117,807 matches
-
-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile clipind parcă a moarte căci orizontul prinde să roșească iar haita flămânzește mai departe se umple cerul de lumină lină topind în ea icoanele de sus o nouă încercare va să vină când astrul se va trece spre apus din nou clipesc pe boltă
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437633878.html [Corola-blog/BlogPost/373183_a_374512]
-
de lumină lină topind în ea icoanele de sus o nouă încercare va să vină când astrul se va trece spre apus din nou clipesc pe boltă de departe tăcute stele peste noaptea rece privesc comete ce se duc spre moarte și doar arar un fulger le întrece *** Ciclul "Pasteluri" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: clipesc pe boltă stele de departe / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437633878.html [Corola-blog/BlogPost/373183_a_374512]
-
putea, dragii mei cititori, să vă informați, dacă nu ați făcut-o deja, ce anume e natural și drept în viața intimă și ceea ce nu e. Și mai ales ceea ce e scârbos în fața lui Dumnezeu. Ce anume Dumnezeu pedepsește cu moartea în vechime și în vremurile moderne spune că unele practici pornesc de la o minte blestemată care refuză ascultarea și supunerea față de Creatorul nostru. Și vă rog să citiți și trimiterile de la sfârșitul versetelor către alte părți ale Bibliei și în
DESPRE DREPTATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_despre_drepta_marina_glodici_1391391424.html [Corola-blog/BlogPost/352792_a_354121]
-
și confirmă lipsa dovezilor ori a mărturiilor privind cauzele exilului, neexistând documente rimase, astfel presupunerea că însuți poetul la indicațiile împăratului ar fi vrut să ascundă motivul real al îndepărtării poetului,bamai mult nechemarea să în țară chiar și după moartea lui Augustus. “Pentru a păstra taină, poetul invocă mai multe pretexte. Astfel, în elegia autobiografica (Triste, IV, 10), vorbind despre vârstă pe care o avea la data plecării în exil, el spune că toți contemporanii cunosc pricina nenorocirii sale; de
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
Și s-a creat hotar din infinit, Iar timpul și-a urzit în chip memorii, S-a rupt o umbră din visul nedospit, Iubirea sinelui în trupu-ncătușării. Povești și farmece au împletit poeme Și ochii s-au pierdut la zidul morții, Iar lacrimile-au amintit durere, Și clipe au născut sufletul cărții. În limbi străine s-a împrăștiat iubirea, Străină-n duh, modernă-i omenirea ! Referință Bibliografică: SONET IV / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01
SONET IV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1491032124.html [Corola-blog/BlogPost/342890_a_344219]
-
Făgăraș, la poalele căruia ne-am găsit noi, domnișanii, adăpost sigur și pe vecie, aici, pe malurile vijeliosului Râu Negru, devenit al Doamnei (Clara sau Marghita). Și de câte ori, mai în glumă, mai în serios, nu a fost Nicu amenințat cu moartea, mai ales de către un neam mai agresiv, un fel de „clan”, uns probabil de mic cu uleiul mătrăgunei, neamul Mătrăgoiu, care și-ar fi dorit totdeauna întâietatea pe aceste meleaguri curate, limpezi, ca apa Doamnei. Mama Paraschiva, auzind deșteptătorul, sunetul
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
bună și sinceră, ia-o, mamă, ad-o aci, la noi acasă, fă-ți-o nevastă, faceți copii, iubiți-i așa cum eu te iubesc pe tine, ajutați-vă la munca câmpului, distrați-vă și jurați-vă că vă veți iubi până la moarte, la bine și la greu să fiți mereu unul lângă celălalt. Vorbele mamei l-au mișcat pe Nicu și, din ochii săi plini de nesomn, au început să curgă șiroaie de lacrimi. Îi semăna mamei, pe care, cuprinsă de emoție
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
al Doilea Război Mondial. Aviatoarea Mariana Drăgescu a participat, alături de colegele sale, la cel de-al Doilea Război Mondial, pe ambele fronturi, cu un avion sanitar care avea misiunea să transporte raniții de pe linia frontului. Escadrila Albă a salvat de la moarte peste 1.500 de soldați. Tinerele aviatoare nu aveau timp să se gândească la nimic, nici la moarte. Nu știu dacă ne era frică, Nu aveam vreme să ne gândim la asta. Dar niciun moment nu ne-a trecut prin
ESCADRILA ALBA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1435405350.html [Corola-blog/BlogPost/352987_a_354316]
-
Mondial, pe ambele fronturi, cu un avion sanitar care avea misiunea să transporte raniții de pe linia frontului. Escadrila Albă a salvat de la moarte peste 1.500 de soldați. Tinerele aviatoare nu aveau timp să se gândească la nimic, nici la moarte. Nu știu dacă ne era frică, Nu aveam vreme să ne gândim la asta. Dar niciun moment nu ne-a trecut prin cap să renunțăm. Eram fericite că ne aflam în linia întâi, că putem fi de folos”, mărturisea, peste
ESCADRILA ALBA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1435405350.html [Corola-blog/BlogPost/352987_a_354316]
-
apucăturile sale arabe, era atât de gelos încât fata nu putea să stea de vorbă cu niciun coleg că imediat începea scandalul când o vedea sau dacă acesta era informat prin spionii săi bine plătiți. Chiar a amenințat-o cu moartea. Cum în facultate erau suficient de mulți „binevoitori” care informau securitatea imediat ce un student român se „apropia” de un străin, mai ales fetele, a început să fie monitorizați de securitate și orice pas al lor era cunoscut în cele mai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
coloane diferite nu era acceptat nici de către prizonieri, fiecare crezând în destinul lui. Norocul sergentului Pintilii veni din faptul că în coloana sa murise un nefericit. Și iată-l pe tânărul evlavios, pentru prima și singura dată, bucurându-se de moartea unui semen. Vorbi cu celălalt comandant de coloană să-l dea pe frate-său în schimbul mortului. Deși se temea de eventuale consecințe, acesta acceptă și raportă însoțitorilor ruși moartea prizonierului, cerând permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
pe tânărul evlavios, pentru prima și singura dată, bucurându-se de moartea unui semen. Vorbi cu celălalt comandant de coloană să-l dea pe frate-său în schimbul mortului. Deși se temea de eventuale consecințe, acesta acceptă și raportă însoțitorilor ruși moartea prizonierului, cerând permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul din ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe nefericitul răposat, din care gest acesta înțelese că nu e timp de îngropat morții. Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici sub gloanțele și schijele războiului, fiindcă, mai mult decât alții, îl luase pavăză pe Dumnezeu și credea cu tărie în ziua cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de subsuori și începu să-l târască spre ieșirea din lagăr. Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei bărbați îmbrăcați parțial în alb, într-o încăpere cu pereți din zid. Trăind de mult timp numai în barăci de scânduri, nu-și putea explica cum a ajuns într-o asemenea clădire. Avea să
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
de prizonier de război. După vreo lună, cu auzul slăbit, Manole Pintilii revenea în lagăr, inapt însă pentru muncă. La puțin timp după accidentul lui Manole, veni sorocul lui bădița Nică să se apropie de buza prăpastiei dintre viață și moarte, căci se îmbolnăvise de tifos. În lagărul lor numai unul scăpase cu viață până atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i se destinase rolul de lazaret (loc de carantină pentru bolnavii contagioși
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
el le mai putea ține loc de tată credincios copilașilor lui de-acasă, în caz că el nu va găsi putere să reziste. Apoi, nu suporta gândul că inima mamei, care-i aștepta de ani de zile, ar putea rămâne nemângâiată până la moarte, în cazul că nu s-ar întoarce niciunul dintre ei. Într-o zi, inevitabilul se produse. Manole Pintilii deveni și el locatar al lazaretului din lagăr. Și dacă tot a trebuit să înfrunte moartea, ceru să o facă îmbrățișat cu
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
zile, ar putea rămâne nemângâiată până la moarte, în cazul că nu s-ar întoarce niciunul dintre ei. Într-o zi, inevitabilul se produse. Manole Pintilii deveni și el locatar al lazaretului din lagăr. Și dacă tot a trebuit să înfrunte moartea, ceru să o facă îmbrățișat cu fratele său, adică în același pat. În el, mezinul, încă mai licărea un pic de speranță, pe care dorea s-o împărtășească acum cu bădița Nică. Au trecut amândoi prin toate etapele bolii. Manole
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
suspine În pământul pus în glastre, Și udați-le cu gânduri De iubire și de pace, Din ele ieși-vor muguri, Ura în pâmânt va zace. Din belșug de-i inundată Putrezi-va pe vecie Să nu poată niciodată Din moarte să reînvie. Numai dragostea renască Din pământul unde morții Pot să mai călătorească Doar prin tenebrele sorții. Așteptați fi-vor la poartă De o Rază de Lumină, Singura ce în timp iartă Pe cel dus din orice vină. Apoi raza
ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE) de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1460784852.html [Corola-blog/BlogPost/380162_a_381491]
-
explodează Peste tot ce-nmugurește Păstrând conștiința trează Omului ce o-ndrăgește. Asta-i marea înștiințare Despre ziua de armindeni; Omul trăiește sau moare, Lumina e pretutindeni. Așa vrut-a providența Ca această zi să fie Lumina ce dă licența Morții care reînvie. De aceea primăvara Este-aleasă ca mireasă, Ca oricât ar fi povara Să devin-arhondăreasă. Bucuresti, 16.04.2016 Referință Bibliografică: Armindeni, (ziua reînvierii noastre) / Ilie Marinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016. Drepturi
ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE) de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1460784852.html [Corola-blog/BlogPost/380162_a_381491]
-
cu durere în suflet în primul meu roman Povod. Sunt momente pe care și azi mă feresc să le relatez - coloana deportării din care am scăpat împreună cu părinții și cu Ludmi printr-o minune. Ne-a mitraliat aviația română semănând moartea și împrăștiindu-i pe calmucii călare care ne încadrau. O regretabilă confuzie. Basarabeni nevinovați au murit de mâna fraților lor români. Noi am scăpat... Emilia Țuțuianu: Ce amintiri păstrezi în memorie la momentul plecării din Basarabia natală? Boris David: Teamă
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNCĂ Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mai departe, mereu mai departe, când mai am prea puțin de parcurs, iar a vieții clepsidră, în moarte, tot nisipul aproape și-a scurs. Mai aproape de ultima clipă, când voi spune senin bun rămas, nepăsându-mi de multa risipă ce în dar tuturor am s-o las. Mai curând, mai târziu, n-am de unde să aștept chiar și
ÎNCĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1486497438.html [Corola-blog/BlogPost/361059_a_362388]
-
solară plină, Ce pe cer se recunoaște. Tainele simțirii noastre, Nu pătrunde -n adânc, Printre stelele albastre, Oare cum e să fii prunc?. Din prezentul nostru șters, Noi suntem o mică parte, Care-l- ntrupăm- din vers, Dorim să scape de moarte. Suntem lumânări topite; Niște cronicari de neamuri, Ce-nșirăm pe foi dorite, Viețile noastre-n hamuri! Și atinși de lira verii, Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii, Dulce ne frământă liric. Cine-i suflă marea vieții
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
solară plină,Ce pe cer se recunoaște.Tainele simțirii noastre,Nu pătrunde -n adânc,Printre stelele albastre,Oare cum e să fii prunc?.Din prezentul nostru șters,Noi suntem o mică parte,Care-l- ntrupăm- din vers,Dorim să scape de moarte.Suntem lumânări topite;Niște cronicari de neamuri,Ce-nșirăm pe foi dorite,Viețile noastre-n hamuri!Și atinși de lira verii,Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii,Dulce ne frământă liric.Cine-i suflă marea vieții
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
românătate! De prin cele patru zări, Cei plecați așa departe, Cei de peste mări și țări. La mulți ani, românătate! Înecați de dor și jale; Am dat scumpa libertate, Unde-i Horia să se scoale! La mulți ani, românătate! Osândiți până la moarte; De la fiică scumpă, frate... Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate! Cei cu inima română De pământ legați și poate... Mai iubesc glia străbună. La mulți ani, români departe Care-o muști pe nedreptate; Ai ales să -nduri de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]