9,547 matches
-
Universității e că îi lipsesc liderii. De acest vid au profitat în ultimul timp unele personaje ce s-au dus să-și ia șuturi de la dentiștii camuflați în mineri, altele s-au erijat în susținători ai mișcării dând apă la moară celor ce-l văd pe Soros peste tot. Duminică la protest am văzut oameni, nu hipsteri, nu naționaliști, nu verzi cu creier neted, nimic din toate acestea. Am văzut oameni ce nu doresc să nu mai vadă un premier penibil
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]
-
deie cu tunurile într-înșii... Să moară toți! Eu sînt boier mare; ei sînt niște proști! — , răspunse Lăpușneanul cu sînge rece; să omor o mulțime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat? Judeca dumneata singur. Du-te de mori pentru binele moșiei dumitale! (“Alexandru Lăpușneanul” de Constantin Negruzzi) :: colaj de Bogdan Petry damn it... chiar și rimează Da’ cine e Alex de data asta? Acum vrem capul HIDREI care face posibil ca de la Lapusneanu încoace să dăm “poporului prostit
Proști, dar mulți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82426_a_83751]
-
se revoltă. Lucrurile continuă să se întâmple de la sine, de parcă ar exista o forță mult mai mare care îi obligă să se supună. Sunt atâtea povești de success și sunt mulți oameni care încearcă să îndrepte viitorul României luptând cu morile de vânt. Dar dacă tot restul țării li se opune nu pentru că nu are încredere în oamenii ăștia, ci pentru că sunt convinși că nu o “să se” schimbe nimic, că singura soluție e ” să se” evacueze țară, oamenii care încearcă
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
este făcută cu o acuratețe fotografică și cu o ironie șfichiuitoare. Păstrând proporțiile, m-am amuzat să mă regăsesc într-un solilocviu al domnului Stevens. Puțină auto-ironie nu strică niciodată, așa că vă împărtășesc pasajul, conștient că dau astfel apă la moară unor caracterizări, cum ar spune d-l Stevens, nu dintre cele mai flatante: Many of these suits are, perhaps, too formal for the purposes of the proposed trip, or else rather old-fashioned these days. But then there is one lounge
L’embarras du choix by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82461_a_83786]
-
Casaubon al lui umberto eco Petruchio - Îmblânzirea scorpiei Petruchio - Îmblânzirea scorpiei Tipătescu! spilcuit,oportunist,carierist! Bătrânul,din “Bătrânul și marea”,de Hemingway Moshule... cred că te “apropii” foarte tare de întruchiparea lui DON QUIJOTE! Ești “neobosit” în lupta ta cu “morile de vânt”! Unde “morile de vânt” sunt idealurile pentru care lupți/militezi fără odihnă. Oberon-visul unei nopți de vară Cu Nenea Lefter din “Două Lozuri” - fenomenala replică de la sfârșitul piesei “Viceversa? Cum așa viceversa?”. Spun asta deoarece consider că ești
Ce personaj aș fi? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82496_a_83821]
-
eco Petruchio - Îmblânzirea scorpiei Petruchio - Îmblânzirea scorpiei Tipătescu! spilcuit,oportunist,carierist! Bătrânul,din “Bătrânul și marea”,de Hemingway Moshule... cred că te “apropii” foarte tare de întruchiparea lui DON QUIJOTE! Ești “neobosit” în lupta ta cu “morile de vânt”! Unde “morile de vânt” sunt idealurile pentru care lupți/militezi fără odihnă. Oberon-visul unei nopți de vară Cu Nenea Lefter din “Două Lozuri” - fenomenala replică de la sfârșitul piesei “Viceversa? Cum așa viceversa?”. Spun asta deoarece consider că ești un personaj care s-
Ce personaj aș fi? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82496_a_83821]
-
România, dar că și-a făcut carieră în Franța? Sau, de-a dreptul, că e un sculptor francez născut în România? Cum, de altfel, scriu și despre Eliade, Cioran și Ionesco? De ce falsifică un adevăr istoric? De ce dau apă la moară conspirației mondiale antiromânism și anti-românitate? Și, în fond, daca astea-s primele lucruri pe care le citești pe net despre Brâncuși, cu ce ne încălzește pe noi că și-a modificat Google sigla? Mare brânză! Știe americanul ăla prost că
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
de bicicliști (fiind și eu velo-blogger). E vreun site pe care se anunță dinainte astfel de evenimente? Ideea e excelentă dar pesimismul îmi spune că inițiativa n-a fost decât o transpunere în realitate a vestitei bătălii dintre Don Quijote și morile de vânt. Iar dacă șoferii blocați în trafic n-au aruncat cu roată de rezervă după voi, înseamnă că mai există o șansă că pe viitor bucureștenii să renunțe la mașini și să-și urce fundul pe bicicletă, cu condiția
Bicicletele au protestat cu voie bună de „Ziua Fără Maşini” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82577_a_83902]
-
la McDonald’s,cartofi prăjiți cu gust de plastic,iaurt cu gust de orice mai puțin de iaurt,atunci s-ar putea să mai avem o sansa.Ce e cât de cât sănătos,are eticheta BIO și e scump de mori.In rest...otravă ieftina.Am cerut cuiva o țigară și m-a servit zâmbind:Moarte dau la toată lumea. @Oana de acord cu tine, generalizările și judecățile pripite nu ajută pe nimeni. Departe de mine intenția de a stigmatiza persoanele supraponderale
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
Emil Brumaru Din noi, te-ntreb, ce-a mai rămas După acele dragi pahare Băute-n Morile de Vînt? Bătrîne Al, toși, în finale, Ne dăm cu fundul de pamînt Și nu mai vrem să știm nimica. O, scandalosul Pîrș din Zori Cînd vinului îi sîntem sticla Spartă-ntr-o mie de fiori Și din ungher libarca
Cîntec naiv pentru Săndel by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10942_a_12267]
-
mea: viitorul ei a început o dată cu ultimele mari morți ale sale. cine moare astăzi? poetul. cine e ucis astăzi? copilul. istorie recentă așa stau lucrurile: mama nu va pleca niciodată din românia tata nu va pleca niciodată din românia dacă mori nu vei mai pleca niciodată din românia șampoanele pe care le adun din băile hotelurilor tale, europa au toate același parfum ca apa de colonie mărgăritar cumpărată din tutungerii nu înțelegi că lucrurile nu-s chiar atît de diferite acolo
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
metaforelor morții, sângelui, cenușii, captivității, așadar un repertoriu sumbru în care nu există decât o singură sărbătoare, și-aceea mortală: reciclarea baptesimală a cuvintelor în lumina jerfei de sine: "dar metafora îmi țese haina/ de sărbătoare macină celulele/ ca o moară de vânt/ ca o carte străbătându-mă/ metafora din lama bisturiului/ atinge arterele gurile de canal/ masca de pe chip/ aruncată nevăzătorilor". Așezarea pe cruce înseamnă pentru Bucur Demetrian viața de zi cu zi și imunitatea pierdută în contra cruzimilor și primejdiilor
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
Emil Brumaru Nu isc pricini să-ți tulbur cu miresme Trupul prelins din creștet pîn' la glezne, Ci-ți dau o inimă pe ea c-o gheară. I-atît de simplu, oh! i-atît de lesne Brusc să se strîngă. Ticăie o moară Ca un ceasornic, undeva, dumnezeiește: Se macină cărări, făpturi, ferestre. Și nimănui de căni frică nu-i este. Dar ele ne pîndesc deschise larg, Să ne absoarbă-n fragedele bezne. Și-apoi, scăpate pe podea, ne sparg...
Nu isc pricini... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11672_a_12997]
-
într-o accepțiune mai largă, trăindu-le cu pasiune și fiind apoi succesiv dezamăgită, pînă la sinucidere. Eroina cărții lui Augustin Buzura nu-și face iluzii contrazise mai devreme sau mai tîrziu de realitate. Nu ia hanurile drept castele și morile de vînt drept uriași, fiindcă nu se înșeală nici în privința bărbaților care îi trec prin suflet și trup, nici a lumii din jur. Evaluările ei sînt mai curînd rezervate, de nu și un pic mizantropice. Dezechilibrul ei are altă sursă
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
de meșteșugit al bătrînei vine replica lui Ghiță, rece și ascuțită ca o lamă de cuțit, care demonstrează misoginismului său latent: , Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arîndașul, și de la Sf. Gheorghe cîrciuma de la Moara cu noroc e a noastră". Este limpede că bărbatul nu a ascultat nimic din pledoaria soacrei sale pentru că, în societatea machistă al cărei tipic reprezentant este, rolul femeii se reduce la a face treburile casei și copii. Ea nu trebuie
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
se cunoaște. Deși pretinde că își iubește soția, Lică manifestă față de aceasta, pe întreaga durată a nuvelei, o atitudine duplicitară, disprețuitoare, folosindu-se de ea ca de un obiect sau, mai rău, ca de un animal din gospodărie. Că în Moara cu noroc femeile sînt cetățeni de categoria a doua o demonstrează și repetatele hărțuiri sexuale pe care le suportă Uța (slujnica angajată de Ghiță la recomandarea jandarmului Pintea), din partea lui Lică. Ea este pișcată de două ori, golănește, de pulpe
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
spune că, prin scrisul său iresponsabil, scriitorul din Șiria (N.B. poate că nici denumirea acestei localități nu este pur întîmplătoare!!!) nu a făcut decît să anticipeze cu cîteva decenii dramele șoah-ului. Una peste alta, este incredibil cum o nuvelă, precum Moara cu noroc a ajuns să fie recomandată vreme de mai bine de un secol elevilor și studenților din România. Cu astfel de lecturi s-a ajuns ca românii să-i prefere pe Ionuț Iftimoaie lui Cătălin Zmărăndescu, pe Nicoleta Luciu
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
învățat că am dreptul de a sta în mine ca în grădina aceea păzită la ziduri de îngeri cu săbii Precum Eva în clipa trezirii eu îmi ajung mie însămi Numai sacul ăsta cu cioburi și cuie zdrăngănind ca o moară stricată în cutia mea craniană numai sacul ăsta cu pleuri sună în mine și la orice mișcare mă taie mă umple pe dinăuntru de sînge Da. Numai memoria mea îmi mai aduce aminte că sînt încă o ființă umană Oho
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. Amestecând adesori pământul cu cerul știe să privească în sus. Umple cu lumină goluri din inimi, poartă Universul pe umeri ca și cum ar duce un sac de grăunțe la moară, are ochii umezi, blând melancolici, sufletul ascunzătoare de fluturi și flori, raiul patimilor pe drumul Golgotei. Nu simte greutatea Crucii, doar sete și-o foame cumplită de iubire, cuvintele au roit în inima sa. După o perdea țesută din licurici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între sihăstrii. Citește mai mult Amestecând adesori pământul cu cerulștie să privească în sus.Umple cu lumină goluri din inimi,poartă Universul pe umerica și cum ar duce un sac de grăunțe la moară,are ochii umezi, blând melancolici,sufletul ascunzătoare de fluturi și flori,raiul patimilor pe drumul Golgotei.Nu simte greutatea Crucii, doarsete și-o foame cumplită de iubire,cuvintele au roit în inima sa.După o perdea țesută din licurici clopotele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
va mai fi/ niciun cuvânt” („Nuntă”, pag. 11). Sau o poezie, erotică în plan spiritual, ca un pretext ideatic: „cu sângele meu sălbăticit/ .../ am otrăvit vârful săgeții, apoi/ te-am așteptat în leagănul munților/ unde veneai tu la vânătoarea/ cu morile de apă..” („Mori de apă”, pag. 13), din care parcă doar gustul amar al.. non-dialogului este resimțit: „acolo am gustat împreună otrava/ împărțită în jumătăți egale;/ și de atunci rătăcim/ într-o risipă a chemărilor” (Ibidem), între nostalgie și patetic
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
niciun cuvânt” („Nuntă”, pag. 11). Sau o poezie, erotică în plan spiritual, ca un pretext ideatic: „cu sângele meu sălbăticit/ .../ am otrăvit vârful săgeții, apoi/ te-am așteptat în leagănul munților/ unde veneai tu la vânătoarea/ cu morile de apă..” („Mori de apă”, pag. 13), din care parcă doar gustul amar al.. non-dialogului este resimțit: „acolo am gustat împreună otrava/ împărțită în jumătăți egale;/ și de atunci rătăcim/ într-o risipă a chemărilor” (Ibidem), între nostalgie și patetic. Un semnal-apel erotic
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
ne-a furat din timp. Nimeni nu mai are timp de nimic, de visare, de iubire, de înțelegere, de reculegere, de viață pentru noi înșine, de așteptare răbdătoare. Cine o face, iese din ritmul vieții, rămâne pe margine sau clachează. Moara aceasta ne macină nu numai timpul, ci și obiceiurile, rosturile, tradițiile, mentalitățile, macină totul, pulverizează și nu mai știm care este esența lucrurilor, a trăirilor, a însăși vieții, nu mai știm în cine și în ce să credem, nu mai
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
pulverizează și nu mai știm care este esența lucrurilor, a trăirilor, a însăși vieții, nu mai știm în cine și în ce să credem, nu mai știm pe ce piloni să ne construim conștiința. Privim neputincioși cum, fără remușcare, implacabila Moară ia în vârtejul ei trupul de abur al clipelor. Le macină desprinzându-le din curgerea lor fără oprire tocându-le și apoi zvârlindu-le în vânt. E surdă, ea nu aude plânsul clipelor înainte de a-și da sfârșitul, nu știe
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
de veghe, în liniștea deplină a camerei mele, când ascult, ca Lucian Blaga, cum "se izbesc de geamuri razele de lună", îmi pare că aud de la o vreme cum se furișează clipele rostogolindu-se, trosnind în vârtejul luat de neîndurătoarea Moară. Se scurg pe la fereastra mea clipe mai bune, altele mai luminoase, unele cutremurate de câte o dureroasă întâmplare... Clipele se adună, își dau mâna și viața-mi de până acum pare toată numai o clipă, așa cum este totul sub scutul
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]