăstirea Argeșului (cea mai valoroasă moșie a sa), grija unor personalități ale satului pentru istoria locală, semnificația actului de donație din colecțiile particulare către instituția reprezentativă a comunității, în scopul educării sentimentului de respect și apreciere pentru istoria română. V. Colecția de fotografie reprezentând portul popular
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
mare parte de „rase străine”, de „surtucari” ai satelor și alții din „clasa consumatorilor improductivi”. Iar acest element național, „geniu național” îi spune Eminescu, trebuie îngrijit și respectat, căci, citează el din Pravila lui Vasilie Lupu: „Cel ce-și viclenește moșia și neamul mai rău decît ucigașii de părinți să se certe”. În acest scop trebuiau luate măsuri administrative vizavi de străini. De pildă, evreii. Pe atunci erau emigranți recenți, mulți veniți ilegal, nevorbitori de limba română, peste 100 000 (foarte
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
din cei unsprezece copii ai familiei Gheorghe și Raluca Eminovici. Botezat la Biserică Uspenia, aflată aproape de casă natală, din centrul urbei. Azi dispărută, casa făcea parte din zestrea mamei. Tatăl Gheorghies avea rangul de căminar și muncise că vechil pe moșia din Dumbrăveni (spre Suceava). 1850-1856 Mihai își petrece copilăria la Botoșani și, desigur, călătorește în trăsura părinților la moșia Durnesti, spre Prut, luată în arendă, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc. 1856-1858 Copilărie de farmec la Ipotești, alături de droaia de
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
centrul urbei. Azi dispărută, casa făcea parte din zestrea mamei. Tatăl Gheorghies avea rangul de căminar și muncise că vechil pe moșia din Dumbrăveni (spre Suceava). 1850-1856 Mihai își petrece copilăria la Botoșani și, desigur, călătorește în trăsura părinților la moșia Durnesti, spre Prut, luată în arendă, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc. 1856-1858 Copilărie de farmec la Ipotești, alături de droaia de plozi. Familia Eminovici, care cumpărase moșia cu 4000 de galbeni, dărâma casă bătrâneasca și ridică un conac nou. Mihăiță
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
Mihai își petrece copilăria la Botoșani și, desigur, călătorește în trăsura părinților la moșia Durnesti, spre Prut, luată în arendă, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc. 1856-1858 Copilărie de farmec la Ipotești, alături de droaia de plozi. Familia Eminovici, care cumpărase moșia cu 4000 de galbeni, dărâma casă bătrâneasca și ridică un conac nou. Mihăiță era înconjurat prin, “natală mea vâlcioara” de patru frați: Șerban, Niculae, Iorgu și Ilie (acesta era prietenul de năzdravanii). Surorile Ruxandra și Maria au murit de copile
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
contribuțiilor și asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și pentru livrarea de animale, produse derivate și alte produse naturale cerute
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
de transformare în mai multe domenii esențiale pentru evoluția și existența sa. Practic, datorită acestor evoluții, după Mihai Viteazul și Matei Basarab, se constituie un alt tip de boierime pentru care activitatea slujitoresc-ostășească, bazată pe meritocrație, solidaritate de castă și moșie(împreună cu alte activități economice) constituie țesătura care o susține în conducerea vieții social-economice, administrativ-ostășească, și cultural- spirituală necesare țării și societății în toate aspectele și locurile. După eșecul organizării mercenare a armatei de la sfârșitul domniei lui Matei Basarab, în timpul lui
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
și lemn, alte produse cerute în Ardeal și Banat,explică prteocuparea boiertilor pentru aceasdtă îndeletnicire de exportator . Evenimentele militare au sporit cererile de produse din partea trupelor otomane și cetăților de la Dunăre, pe care Oltenia le-a asigurat contra cost, de pe moșiile boierilor care au încasat prețul livrărilor sau li s-a recunoscut în alt mod contravaloarea livrărilor, serviciilor prestate. În privința fiscalității excesive practicată de domnie concluziile și interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]