727 matches
-
destinului! Nu am auzit vuietul prevestitor al urii care mi-a demolat creația iubirii. Am crezut în semenii mei convinsă că iubirea generează iubire, necondiționat. Când trăiești printre stele, zburând laolaltă cu visele, dăruind iubire și încredere, ignori pericolul ce mocnește în piepturile animate de energiile devastatoare ale geloziei, avariției și urii. Cât de naiv să fii, să nu deslușești semnele evidente ale pericolului? Am căzut rău și mi-am fracturat sufletul, am înghițit otrava cumplită a decepției și mi-am
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1488927492.html [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
10-a aniversare a revistei (certificatul nr. 21, 2012). BOBUL MEU DE JAR ( În loc de crez poetic) Din jarul unui astru neștiut/ Se-ntâmplă să coboare o scânteie/ În boțul cel rotund de lut / Ce prinde viață-n pântec de femeie./ / Mocnind în spuza de cenușă,/ Târziu simții și eu un bob de jar/ Ce îmi gravă în inimă o ușă/ Prin care să-mi devină felinar.// De-atunci aleg grăbit cuvinte,/ Doar scoici din ochiul meu de mare;/ Eu nu râvnesc
GHEORGHE PÂRLEA (N.1948) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_P%C3%A2rlea.html [Corola-blog/BlogPost/346323_a_347652]
-
plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va da lui bunul Dumnezeu. Ea va rămâne-acasă fereastră dar și ușă Cu dragostea-i mocnindu-i ca jarul în cenușă. Când vinul dulce ce odihnește-n doage Se va porni să stingă-n suflete amarul, Un strop va prinde să se roage Și pentru sănătatea moțului cu carul. Adu-ți și tu aminte o clipă
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
ardea! Ardea ca pentru o viață întreagă! Cred că într-un târziu o să se mistuie tot lemnul până la rădăcină, mi-am șoptit, ba mai mult cred că o să sape în pământ vatră, o s-o fixeze pe inima rădăcinii și o să mocnească nestingherit. Un fulger, o scânteie de lumină, o vibrație energetică și tu iei foc. Din momentul în care te-ai aprins, ți-ai deschis ochii de foc spre văzduh, începe viața, adevărata viață. Fulgerul a lovit și tu arzi. Începi
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1483648443.html [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
Să rămânem goi, tăcuți cu toții. Fie iarnă, fie vară, Fie joi sau fie marți, Se-nvârtesc în jurul cozi Penele să le boțească. Singuratic, rătăcit, neuronul ofilit Din zona izmenenelor, Nici mai sus și tot mai jos, Mintea pârnăiașilor. Răzmerița tot mocnește, Agitație, tristețe, românii pe ulițe! Creaturi fără credință Cine, cum și când(acum) să-i judece? Referință Bibliografică: Stâlpii / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII, 24 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1495575130.html [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
20 de graficieni cu care am alcătuit actuala expoziție. De atunci s-a schimbat directorul și o parte din muzeografi, dar dorința mea de a readuce în memorie extraordinarul eveniment din 1972, la Bienala venețiană, nu a murit. A zăcut mocnit până anul trecut, când am descins la Galați și, împreună cu actualul manager și cu muzeograful din 1975, pictorul Gh.Andreescu, am pus la cale restaurarea celor 20 de panouri rămase în patrimoniul Muzeului amintit, din cele 83 expuse cândva la
Magdalena Popa Buluc în dialog cu criticul și istoricul de artă Ruxandra Garofeanu: „Pentru a atinge perfecțiunea îți trebuie modele și un har aparte” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105674_a_106966]
-
și se mută înapoi la Cluj, la părinți săi. Tatăl pastorului, Istvan Tokes, era profesor la Institutul reformat din Cluj pe care-l absolvise și fiul său, se curta și el cu Securitatea, care-l cunoștea bine pentru iredentismul ce mocnea din el și atinsese cotele urii față de tot ce era românesc. Era cunoscut ca un antiromân înverșunat din vremea când Honvedseg, lui Horthy de data asta, a intrat în Cluj în Septembrie 1940, și el imediat și-a lăsat studiile
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
ține legat, să-l scoți odată, Să pot umbla pe cale, căci tare-mi este greu! Mă lupt de unul singur, dar nu fără de Tine, Credința mi-e armura ce-o port când sunt lovit, Cânt tremură piciorul și-n duh mocnesc suspine, Îmi amintesc cât Doamne, pe cruce-ai suferit. Această epopee aprinde-n mine dorul De-a explora mărirea, de-a fi cu Dumnezeu, Se-aștern cuvinte-n șiruri, se deapănă fuiorul Iubirilor ascunse de veac, în pieptul meu. E
ŞI IARĂȘI AI PLECAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1475707473.html [Corola-blog/BlogPost/382476_a_383805]
-
ajunge până aici, dat fiind pregătirea mea orientată spre domeniul real și în care mi-am săpat adânc preocupările profesionale. Doar timpul a dorit să-mi răscolească ființa și să mă întoarcă pe dos, deturnându-mă spre un domeniu ce mocnea în mine încă din anii copilăriei, dar pe care mi le-am estompat în rigiditatea unor idealuri construite în școală, încorsetat, poate și de perspectiva unui loc de muncă dorit cât mai convenabil. N-am ales calea cea mai simplă
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
ajunge până aici, dat fiind pregătirea mea orientată spre domeniul real și în care mi-am săpat adânc preocupările profesionale. Doar timpul a dorit să-mi răscolească ființa și să mă întoarcă pe dos, deturnându-mă spre un domeniu ce mocnea în mine încă din anii copilăriei, dar pe care mi le-am estompat în rigiditatea unor idealuri construite în școală, încorsetat, poate și de perspectiva unui loc de muncă dorit cât mai convenabil. N-am ales calea cea mai simplă
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
în suflet, iubite grănicer ! Să nu mă simt pierdută în golul efemer Pe care viața dura mi-l da , fără să-l cer ! Să mă agat de tine când vreau să fiu femeie Că un copac pe stâncă să ard mocnind scânteie Să ma-nvelesti cu roua din dimineți de mai Cu degetele- ți calde prin părul meu bălai ! Să îmi cuprinzi obrajii în palmă ta de rege Când nemilos mă judec , când nu pot a - ntelege Că fără de iubire nu
RUGA de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/roznovan_amelia_lavinia_1490951442.html [Corola-blog/BlogPost/368631_a_369960]
-
colțurile abisului. Ecoul comun care sparge pocalul morții în două vieți cu o singură inimă ilizibilă. Inima pare a fi o gaură neagră sau un triunghi al Bermudelor a/al ființei. Știi ce intră acolo dar niciodată nu știi ce mocnește acolo și mai ales ce este acolo și arde mocnit. Afli târziu, după erupția "vulcanului". Ascult glasul lui Victor care brusc începe să-mi povestească... - În labirintul în care cuvintele deveniseră demult bulgări de lumină, el sfințea o cupă de
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1489694910.html [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
-i albă îi străluce-argintul nopții. Peste pletele în valuri, cu petale de mătase, Cern sclipirile de aur iar privirea-i un străfulger, Chipul ei, e-un zămbet viu pe-ale nopții vise arse, Sufletul rănit de ani are-un plâns mocnit de înger. Umerii prin crângul serii au un șal de nor albind, Mâinile-s ca două raze peste marea înspumată, Ea străpunge imensitatea, curcubeu viu înflorind, Viața cea nocturnă, mută,în străfunduri lin înoată. Cu lungi haine de lumină se
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1453666149.html [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va da lui bunul Dumnezeu. Ea va rămâne-acasă fereastră dar și ușă Cu dragostea-i mocnindu-i ca jarul în cenușă. Când vinul dulce ce odihnește-n doage Se va porni să stingă-n suflete amarul, Un strop va prinde să se roage Și pentru sănătatea moțului cu carul. Adu-ți și tu aminte o clipă
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
largă, inclusiv în țara noastră. Neglijența unor oameni fără scrupule face mereu victime, iar drama națională de la „Colectiv”, din București, a marcat-o profund și pe Angela Pistol. Iată ce scrie ieșeanca Angela Pistol în poezia „Colectiv - 30 octombrie 2015″: „Mocnește durerea în noi Ca jarul ce arde în vatră S-au dus în pământ într-o clipă Și bucuria și viața de-odată. Ce negru e cerul acum, Parcă cerne pe noi supărare, Și viața frumoasă ce-a fost A
Drumul vietii, carte a debut a iesencei Angela Pistol – octombrie 2016, Iasi, Romania by http://uzp.org.ro/drumul-vietii-carte-a-debut-a-iesencei-angela-pistol-octombrie-2016-iasi-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93301_a_94593]
-
-și dea seama, se preschimbă-n handicapați iar și iar... Încât, tămăduirea scoticită adesea, nu se va mai reîntoarce Și amurgul crâncen demult prevestit se va arăta imediat. Pașii noștri sunt despărțiți întruna unul de altul, Din cauza viselor himerice ce mocnesc în adâncul sufletului Și nu lasă decât plăcerea meschină a unui Ego distorsionat, Ce vrea să domine pe cei din jur cu orice preț. Pașii noștri sunt cei care definesc trecutul, prezentul, viitorul... Curate porți ale timpului care ne însoțesc
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
în lume. Pâlcuri de brazi vechi și noi se adună de nicăieri... În templul artelor se ivește duhul cunoașterii - Line unde, cosmice înălțări ale cugetului ancestral, Venit încă din vremea umbrelor mari ale lui Traian și Decebal: Vorbă eminească care mocnește mereu în fiecare din noi, Fii și fiice zămilsite din stihurile basarabene ale lui Vieru. Giulgiul neputinței Roțile scaunului slăbiciunii: Un avatar a două picioare fără afecțiuni Care mă străbat în multe colțuri ale pământului, Descoperind minunile frumosului. Mă aruncă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
eu intru în rezonanță cu poezia și îi descifrez mesajele interioare, ținând cont că imaginea unui obiect nu este obiectul, senzația vine din reflexie, nu din percepție. „ Atâtea ape curg și nu se-ntorc / Să vadă pieptul muntelui cum storc, / Mocnind într-o ascunsă zbuciumare / Ca-n primul tremur — prima sărutare; // Atâtea frunze cad, codrul rărindu-l, / Să-l bată ploaia, vântul hăulindu-l, / Că mă afund în ochiul lui tomnatic, / Rănit și trist, și-atât de singuratic; // Atâtea ceasuri bat
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_erbiceanu_la_fontaine_de_ce_sicle_.html [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
Alaltăieri, când era Gigi singur acasă, a aprins aragazul și până să se încălzească mâncarea, s-a trântit pe canapea și a adormit buștean. A luat foc o tigaie cu ulei. Focul s-a întins repede prin împrejurimi și ardea mocnit scoțând vălătuci de fum care au pus în primejdie și viața lui Gigi și a noastră, a albinelor. Pisica și cățelul lor au ieșit pe ușița făcută pentru ei. Noi am ieșit din stup și ne-am îndepărtat, dar au
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_povestiri_pentr_elena_buica_1361172063.html [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
e teamă de noapte. Mi-e somn și mi-e teamă să nu-mi pierd ochii ... Am ajuns să priveghez un mort, într-o iarnă amară și neputința mi-a furat ochii. Acum aștept, aștept să izbucnească vulcanul ce a mocnit sub gheață, să deschidă drumul stelei, să deschidă ochii mortului și să-i dezlege simțurile; Cei care au scânteie înfloresc și sub gheață, topesc totul în jur; Iar mortul ... își scutură vălul și aleargă; Aleargă spre infinit. VLĂSTARI ÎN IARNĂ
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1431256277.html [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
a rupt spre zori ninsoarea; Cu prima rază de lumină Arborii au scuturat floarea. Cristale pe omăt alunecau Din palme răstignite în lumină, Cu degete văzduhul scrijeleau Toți arborii din vechea mea grădină. Cu trunchiul greu și suflet nins Pomii mocnesc sub stratul de zăpadă; Când iarna crede c-a învins Rădăcinile fac vlăstari ca altădată. LUT ȘI PIATRĂ Am luat în pumni lut și-am început să-l strâng; Atât de tare lutul îmi sfârâia în palme c-a început
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1431256277.html [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
în formații de grupe și de plutoane. Fiecare greșeală, a fiecăruia, este urmată de comada de a rupe rândurile ca mai apoi să urmeze repetabila osândă : culcat ! salt înainte ! culcat !........ Storși de vlagă ajung să greșească din ce în ce mai mult. Bert simte mocnind ura celorlalți ori de câte nu ridica piciorul în același ritm cu cei din formație. Nu oboseala este de vină. Îi este lehamite. Chiar dacă deplasarea în formație ar fi perfectă tot nu ar fi scutiți de restul instrucției, de pregătirea
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474258290.html [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
de sumbrele temeri, crucea, n-ai ce face, trebuie s-o porți pe umeri. Sunt clipe-n care-ți piperezi existența cu nimicuri, te mulțumești cu suflete moarte, cu firimituri, faci slalom printre tăcerile sălciilor plângătoare, te uiți la focul mocnit din cer... și viața te doare. Sunt clipe-n care te afli-n fața plutonului de execuție fără să-ți fi fost dat șansa la o ultimă discuție, crezi că viața a fost doar un divertisment cu măști, cerul îți
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
de sumbrele temeri,crucea, n-ai ce face, trebuie s-o porți pe umeri. Sunt clipe-n care-ți piperezi existența cu nimicuri,te mulțumești cu suflete moarte, cu firimituri,faci slalom printre tăcerile sălciilor plângătoare,te uiți la focul mocnit din cer... și viața te doare.Sunt clipe-n care te afli-n fața plutonului de execuțiefără să-ți fi fost dat șansa la o ultimă discuție,crezi că viața a fost doar un divertisment cu măști,cerul îți pare
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
Hazard sau poate destin? Ca noi să ne întâlnim sub aceeași umbrelă pictat cu acuarelă. Hazard sau poate destin? Acest amor clandestin, braț la braț, împreună prin eterna furtună. Hazard sau poate destin? Dansul rochiei de satin, în focul ce mocnește inima mi-o hrănește. Hazard sau poate destin? Să cunosc ceea ce simt, c-o fi vrajă sau beție a buzelor cununie. Hazard sau poate destin? Sărutul sub baldachin, ca licoarea dulce-amară cu miros de lăcrămioară. Hazard sau poate destin? Citește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]