1,003 matches
-
simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii români și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de istorici, dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii români și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de istorici, dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
erau acești țărani de care vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de boieri de obârșie străină, greacă
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de boieri de obârșie străină, greacă sau albaneză, la cucerirea vechilor drepturi ale țării. Din acest punct, revoluția din 1821 a fost națională de la început și până la final. În concluzie, la cele spuse mai sus, moșnenii au fost dintr-un început în revoluțiile secolului al XIX-lea o forță a interesului național. Primatul interesului național și grija de a evita o intervenție armată din afară au impus controlul mișcării populare din 1821. Acest lucru a fost
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
în revoluțiile secolului al XIX-lea o forță a interesului național. Primatul interesului național și grija de a evita o intervenție armată din afară au impus controlul mișcării populare din 1821. Acest lucru a fost realizat de Tudor Vladimirescu cu ajutorul moșnenilor, a acelora pe care academicianul Florin Constantiniu îi distinge ca formând statul major al conducătorului revoluției. Revoluția din 1821, „care a restabilit statul românesc”, prin propulsarea idealului național, dar și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
realizat de Tudor Vladimirescu cu ajutorul moșnenilor, a acelora pe care academicianul Florin Constantiniu îi distinge ca formând statul major al conducătorului revoluției. Revoluția din 1821, „care a restabilit statul românesc”, prin propulsarea idealului național, dar și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare a tradițiilor multiseculare ale românilor cu civilizația românească modernă realizată „pe albia ideii naționale”. În perioada când istoriografia românească contemporană căuta determinisme adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și rolul boierilor în evenimente, dar și rolul jucat de moșneni care puteau să reprezinte clasa de mijloc, dar care nu aveau însă suficientă vigoare economică și ideologică în societatea românească de atunci. Sunt tot atâtea argumente să se reconsidere alianța boieri-moșneni în evenimentele din 1821. Fondul și esența obiectivelor alianței
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
în evenimentele din 1821. Fondul și esența obiectivelor alianței au dus - după cum a remarcat N. Bălcescu - la constuirea „partidei naționale” și la „deșteptarea națiunii”. Dar tot în toiul revoluției de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Fondul și esența obiectivelor alianței au dus - după cum a remarcat N. Bălcescu - la constuirea „partidei naționale” și la „deșteptarea națiunii”. Dar tot în toiul revoluției de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic în țară și un regim de factură democratică, în frunte cu un om al pământului care să nu fie boier. Tudor însuși era reprezentantul tipic
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic în țară și un regim de factură democratică, în frunte cu un om al pământului care să nu fie boier. Tudor însuși era reprezentantul tipic al unei categorii de moșneni, angajați în activități comerciale, care îi scot din cadrele vieții locale și le permit să înțeleagă mai bine situația intolerabilă în care se afla țara sub dominația otomană. C. D. Aricescu a insistat foarte mult pe poziția socială a lui
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
ar fi avut intenția „spre a se face Domn”, nedebarasându-se de un mental medieval pe care revoluția din Franța din 1789 și spiritul Epocii Luminilor îl șubrezise, credem că în esența faptelor această problemă a despărțit pe boieri de moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
din 1789 și spiritul Epocii Luminilor îl șubrezise, credem că în esența faptelor această problemă a despărțit pe boieri de moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor, lucru anticipat de Tudor Vladimirescu încă din 1821, în epistola către Văcărescu, când scria că „acele reforme, ce trebuiau făcute
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
prezentat de boieri, sunt generate de rațiuni politice, care decurgeau din împrejurările complicate în care s-a desfășurat revoluția românească”, dar ele nu s-au cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr.
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr. 8, p. 109-115; Idem, Istoria moșnenilor I/I (1829-1912), editura Universitaria, Craiova, 1999; C. A. Protopopescu, Dinică Ciobotea, Izvoare istorice inedeite despre evenimentele din 1821
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr. 8, p. 109-115; Idem, Istoria moșnenilor I/I (1829-1912), editura Universitaria, Craiova, 1999; C. A. Protopopescu, Dinică Ciobotea, Izvoare istorice inedeite despre evenimentele din 1821 și Tudor Vladimirescu, în vol. C. A. Protopopescu, studii și articole din istoria județelor Mehedinți și Gorj, II, Editura Mirador, Arad
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
A. Protopopescu, Dinică Ciobotea, Izvoare istorice inedeite despre evenimentele din 1821 și Tudor Vladimirescu, în vol. C. A. Protopopescu, studii și articole din istoria județelor Mehedinți și Gorj, II, Editura Mirador, Arad, 2009, p. 60-75. Referință Bibliografică: Prof.Univ.Dr. Dinică Ciobotea, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1236, Anul IV, 20 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
de urmat pentru volumul „Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos” , autor Pr. Radu Botiș; - Drama româncelor în străinătate pentru romanul „Dezrădăcinare sau Un nou început” , autoare Helene Pflitsch (Germania). Am scris prefața: - Istoria Obștei moșnenilor brezoieni a monografiei „Istoria Obștei Brezoi”, autor Goriță Oprescu. Sunt prezent în dicționare și enciclopedii: - Liga Scriitorilor Români - dicționar biobibliografic, vol. I, Ed. Dacia XXI, Cluj Napoca, 2011, pp. 279-280 (coord. Anda Dejeu); - Enciclopedia Județului Vâlcea, vol. I, Ed. Fortuna, Rm.
ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340246_a_341575]
-
făcut ca proprietățile moștenite să se împartă succesiv, de la o generație la alta, între membrii săi. Aceste din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece conducerea administrativă aparținea obștii satului, adică „oamenilor buni și bătrâni”. Acest sfat al obștii avea loc în zilele de sărbătoare și cu respectarea unor ritualuri bine cristalizate
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
feudale în societatea românească. Voievodul, împreună cu familiile mai favorizate și-au însușit cele mai fertile pământuri și cele mai frumoase herghelii de cai și cirezi de vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și țărani aserviți (vecini în Țara Moldovei, iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]