508 matches
-
împreună cu un coleg și fiul tău (cred), în ritmul unei piese de teatru foarte bine regizate. Sincere felicitări! E vorba, mai întâi, de „Piatra din capul unghiului”, apoi, de lucrarea „Invitation/Decalogue”, Vorbește-ne, te rog, despre aceste lucrări. Liviu Mocan: „Piatra din capul unghiului”, ca de altfel și „Invitatie/Decalog”, este o lucrare colectivă, este o realizare a vecinului și prietenului meu Daniel Veja, a fiului meu, David Mocan, și a mea. Am încercat să exprimăm împreună faptul că Domnul
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
lucrarea „Invitation/Decalogue”, Vorbește-ne, te rog, despre aceste lucrări. Liviu Mocan: „Piatra din capul unghiului”, ca de altfel și „Invitatie/Decalog”, este o lucrare colectivă, este o realizare a vecinului și prietenului meu Daniel Veja, a fiului meu, David Mocan, și a mea. Am încercat să exprimăm împreună faptul că Domnul Isus Cristos este piatra de boltă a universului, piatra de boltă a mântuirii noastre. Pietrarii care construiau templul au neglijat această piatră fundamentală, neglijând-o adesea și azi. Daniel
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
pedepsesc, în funcție de poziționarea noastră față de El. (Mai multe informații despre acest grup statuar puteți găsi pe websitul acestuia: http://www.liviumocan.com/ sau pe www.invitationsculpture.com și pe pagina facebook invitation sculpture decalogue). Referință Bibliografică: Interviu cu sculptorul Liviu Mocan / George Danciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 73, Anul I, 14 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Danciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
casei bunicii noștrii se bucurau pentru că ne vedeau acolo în fața lor jucandu-ne, râzând plini de acea fericire copilăreasca. Bunicul meu era un om ce trecuse prin multe în viața lui, se trăgea dintr-un sat din județul Prahova era mocan și ne spunea că bunicul lui, tatăl său, fuseseră ciobani avuseseră oi multe iar el urmase o bună parte din viața sa acea tradiție, deși mai făcuse și altceva fusese ospătar prin Galați, soldat pe front în timpul războiului, muncitor pe
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
bucată de tablă înțepenită în iarbă și îndoită la o șchioapă de sol la un unghi de 45 de grade, aflu că ciudatele arătări reprezintă de fapt un „grup sculptural”, care poartă numele de „Ochii cerului”. Lucrarea aparține sculptorului Liviu Mocan și cică ar fost aleasă de clujeni, spre a fi expusă în parc, cu ocazia Zilelor Clujului. Mă minunez de de gustul clujenilor pentru artă și încerc să mă dumiresc despre ce este vorba. „Monumentul” e alcătuit din trei piese
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
cincizeci de kilometri pătrați, în partea de răsărit a comunei, până la hotarul cu fostul județ Vlașca. Comuna se află pe malul stâng al râului Vedea. La peste zece kilometri de Cervenia, în direcția est, se află un mic sat de mocani, exact pe hotarul dintre fostele județe Vlașca și Teleorman. Satul se numește Burnaz și el este locuit de ciobanii ce vin cu oile la iernat. De la numele acestui sătuc de oieri se trage numele întregii câmpii de pe malurile râului Vedea
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Parlament. Cu toate acestea și de acolo populația românească tocmai emigrează din cauza modului escelent cum este administrată. Astfel administrația domeniilor a arendat crescătorilor {EminescuOpXI 243} de vite locuri cari erau deja proprietatea altora, de acolo s-a iscat procese între mocani și proprietari; evreii cari au arendat stuful de pe bălți a perceput taxe enorme pentru adăparea turmelor, o mulțime de conflicte s-a iscat din cauză că raporturile existente n-au fost limpezite din capul locului, încît păstorii români s-a văzut siliți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Un cercetător german se întreba "ce s-a făcut cu păstorii care nu sunt amintiți nici de Eutropiu". Iorga răspunde: "Acești transhumanți (păstorii) nu puteau trece la ordin pe o nouă hartă, adică în Dacia din sudul Dunării. Iernarea ciobanilor mocani în Țara Românească este cea mai bună dovadă de permanență. Cum s-ar fi putut stabili oare, în cazul unei veniri de peste Dunăre (cf. Roesler), o înțelegere între regalitatea ungurească și Imperiul cuman, în condițiile care, din veac în veac
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
română»” și la câteva periodice apărute la Galați („Poșta”, „Timpul”, „Galații”, „Acțiunea”, „Galații noi”). A mai semnat și Demogorgon. Prozator fără vigoare, în schițele și povestirile cuprinse în volumele Dreptatea divină (1880), Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul (1883), Școlarii (1900) C. rememorează anii copilăriei, creionează, incolor și convențional, scene care încearcă să reconstituie o atmosferă proprie satului basarabean sau celui dobrogean. Cântecele mele (1891) adună „mici poeme în proză”, un fel de rugi patetice, încrâncenate. SCRIERI: Dreptatea
CREŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
scene care încearcă să reconstituie o atmosferă proprie satului basarabean sau celui dobrogean. Cântecele mele (1891) adună „mici poeme în proză”, un fel de rugi patetice, încrâncenate. SCRIERI: Dreptatea divină, București, 1880; Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul, Galați, 1883; Cântecele mele, Galați, 1891; Școlarii, Galați, 1900; De la 1848, Galați, 1915; De ziua lui Alexandru Cuza, Galați, 1924. Repere bibliografice: Nicolae Coban, Un scriitor necunoscut: Grig. Crețu-Crețescu, VBA, 1941, 6-7; Haneș, Scriitorii, 266-267; Dicț. lit. 1900, 242; Cimpoi
CREŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
27 decemvrie anul trecut, a adresat o circulară către toate prefecturile din județele locuite de români, opt județe între Crișuri, în Maramurăș și Banat, treisprezece județe în Transilvania, circulară prin care obligă pe prefecți de-a spune și moților și mocanilor și câmpenilor și pădurenilor și celor de pe Mureș și celor dintre Crișuri că... d. ministru de esterne al României a declarat prin anume notă oficială că guvernul din București nu permite nicidecum colonizarea străinilor în Dobrogea. Străinilor! Trebuia să li
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
drumul de fier mutat din albie alături, iar în locul lui... canal la Chiustenge! Un simplu cap de pod n-avem precum [î]i cer cele mai elementare exigențe strategice și economice spre acea pustietate, abia bună ca o mână de mocani să-și pască oile pe ea, lăsați în știrea lui Dumnezeu și în toiul lor de voinici, și acum... canal trebuie, care să coste zeci de milioane din spinarea aceluiași țăran săcătuit care abia trăiește de la mână la gură, a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea romană. Din societatea românilor "Romînului" de cari era încunjurat d. Chițu la banchet da; dar nu din societatea românilor adevărați și în sensul propriu al cuvântului. Aci, în orice mocan din Săcele ori din Rucăr e mai multă nobleță de rasă omenească, mai multă capacitate de adevăr, mai multă curăție de moravuri private și publice decât în întreagă pătura superpusă de plebe străină și semistrăină care stăpânește azi România. D.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și cântece, strigături, balade, povestiri-relatări, ghicitori, colinde, cântece și obiceiuri de nuntă, bocete și obiceiuri la înmormântare, descântece, folclorul copiilor. A alcătuit o temeinică ediție critică a studiilor de folcloristică ale lui D. Caracostea. SCRIERI: Ovid Densusianu filolog, București, 1939; Mocanii în Dobrogea, București, 1946. Culegeri: Folclor românesc, îngr. Tudora Șandru Olteanu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987. Ediții: D. Caracostea, Poezia tradițională română, I-II, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969. Repere bibliografice: C. Maneca, D. Șandru, LR, 1973, 3; Balacciu - Chiriacescu
SANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
Peligrad, Poezii, București, 1996; Eminescu văzut de gruparea literară „Meșterul Manole”, București, 1997; Elena Farago, A ciocnit cu un ou de lemn, pref. edit., București, 1997; Mia Frollo, Însemnări despre monseniorul Vladimir Ghika, pref.edit., București, 1999; Sandu Tudor, Colindul mocanului, pref. Pericle Martinescu, București, 1999; Ion Simionescu, Piatra Neamț, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Vlad Sorianu, Ipostaze ale exegezei călinesciene, ATN, 1979, 1; Stancu Ilin, Corespondența lui G. Călinescu, „Scânteia”, 1979, 11 433; Șerban Cioculescu, G. Călinescu, „Scrisori și documente
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001) și Noi, latinii Bizanțului (2003), editate de soția autorului, Sofia Șincan, care este și inițiatoarea publicării
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
1983; Acatiste, pref. Bartolomeu Valeriu Anania, București, 1997; Taina Rugului aprins, îngr. și pref. Gheorghe Vasilescu, postfețe Bartolomeu Valeriu Anania, Alexandru Mironescu, Sofian Boghiu, București, 1999; Scrieri, I, îngr. Alexandru Dimcea, București, 1999; Acatiste, îngr. Alexandru Dimcea, București, 1999; Colindul mocanului, îngr. Nicolae Scurtu, postfață Pericle Martinescu, București, 1999; Caietele preacuviosului părinte Daniil de la Rarău (Sandu Tudor), I-IV, îngr. Alexandru Dimcea, București, 2000-2003; Ce e omul?, îngr. Alexandru Dimcea, București, 2003. Repere bibliografice: C. Gane, „Comornic”, CL, 1925, iulie-august; Noica
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
și comune, cărora le este descoperit și restituit caracterul esențial. Există în această carte semnale de intertextualitate, de referiri la mitologia românească (un exemplu, între altele, e oferit de scenariul mioritic al uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale: oaia năzdrăvană, viziunea paradisiacă a „gurii de rai”, șerpii și
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
superstițioase și solare, istorice, haiducești, acestea fiind cele mai numeroase, domestice), 66 de colinde (la fereastră, de familie, de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
totuși, pe realitățile unei istorii trăite nemijlocit. Din cadrele ei coboară personaje ca Irimie Honcu și Tulie Radu Teacă, portretizat în nuvela care îl propune drept erou titular. Elevul de altădată își petrecuse o vară la stâna acestui inimitabil mucalit, mocan în Brețcu, care îi oferă prozatorului prilejul să realizeze admirabile efecte umoristice, bazate pe comicul de limbaj, pe relatarea amănunțită a unor gesturi și obiceiuri ieșite din obișnuit. Cel ce se visa actor avea, se pare, însușiri scenice reale, dovadă
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
MOROIANU, George (21.VII.1870, Săcele - 6.II.1945, Brașov), prozator și publicist. Născut într-o familie de mocani înstăriți, ce a dat și câțiva preoți cărturari, M. urmează Liceul Greco-Ortodox din Brașov, după care studiază economia și științele politice la Anvers (1889-1892) și la Paris (1892-1895), doctoratul luându-l la Tübingen (1897). În timpul șederii la Paris activează în cadrul
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
imprecație vaticinară (Circul vieții, Satira vremii). Firesc însă, figura lui Iisus-răscumpărătorul consună, în Talaz, cu armoniile învierii în natură și în om (Descătușare, Trezire). Este proslăvit, totodată, pe urmele lui Nichifor Crainic, etnosul românesc ca izvor de înnoiri viitoare (Stâna, Mocanul). Mai degrabă bun versificator decât poet, B.-L. se remarcă prin tălmăciri, curate, expresive, din poemele lui Goethe, Ady Endre, Egon Hayek, Michael Albert. SCRIERI: Poezii, pref. G. Coșbuc, Brașov, 1914; Lacrimi și clocot, București, 1916; Deutschlands Wiedergeburt, pref. Heinrich
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
, Gheorghe (14.ÎI.1891, Macin, j. Tulcea - 19.XII.1967, București), prozator. Este fiul Anitei și al lui Sandu Bănea, mocani stabiliți în Dobrogea. B. rămâne devreme orfan de tată. Urmează, din 1904, ca bursier, Liceul „N. Bălcescu” din Brăila, printre colegii lui numărându-se viitorul critic Perpessicius. După ce-și ia, în 1912, bacalaureatul, se înscrie la Facultatea de Litere
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
el cu glas intim. Noroc de omătul gros, s-avem grâul bun la vară. Fără chef, Zalomir îl susținu : - Aveți pământ bun prin părțile astea. - Bun, cum nu !... răsări cu fală bărbatul. Ales de moșul nostru când a coborât cu mocanii din Ardeal. - Ce vorbești ! Adică cum au coborât din Ardeal ? - Păi da, că noi suntem neamuri vechi, veniți cu obștea de oieri. Când s- au așezat bătrânii, întăi au ridicat biserica din capul satului apoi s-au dedat la lucrul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
au stabilit și români din nordul Dunării, la acest fapt contribuind fiscalitatea excesivă impusă de regimul fanariot din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și s-au stabilit în Dobrogea. În acest context, s-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]