KorAP: Find »[drukola/base=moșnean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...40 >

986 matches

Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421

nu a fost considerată nici de Mihai Viteazul, cu atât mai puțin de tovarășii de arme ai Marelui Domn, de succesorii și de admiratorii săi ca sinecură. Deșii nu a avut urmași naturali pe linie bărbătească, prin ascendenții săi (Urdărenii, moșnenii Izverceni ș.a) prin sora sa, Brândușa și fiicele sale, Lupu Paharnicul Mehedințeanu este strămoș direct al marilor familii boierești din sec. XVII-XVIII: Glogovenii, Urdărenii, Vlădăienii 11. Înrudiri cu neamul Marelui Paharnicului Lupu Mehedințeanu găsim și la boierii Filișeni, Brădești

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu numai dârzenia, tenacitatea și destoinicia în a se ridica, prin forțe proprii și vitejie, de la o condiție modestă, de moșnean sau mic boier, la mari demnități și averi, dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare a valorilor naționale, dobândite în lupta dusă împotriva elementelor grecești spoliatoare, ca lider al unuia dintre primele revoluții antigrecești, desfășurată de boierimea românească în

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
Mehedințeanu s-a păstrat în județul Mehedinți până spre sfârșitul secolului al XIX lea, fiind consemnată și de Al Slătinescu Sever în interesanta sa monografie Mehedințiul și Catatea Severinului, (vol. I, Tr Severin 1912, p.81) Note Înrudirea Urdărenilor cu moșnenii Izverceni și disputele dintre cele două părți pentru hotarul Izvernei sunt clar atestate de hrisovul din 25 martie 1569, dat de Alexandru Mircea VV (o copie din 1814 se află la Arhivele Naționale Mehedinți, Colecția de documente, XIX/1, prin

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319

școlare rucărene (sec. XIII-1864); Oameni din Cetatea de Scaun (în colab.); Istoria învățământului și culturii din județele istorice Argeș și Muscel; Argeșeni și musceleni în războiul din 1877-1878; Documente privind istoria orașului Câmpulung Muscel (în 5 volume); Istoria obștei de moșneni Rucăr-Muscel precum și zeci de alte cărți din istoria învățământului și a gândirii pedagogice din România, etc. În anul 2000 a primit Premiul Academiei Române "George Barițiu". Este membru de onoare al Academiei Oamenilor de Sțiință din România, Cetățean de onoare al

ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_generala_rucar_xli_.html [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289

legate sau influențate de activitatea și preocuparea de bază, moștenită de zeci de generații împreună cu toate implicațiile sociale și cultural-spirituale aferente.(1) O trăsătură aparte a acestei regiuni o constituie starea moșnenească de existență a locuitorilor, aceasta presupunând proprietatea țăranilor moșneni asupra unor suprafețe mari de pământ ce cuprindeau pe lângă „hotarul satului” și întinse zone submontane și montane formate din dealuri și munți cu păduri și ape, goluri alpine cu pășuni, în general întreg arealul natural al regiunii montane și submontane

DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole), păstoritului pendulatoriu - hotarul satului - conace - goluri montane (pășuni de vară) astfel încât, cel puțin în ultimele trei secole moșnenii din Mehedințiul de nord nu practică transhumanța.( 2) Excepție fac numai locuitorii satului Titerlești veniți din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și Obârșia Cloșani. Aceștia practicau transhumanța până în a doua jumătate a

DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_florin_ovidiu_bala_repe_varvara_magdalena_maneanu_1389946237.html [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480

Aricescu; "Arta artelor sau elemente de istoria muzicii", editată la București în anul 1872; "Învățătorul comunal", apărută la Câmpulung în 1862 și "Catehismul religios", Buzău, 1887. Nae A. Ghica (1861 - 1935) Originar din Rucăr, din familia Ghica - veche familie de moșneni. S-a remarcat ca învățător la Rucăr începând din anul 1879 și până în 1889 când s-a mutat în Câmpulung unde a devenit institutor. O vreme a fost și primar în Rucăr. În această demnitate locală a reușit să ridice

ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxi_.html [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820

de realizare a unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Șerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, București — 1998, pag.108.) După felul proprietății pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) Târgul de la Grădiștea

TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Șerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, București — 1998, pag.108.) După felul proprietății pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) Târgul de la Grădiștea, la fel de vechi ca multe alte târguri

TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) Târgul de la Grădiștea, la fel de vechi ca multe alte târguri din Oltenia, a avut, cred, două statute în timp și anume: - târg boieresc, până în anul 1912 când a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moșnenilor grădișteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii Pârâianu ce dețineau pământ în Grădiștea și dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el

TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat faptul că satele ce compun astăzi comuna Grădiștea au fost sate de moșneni, excepție făcând satul Străchinești. Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și proprietăți ale boierilor din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul

TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul de la Grădiștea devine târg moșnenesc din anul 1899 și nu de la 1912; - târg al moșnenilor de la 1912 când afost cumpărat de obștea sătească grădișteană de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moșie a acestuia. Târgul se desfășura în centrul comunei, pe un platou ce ținea de punctul Câmpul Mare. Acolo funcționa și o moară cu motor și

TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439

unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori și tata a observat că nu este singur pornit la drum, ci însoțit și de cățelușă. A oprit căruța, s-a dat jos și cu biciul a încercat

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472386904.html [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Prof. univ. dr. Dinică CIOBOTEA TUDOR VLADIMIRESCU ȘI MOȘNENII OLTENI La începutul epocii moderne moșnenii s-au integrat și implicat

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Prof. univ. dr. Dinică CIOBOTEA TUDOR VLADIMIRESCU ȘI MOȘNENII OLTENI La începutul epocii moderne moșnenii s-au integrat și implicat direct în desfășurarea revoluției condusă de Tudor Vladimirescu în 1821. Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
Impact > Istorie > PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Prof. univ. dr. Dinică CIOBOTEA TUDOR VLADIMIRESCU ȘI MOȘNENII OLTENI La începutul epocii moderne moșnenii s-au integrat și implicat direct în desfășurarea revoluției condusă de Tudor Vladimirescu în 1821. Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
TUDOR VLADIMIRESCU ȘI MOȘNENII OLTENI La începutul epocii moderne moșnenii s-au integrat și implicat direct în desfășurarea revoluției condusă de Tudor Vladimirescu în 1821. Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
și implicat direct în desfășurarea revoluției condusă de Tudor Vladimirescu în 1821. Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui Tudor Vladimirescu au fost furnizate de moșnenii olteni. În evenimentele din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui Tudor Vladimirescu au fost furnizate de moșnenii olteni. În evenimentele din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor, orizontul politic nu a depășit pe cel al

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui Tudor Vladimirescu au fost furnizate de moșnenii olteni. În evenimentele din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor, orizontul politic nu a depășit pe cel al răfuielilor cu stăpânii moșiilor. Asemenea delimitare a forțelor sociale implicate în evenimentele

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de istorici, dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de istorici, dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
erau acești țărani de care vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406709228.html [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]