11,461 matches
-
fiindcă el are din belșug aerul dintre pămînt și cer, pe cînd muncitorul de fabrică se învîrtește între patru pereți de zid. Agricultorii proprietari pe un pămînt cu o suprafață pînă la 50 ha, cărora nu li s-a confiscat moșia prin reforma agrară, din martie 1945, au în răstimpul acesta de așteptare, pînă la instituirea legală a paradisului comunist, o soartă și mai tristă decît aceea a muncitorilor agricoli. Aceștia din urmă cel puțin sunt exploatați, dar odată exploatați, lăsați
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
bun caz obscuri, când academicianul-standard e un bătrân pupincurist ceaușeștian, evident că orice atac o găsește nepregătită. Dar problema e, totuși, în altă parte. E mai puțin important că Gheorghe Buzatu se comportă la Institutul de la Iași ca pe propria moșie. Probabil că el nu face decât să reproducă modelul instituit chiar la centru. Important e că în România anului 2001 aberația nu e percepută decât atunci când deversează. în fond, textele lui Vlad Hogea nu sunt inedite. Ele au circulat - și
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
poporului român, decât Proletari din toate țările, uniți-vă! Când e vorba de bășcălie, nimeni nu ne întrece, fie și în momentele cele mai dramatice ale istoriei. De unde, cupletul de revistă al lui Constantin Tănase, ștampilând regimul: Davai ceas, davai moșie, haroșo tovărășie! Aflu de la un prieten praghez că rușii, după război, au demontat toate fabricile de ceasuri din Germania, ducându-le la ei, în Rusia. Urmaseră anii în care o ploaie de ceasuri ieftine și bune se abătuse asupra Europei
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
acestei chestiuni sensibile sau Adrian Năstase va prefera soluția, clasicizată de alți demnitari, de a se adresa Justiției. * Deținătoarea portofoliului acestui minister, Rodica Stănoiu, a beneficiat conform propriei sale declarații, de prevederile legii caselor naționalizate, pentru a-și recupera o moșie cu conac. Din acest motiv, afirmă d-na Stănoiu într-un interviu citat de Mediafax, n-ar fi avut nici un motiv să susțină cauza chiriașilor, așa cum s-a afirmat în presă. Cu tot respectul pentru logica Rodicăi Stănoiu, susținerea chiriașilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
în primul deceniu al comunismului, făclia cercetării nepoluate de ideologii. Iar scrierea de romane îl situa în chiar centrul creației beletristice. Tânărul își întemeiază o familie, pe temeiul afecțiunii și afinității, devine părinte și-și petrece vacanțele studioase la Miorcani, moșia părintească din nordul Moldovei, unde află tihnă și mediul ideal de confort spiritual, pentru scris. Este un intelectual nu numai prin înzestrare genetică, dar și printr-o neobosită muncă de informare, acea lărgire a cercurilor ca într-o îndrăgită poezie
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
cască în sală și nici chiar fumătorii nu suferă prea tare. Construcția lui Yuri Kordonski și a întregei echipe este seducătoare. Spectatorul este la început un invitat care sfîrșește prin a deveni un martor-prizonier care își petrece un interval pe moșia profesorului Serebreakov, retras la țară ca urmare a ieșirii la pensie. Totul în jur este concret, obiectele au consistență și utilizare. Deodată ceva - o lumină, un miros, o voce, temperatura - creează breșe în real și zărești și auzi poezia, irealul
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
banal, e cald și rece totodată. Destinul inflamat se întoarce la drumul său normal. Cu o singură diferență. Este asumat acum. Prezența cuplului de la oraș a perturbat minți și ritmul clar al trecerii timpului, agresîndu-i pe cei trei muncitori ai moșiei: Sonia, Vanea, Marina, dădaca cea bătrînă. Ziua s-a mutat noaptea și invers. Se bea ceaiul la prînz, iar noaptea e cuprinsă de agitație. De ce? Pentru că așa vrea profesorul. Cine este Serebreakov? Un impostor, un ratat desăvîrșit, un ipohondru, un
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
care-i suge de energie pe ceilalți, care își chinuie familia în numele titlurilor sale. Acest bătrîn obosit și hachițos este viu și extrem de pragmatic. Habar n-are de lucrurile practice, dar știe să-și facă un plan perfect pentru vinderea moșiei, care nici nu-i aparține. Căpușa apare pe scenă cu grafice care să vorbească (atît de sofisticat!) despre strategia sa. Aceasta este opera lui: periclitatea vieții celorlalți. Totuși, nu-i iese pînă la capăt. Pe scenă se și tace. Adînc
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
-o episodic sau au crezut că pot lua personajul pe cont propriu. Și asta se vede pe scenă. Unchiul Vanea este Horațiu Mălăele. În prima parte, mai exact pînă la momentul în care se anunță intenția profesorului de a vinde moșia, anumite reflexe și uneori clișee ies la iveală în felul în care rostește sau merge pe scenă, trăgînd cumva la public, deși nu are nevoie de asta. Reacția publicului, greșită uneori, vine ca în experimentul lui Pavlov. La unele apariții
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
riguroasă, pe un ton diferit: " Ancheta se transformă într-o declarație de amor. - Ce ochi adînci aveți și ce limpezi - culoarea puștilor de vînătoare (textual, excelent!). O țeavă gri ca oțelul, am tras și eu odată, ce senzație!... Era la moșie, scuzați, așa era pe vremea aceea: o pușcă de vînătoare englezească... Anchetatorul zîmbi flatat și își puse o palmă peste alta pe birou. Ea, mai departe: Dacă aș avea cu 20 de ani mai puțin, ori măcar cu 15, m-
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
realistă (fără să fie vorba de un joc de-a realismul). Impetuoasa activitate sexuală a tânărului istoric, care își manifestă disprețul față de femei posedându-le, reprezintă poate un element de atracție pentru cititor. în schimb, explicațiile minuțioase privind administrarea unor moșii din împrejurimile comunei Boroana, înainte de nașterea lui, sunt inutile estetic și obositoare: "în dimineața aia, batoza lui Costescu era instalată în curtea conacului, la boierul Matei, cel care avea pretenția că-și administrează singur cealaltă jumătate a moșiei Cocoanelor, adică
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
administrarea unor moșii din împrejurimile comunei Boroana, înainte de nașterea lui, sunt inutile estetic și obositoare: "în dimineața aia, batoza lui Costescu era instalată în curtea conacului, la boierul Matei, cel care avea pretenția că-și administrează singur cealaltă jumătate a moșiei Cocoanelor, adică partea stăpânită în acte de Marica, nevastă-sa. Moșia toată, cam patru sute de pogoane, îi aparținuse lui Sion, boierul bătrân, de care doar Moș Velicu putea să-și mai aducă aminte. După moartea lui, proprietărese deveniseră cele două
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
inutile estetic și obositoare: "în dimineața aia, batoza lui Costescu era instalată în curtea conacului, la boierul Matei, cel care avea pretenția că-și administrează singur cealaltă jumătate a moșiei Cocoanelor, adică partea stăpânită în acte de Marica, nevastă-sa. Moșia toată, cam patru sute de pogoane, îi aparținuse lui Sion, boierul bătrân, de care doar Moș Velicu putea să-și mai aducă aminte. După moartea lui, proprietărese deveniseră cele două fiice ale lui Sion, Marica și Florica." ș.a.m.d. Câteva
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
1941, când vituperează Blaga): "Manifestările și ieșirile atât de penibile ale dlui Dan Botta nu mi le explic decât prin aceea că d-sa a auzit, probabil, de noile legi cu privire la exproprierea bunurilor evreiești și și-a închipuit că pe moșiile mele ar fi rost de vreun chilipir. Că nu sunt evreu e, desigur, un nenoroc pentru dl Botta". Blaga a spus, cu vehemență, tot ce avea de spus și se retrage din scenă. Adversarul său insistă zadarnic, pierdut în fumul
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
atunci, Tîrgoviște. Sînt menționate și străjile sau barierele orașului devenit Capitală. Cea dintîi ar fi fost bariera Piscului (drumul Olteniței) "căci prin băltișurile Dîmboviței se forma o limbă de pămînt care se numea pisic și pe unde treceau Văcăreștii la moșia lor din dealul viilor, care păstrează pînă în ziua de astăzi Văcăreasca". A doua strajă sau barieră ar fi fost la biserica cu Sibiele sau biserica cu sfinți (pentru picturile cu filosofi de pe zidurile ei). A treia era în Calea
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
podul Dîmboviței din Calea Giurgiu sau Podul Șerban Vodă. Mînăstirea Văcărești, dărîmată în anii nouăzeci ai secolului trecut de N. Ceaușescu, a fost fondată de domnitorul fanariot N. Mavrocordat în 1716. "Această citadelă, adaugă autorul, astăzi temniță, fu fondată pe moșia vechii familii a Văcăreștilor. De acolo, spre răsărit, este satul Popești, proprietatea vechei familii a Popeștilor, unde se găsește pînă astăzi o biserică ruinată". Apoi sînt evocate alte mănăstiri ale orașului de demult. Dar mai înainte se precizează că "în
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
era ciuma a mare... Mai în ocol, spre nord ca la 8 kilometri depărtare de Cioplea, era mînăstirea de călugări Cernica, înființată la anul 1608 de vornicul Cernica și jupîneasa lui, Cheajna, în ostroavele bălților apei Colintinei și în apropierea moșiei vechii familii a Dudescului". Vine după aceea mănăstirea Pantelimon, fondată în 1748, de o familie Ghica, fiind spital și azil pentru săraci. "În aceeași apropiere este și mînăstirea Mărcuța sau Maricuța, fondată în al XVIII-lea secol de domnul Ipsilanti
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
că nu te duce capul, ci ai luat 10 fiindcă ai copiat. Tot Adevărul ne dezvăluie ceva interesant despre academicianul Răzvan Theodorescu:”Pe vremea când era ministru al Culturii și senator PSD de Iași, academicianul a pus mâna pe o moșie de 50 de hectare, moștenire de la bunic, „uitând“ de sora lui cu drepturi egale pe terenul respectiv. Răzvan Theodorescu a cerut și a primit 500.000 de metri pătrați de pământ în comuna Ruginoasa, județul Iași, fără să menționeze că
Ziare, la zi: EvZ speră că s-a deschis sezonul la boci () [Corola-journal/Journalistic/28022_a_29347]
-
să fie doar lănțișorul de la gîtul ei („I’d touch her neck so warm and white”), Tennyson al nostru de la Dunăre, Ion Pillat, mergea mult mai departe și profita spontan de le droit de cuissage, încă în uz, parese, pe moșiile boierilor români. Condiția de aristocrat i-a indus lui Pillat un stil de viață care pătrunde pînă la urmă în stofa poeziei. Limbajul epurat și delicatețea aluzivă salvează însă totul. Altă trăsătură neașteptată: poetul și-a purtat la vedere, în
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
sunt romanele „Vânt de răsărit, vânt de apus“, „Ogorul“, „Casa de lut“), precum și pentru capodoperele ei în domeniul biografiei“. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 1 martie - Cuv. Mc. Evdochia; Cuv. Domnina; Sf. Mc. Antonina; Sf. Anton și Marcel (Sâmbăta morților - Moșii de iarnă); 2 martie - Duminica Lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți). Sf. Sfințit Mc. Teodot; Sf. Mc. Isihie și Nestor; 5 martie - Sf. Mc. Conon din Isauria, Sf. Mc. Conon Grădinarul; Sf. Mc. Iraida (Harți - dezlegare la lapte, brânză
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
lipsa asigurărilor pentru zilieri și inexistența echipamentului de protecție pentru aceștia. Noi considerăm că în secolul XXI, o Românie care dorește să se integreze pe piața europeană a muncii, dorește să se introducă această excepție și să existe sclavi pe moșiile unora", a afirmat Cindrea. Viceliderul deputaților PNL Eugen Nicolăescu a susținut că proiectul de lege conține multe incoerențe care trebuie clarificate. Este nevoie de apărarea drepturilor celor care muncesc. Dacă le luăm numai impozit pe venit, nu-i apăram în
Zilierii vor plăti impozit de 16% pe venit () [Corola-journal/Journalistic/26865_a_28190]
-
stârnește interesul lui Ioan Scurtu și Ilarie Chendi, care îl cooptează spre a colabora la edițiile Eminescu în curs de elaborare. După ce împreună cu alți doi colegi dă la iveală monografia comunei Broșteni, se consacră istoricului domeniilor regale din zonă (Descrierea moșiei regale Broșteni, județul Suceava, Göbl, 1906), culege folclor și oferă „icoane vechi și icoane nouă” din viața țăranului moldovean pentru care nutrește o nemărginită dragoste și în apărarea căruia sare ori de câte ori are ocazia, așa cum o dovedesc și consemnările sale din
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
breasla era supusă („Învățătorii mereu sunt hărțuiți și-n vacanță cu multe de toate. Chinuită sămânță de oameni pe fața pământului mai e și muceniceasca asta de breaslă”), dar și cele cu privire la traiul patriarhal, dar deosebit de opulent al proprietarilor de moșii sau a arendașilor, cu felurile de mâncare și gustările care se prepară în astfel de familii, diversitate gastronomică amintind și de memoriile Marucăi Cantacuzino din perioada tinereții de la Tescani, din familia Rosetti Roznoveanu. Un loc cu totul special este acordat
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
scenă. Acolo, pe scenă, se răstoarnă munții și valurile zbuciumate se liniștesc, iar cele line se învolburează. Ca Lopahin al lui George. Ludic și pămîntean, cu rădăcini imense crescute în pămîntul de sub tălpile Liubovei Andreevna Ranevskaia. Cînd se întoarce la moșie, după ce a cumpărat livada, Lopahin al lui George își măsoară în pași, matematic, exprimarea fericirii. Fiecare pas este o senzuală amînare. Ca să nu explodeze înainte de moment. Un moment calculat în zeci de ani și așteptat diabolic. Merge, merge și zîmbește
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
moștenită de cercetătorul Răzvan Voncu de la cronicarul omonim), ci de o fericită opțiune intelectuală. O asemenea Istorie... n-ar fi putut face abstracție de un minimal criteriu de departajare. În lipsa acestuia, un Alexandru Vlahuță (ale cărui agape cu vin de pe moșia socrului, de la Dragoslaveni, erau acum un secol faimoase) s-ar fi aflat la loc de cinste. Așa, însă, el nu e de găsit nici măcar în cuprins (cum nu e de găsit nici în cuprinsul Istoriei critice... a lui Nicolae Manolescu
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]