1,365 matches
-
actualul local de școli a avut la început o sală de clasă și o locuință pentru singurul învățător care preda la toate clasele. În satul Țicău nu a existat un local propriu pentru școală până în anul 1945, când prin exproprierea moșierului Pecsi Sigismund, castelul acestuia a fost transformat în unitate de învățământ. Multă vreme, această locație a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația de etnie rromă, s-a construit cu fonduri europene, școală și grădiniță. În perioada dominației Horthyste
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor.” (IISUS HRISTOS-MÂNTUITORUL OMENIRII) Radu Mărculescu, descendent dintr-o ilustră și veche familie boierească, nepotul moșierului Tudorache Mărculescu(1828-1908) și al Zamfirei Pârâianu (1845-1897), tatăl său fiind renumitul avocat liberal Aurel Mărculescu, moșier, erou și martir al primului război mondial (1878-1916, ucis în munții Perșanilor, la 23 Septembrie 1916, în bătălia pentru dezrobirea Ardealului), căsătorit cu
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor.” (IISUS HRISTOS-MÂNTUITORUL OMENIRII) Radu Mărculescu, descendent dintr-o ilustră și veche familie boierească, nepotul moșierului Tudorache Mărculescu(1828-1908) și al Zamfirei Pârâianu (1845-1897), tatăl său fiind renumitul avocat liberal Aurel Mărculescu, moșier, erou și martir al primului război mondial (1878-1916, ucis în munții Perșanilor, la 23 Septembrie 1916, în bătălia pentru dezrobirea Ardealului), căsătorit cu Jeana Mihăescu (1887-1953), licențiată în Litere la Universitatea București și studii postuniversitare la Sorbona, s-a născut
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
Nici un Karamazov nu este imun față de karamazovism: câinosul părinte cade răpus de propriul său pumnal! Feodor Pavlovici planează asupra societății întregi ca o forță omnipotentă. Întâlnim la tot pasul Karamazovi neîndoielnici sau persoane cu o mare doză de karamazovism. Generalul - moșier își asmute ogarii asupra unui copil de opt ani. Iarna, în toiul gerului, niște părinți își țin fetița toată noaptea încuiată într-o latrină. Smerdeakov - copil spânzură pisici și le îngroapă cu alai; iar ca adult îl învață pe Iliușa
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
pe mama, și pe slugi, ba chiar și mie - deși eram încă un copil, abia împlinisem nouă ani - îmi stătea inima în piept de spaimă când auzeam. Aveam patru slugi la noi în casă, câteșipatru iobagi cumpărați pe numele unui moșier, o cunoștință de-a noastră. Țin minte că din acești patru oameni mama a vândut-o cu șaizeci de ruble pe bucătăreasa Afimia, care era bătrână și șchioapă, tocmind în locul ei o slujnică cu simbrie. În cea de-a șasea
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
de clădiri și utilaje numite fabrici, ferme sau magazine. Ei creează mii și mii de locuri de muncă mult mai bine plătite decât funcționarii bugetari din școli sau spitale. Ei sunt baza prosperității țării indiferent dacă lucrează la Nana ca moșieri sau în Ardeal ca minoritari etnici. Fabricile și marile magazine comerciale alături de fermieri sunt singurele creatoare de locuri de muncă respectiv de bunăstare a locuitorilor. Aici apare o dificultate socială. Omul de rând nu poate deosebi un bogătaș corupt care
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
Legea Electorală să-și plângă de milă la cârciumă. Transilvăneanul, chiar român neaoș pune mâna pe lopată nu așteaptă pompierul. Pe câmpurile agricole, mai puțin roditoare ca-n Valahia, vezi holde cât cuprinde ochiul. Cam așa erau holdele pe vremea moșierilor valahi, dar astăzi comasarea mai multor parcele în Valahia este o cauză penală (vezi procesul Nana). Și vă mai mirați că economia se dezvoltă negativ? Ei bine transilvănenii doresc o dezvoltare economică pozitivă și au dovedit că pot să o
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
minte cum și-a băgat fiica, Eba, în Parlamentul European? Ca orice bișnițar de rând. Cum a făcut atâtea și atâtea măgării. A vândut, mai întâi, blugi, apoi și-a băgat în mocirlă propriul popor! Acum, aud, se vrea mare moșier! Pe bază de telefoane. Să fie un nou Scatiu!? Are toate caracteristicile. Și ceva în plus! Văd, că iese, din nou, ca păduchele în frunte, țopăind pe la Chișinău și făcând declarații ce pot aduce deservicii cauzei reunirii. Doamne, ferește! Unirea
NOUA TABLETA DE WEEKEND (48): LA UN SEMN DESCHISĂ-I CALEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344526_a_345855]
-
S-a ridicat, ca Ionescu, în formă dandy-ului Take, sau a filosofului Nae (despre care prietenul său C. Beldie scrie că a fost un escroc) sau, înnobilat cu o evreică, ca dramaturg absurdist la Paris. A fost și nițel moșier, dar și crâșmar și arendaș. Mai mult a fost rob. A inventat, dar n-a întreprins. L-a dus de nas cine a vrut: sub numele de Tătărescu franțujii, sub numele de Maniu englezii, sub numele de Pătrășcanu rușii. În
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
cu conducătorul. Cel ales trebuia să-și dovedească calitățile de conducător. În comunele rurale conducerea eligibilă a persistat până mai în zilele noastre. Primarul, judecătorul (la comunele urbane), polițistul și notarul erau aleși dintre chiaburii satului sau echivalenți. Nu dintre moșieri adică stăpânitorii marilor proprietăți funciare, adevărații conducători regionali. O condiție esențială a alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
-mi campania, că ai furat destul de la Cooperativă, și dacă ies primar, om te fac! Ști tu! Te-am salvat de câteva ori! Prietenii din București mi-au spus la telefon că se v-a da pământul înapoi. Te fac moșier,Gicule! Ai înțeles? Cum mă, Neteo? Eu n-am avut pământ. Lasă bă, îi trimit eu pe chiaburi de unde au venit.“ * După câteva zile Zaharia și mai ales Nelu lui Pârnaie văzând că Netea nu mai vine la cârciumă, i-
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
a auzit un vaiet și un strigat de ajutor. Mache a ascultat cu atenție și a început să caute. Nu departe, a găsit culcat la pământ un om,în care, când s-a apropiat de el, a recunoscut un mare moșier din zonă, domnul Redeanu. Era conștient, dar avea la piciorul stâng o rană urâtă, care sângera puternic. Mache și-a rupt cămașa și i-a legat strâns rana. La luat în spinare și a pornit spre conacul moșierului. Noroc că
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
un mare moșier din zonă, domnul Redeanu. Era conștient, dar avea la piciorul stâng o rană urâtă, care sângera puternic. Mache și-a rupt cămașa și i-a legat strâns rana. La luat în spinare și a pornit spre conacul moșierului. Noroc că acesta un era prea gras, așa că ajunsese destul de repede la conac, unde îl lasă și fugii în oraș să cheme doctorul.În timp ce îl căra, moșierul apucă să-i spună că venise în pădure la vânătoare se porci mistreți
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
a legat strâns rana. La luat în spinare și a pornit spre conacul moșierului. Noroc că acesta un era prea gras, așa că ajunsese destul de repede la conac, unde îl lasă și fugii în oraș să cheme doctorul.În timp ce îl căra, moșierul apucă să-i spună că venise în pădure la vânătoare se porci mistreți care mai dădeau târcoale, pe la conacul lui, aflat un departe de pădure, dar din neatenție agățase cocoșul pustii de o creangă.Glonțul declanșat întrucât ținea pușca cu
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
un departe de pădure, dar din neatenție agățase cocoșul pustii de o creangă.Glonțul declanșat întrucât ținea pușca cu țeava în jos, i-a pătruns în pulpă. Medicul, care a venit urgent, a extras glonțul și l-a asigurat pe moșier, că se va vindecă, deoarece a fost chemat la timp, dar s-ar putea să rămână cu ceva sechele,deoarece la o prima evaluare, crede că glonțul i-a atins osul. Mache i-a urat sănătate și a vrut să
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
e o fabrică de zvonuri, se dă drumul la câte un zvon și proștii îl prind din zbor și-l cred, îl întorc pe toate părțile cum e chestia asta că dacă vin țărăniștii cu Coposul lor la putere aduc moșierii și noi intrăm slugi la ei sau ne vând fabricile americanilor și ăia bagă toată țara în șomaj și le automatizează... Stă cineva acolo sus și le aranjază și proștii le cred și-l înjură pe Coposu că el n-
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
lui Bogdan Amaru. Publicarea ei are o istorie in- teresantă.(vom reveni cu detalii). Din motive de securitate, la sugestia prietenului - George Mihail Zam-firescu - Alexandru N. Pârâianu își ia pseudonimul de BOGDAN AMA- RU, să nu fie, ca fiu de moșier, exmatriculat din „școlile înalte” și din rândurile Societății Civile. Scrie proză la „Calendarul” (1932). Devine colaborator la „Adevărul”, „Cuvântul liber”, „Facla”, „Dimineața”, „Rampa”, „Viața literară” „Vre- mea, „Reporter”. In vara anului 1933, Bogdan Amaru pleacă din Capitală, urmându-l pe
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
adică muritori de foame. Pe vremea domnitorilor, țărani, săraci sau gospodari (chiaburi) care, ducând o gospodărie de subzistență, abia produceau cele necesare traiului propriei familii erau proprietari ai aproape jumătate din pământul arabil. Cealaltă jumătate, exploatată corect de marii proprietari (moșierii) se constituia în „grânarul Europei” și hrănea orașele țării și aproape întregul continent. Pe vremea moșierilor nu era posibilă asocierea micilor proprietari de pământ de cât sub auspiciile cruntei exploatări sub imperiul Austriaco-ungar. În Transilvania toți chiaburi de altă „culoare
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
de subzistență, abia produceau cele necesare traiului propriei familii erau proprietari ai aproape jumătate din pământul arabil. Cealaltă jumătate, exploatată corect de marii proprietari (moșierii) se constituia în „grânarul Europei” și hrănea orașele țării și aproape întregul continent. Pe vremea moșierilor nu era posibilă asocierea micilor proprietari de pământ de cât sub auspiciile cruntei exploatări sub imperiul Austriaco-ungar. În Transilvania toți chiaburi de altă „culoare etnică” s-au întovărășit si faceau averi ca și astăzi. Proprietatea rămâne proprietate deși haturile despărțitoare
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
putea îndeplini așa ceva!” - Sigur că da, tov Mămăligă, răspunse voios bărbatul. - Dar trebuie să faci și tu ceva pentru asta! completă funcționarul. - Spuneți pe cine trebuie să urmăresc! Doar i-am pârât pe Andrei al chiaburului și pe Mihai al moșierului, de-au ajuns și la pușcărie, spuse Gică. - Da, dar acum vrem săfaci ceva pentru o fată din popor, de-a noastră. Partidul are grijă de ele și de voi, cei fideli nouă și cauzei, explică activistul. - Bine! Și ce
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
o creangă groasă, solidă, a bătrânului dud, existent înainte de a se însura tata și a-i da bunicul moștenire casa cu toate acareturile - două magazii, pătul, grajd, șopron - curtea toată și grădina întinsă pe câteva hectare. Da, că bunicul fusese moșier sau chiabur, cu mare avere, pe care a împărțit-o la toți ceilalți 11 frați ai tatei, după căsătoria fiecăruia în parte. Averea asta a fost, printre altele, și marele meu necaz. A cântărit greu în „dosarul” însoțitor al actelor
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
luptătoare. Pentru fiica sa ar fi făcut orice sacrificiu! Curând, Nicolae își găsi un post de profesor de filozofie în Timișoara. Nu au stat însă mult timp liniștiți. Căci s-a dat ordin de deportare în Bărăgan pentru refugiați și moșieri și au trebuit să părăsească Timișoara. *** Epilog După plecarea din Cernăuți, fire optimistă, Elisa - ca toți foștii locuitori ai Cernăuțiului - a încercat toată viața să regăsească farmecul oamenilor și locurilor pierdute. Nu a reușit însă. Elisa și Nicolae au fost
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
De fapt, nu prea era hotărât, mai mult disperat. Parcă ajunsese într-o fundătură de pădure deasă, fără nicio cărare. Încotro s-o apuce? A-ntâlnit un cunoscut, șomer din valul doi, care se lăuda că în câțiva ani va fi moșier cu o mie de hectare. --Cum e, nea Marine? Făcuși milionul de euro? Ăsta a mormăit printre dinți: făcut pe dracu’! Nu știi vorba aia:rău cu răul,dar mai rău fără rău.Am fost un fraier! Am pierdut și
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
mare parte existau încă de la mijlocul secolului XV-lea. În consemnările oficiale ale vremii, încă din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aceste sate apar menționate cu dese schimbări de nume. Sunt nume împrumutate, fie de la numele sau poreclele unor moșieri importanți din zonă, fie de la diverse întâmplări cotidiene. 1. Pădureni - este fostul sat Cîrligați, datând din anul 1489, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, geneza numelui provenind de la „cârligătura” (răsturnarea) caleștii Voievodului pe aceste locuri. Schimbarea numelor localităților a
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
perioada 1922-1928. Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din mână moșierilor în favoarea țărânilor impulsionțnd cooperativele de producție și creditul agricol ca instrument de lucru, totuși, târgurile de cereale unde se desfășura un comerț organizat erau în număr destul de redus, dezvoltarea economiei era destul de timidă, inflația și specula scădea treptat nivelul de
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]