669,818 matches
-
De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o primă observație, după lecturarea celor două lucrări, este ca, deși sunt de facturi diferite, reușesc să se completeze reciproc. În mod real, cartea lui Emilia Șercan deși a apărut la un an după cea a lui Sorin Bocancea vine să explice în mod metodic care a fost sistemul ideat de regimul comunist pentru a supraveghea și controla presă din România. După
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
după lecturarea celor două lucrări, este ca, deși sunt de facturi diferite, reușesc să se completeze reciproc. În mod real, cartea lui Emilia Șercan deși a apărut la un an după cea a lui Sorin Bocancea vine să explice în mod metodic care a fost sistemul ideat de regimul comunist pentru a supraveghea și controla presă din România. După aceea, este util să fie citit volumul coordonat de Bocancea. O altă motivație care ar putea să conducă la lecturarea acestor volume
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a reușit să realizeze o lucrare serioasă, fondată pe o cercetare de tip arhivistic. Una dintre explicații ar fi că natura profesiei de jurnalist de investigații a condus-o către acest model de cercetare. Începând analiza lucrării, se observă din modul în care a fost construită, ca autoarea, a identificat mai multe forme de control ale puterii politice comuniste în raport cu presa. Acestea au fost clasificate în cinci mari categorii: controlul politico-ideologic, controlul juridic, controlul instituțional, controlul informațional și controlul economic. În
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
redacțiilor , fie că era vorba de profesioniști sau de activiști de partid, erau oameni de încredere ai partidului" (p. 75). Depedența celor care lucrau în presa acelor vremuri s-a verificat în toate domeniile. Ca să dăm un singur exemplu al modului în care voința regimului s-a reflectat în presă, citam dintr-o altă lucrare: "Programele abundau de materiale referitoare la importanța copiilor într-o familie și la sentimentul de ratare, de neînplinire pe care ar fi trebuit să-l simtă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a oferi o concluzie, din multele ce au reieșit din lectură cărții, cititorilor acestei recenzi este că volumul intitulat: Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, publicat de doamna Emilia Șercan poate fi considerat un test de referință care explică modul în care mass-madia din perioada comunistă, și presa în special au contribuit la consolidarea regimului comunist din România. Propagandă, tehnicile de influențare și manipulare a opiniei publice au fost aplicate pe întrega perioadă a regimului comunist cu obiectivul de a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
indiferent de grupul căruia îi aparține" (p. 131). Noul cosmopolitism încearcă să fie o sinteză între comunitarianism, înțeles că forma "aerisita" de conservatorism (Charles Taylor), având însă și pronunțate valente de stânga (Michael Walzer) - si cosmopolitismul clasic, kantian, aspirând, la modul ideal, spre o "pace eternă". Bineînțeles, provocările teoretice și practice căruia trebuie să îi facă față noul cosmopolitism, chiar și după ce și-a dovedit calitatea de paradigmă, sunt multiple. Un efort în această direcție îl reprezintă încercarea de a dezambiguiza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nivelul imaginarului la cel al practicilor politice -, volumul de față este mai mult decat necesar. Ce pot spune despre această carte unui prezumtiv cititor pentru a i-o recomandă? Lucrarea este structurată din perspectiva metodologica a filosofului, dar are în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
întrucat lucrarea în sine este nu numai o excelentă sinteză, urmărind în primul rând să ne ghideze pașii prin "gigantică bibliotecă a utopiei", ci și un discurs argumentativ, coerent și consistent, profund și subtil, ce răspunde unei necesități vis-à-vis de modul în care mai știm astăzi să citim și să interpretăm operele fondatoare ale literaturii utopice. Drept urmare, considerăm că Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate reprezintă o lucrare teoretică de nivel academic, valoroasă prin sinteză oferită, lectură cărții putând fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ideologiei național-socialiste și a regimului degajat din această), argumentația lui Voegelin este una făcută în mijlocul evenimentelor, lucru care nouă ne dă posibilitatea să reflectăm nu doar asupra oportunității acestei traduceri, ci și asupra pertinentei observațiilor lui Voegelin (mai precis, a modului în care istoria evenimențiala a confirmat sau a infirmat intuițiile autorului discutat). Modul general de argumentare pe care lectură cărții îl sugereză este următorul: Voegelin stabilește realitatea de la care pleacă ("colectivismul politic"); propune cadrul general de discuție; oferă definiția de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
făcută în mijlocul evenimentelor, lucru care nouă ne dă posibilitatea să reflectăm nu doar asupra oportunității acestei traduceri, ci și asupra pertinentei observațiilor lui Voegelin (mai precis, a modului în care istoria evenimențiala a confirmat sau a infirmat intuițiile autorului discutat). Modul general de argumentare pe care lectură cărții îl sugereză este următorul: Voegelin stabilește realitatea de la care pleacă ("colectivismul politic"); propune cadrul general de discuție; oferă definiția de lucru; anunță "condițiile prealabile pentru existența religiilor politice"; iar apoi susține întreaga discuție
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
discuție pe situații de practică și teorie politică (de aici reiese probabil opțiunea lui Voegelin pentru dublă natură a actului de a gândi: theoria, sau contemplare care poate produce concluzii de natură propoziționala, si praxis, sau deliberare în vederea acțiunii). În ceea ce privește modul general de abordare, Voegelin pleacă de la distincția dintre "realitatea în sine" și "simbolismul lingvistic" care se aplică termenilor religie și politică. Deosebirea "simbolismului lingvistic" (ce are rădăcini adânci în istoria continentului european) de "realitatea în sine" explică motivul pentru care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o dificultate majoră, atunci aceasta stă tocmai în faptul că subiectul politic nu se apleacă asupra realității. Această realitate nu doar că există (deci nu este o impresie sau un simplu fenomen), dar chiar, mai mult, se lasă cunoscută. În mod indirect, Voegelin pare să indice acuzatoriu inadecvarea la realitate: "Pentru cel deschis la totalitatea experienței, porțile existenței stau larg deschise, oferind o perspectivă asupra treptelor Ființei care se întind de la natură lipsită de viață până la Dumezeu; lumea se desfășoară în fața
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Voegelin scrie următoarele: "Acum înțelegem mai clar care este miza: problemă fundamentală nu este corectitudinea unei definiții; ea reprezintă o chestiune de viață și de moarte. Și mai mult decât atât, problemă fundamentală este întrebarea dacă omul poate exista la modul personal sau trebuie să se confunde într-un realissimum suprapersonal" (pp. 81-82). Pentru a exemplifică această afirmație, autorul aduce în discuție chestiunea curajului, aplicat la doctrina hegeliana a mersului istoriei: reprezintă curajul o dovadă a existenței personale sau este un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care se ține cu dinții de succes ( el spune că, el face suscesul ) deși este poate cam prea mândru, egoist și lăudăros, transmite încredere și optimism. Important este faptul că la 23 de ani a atras atenția unor oameni la modul său de gândire, ușile se vor deschide unde nici macar nu vei gândi. Nici eu nu credeam că o să ajung pe lanaga oameni care doar odată în viață îi văd unii. Ai dreptate și cu privire la Mihai, este atât de drăguț, de
Prieteni cu care mă mândresc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82691_a_84016]
-
se vor deschide unde nici macar nu vei gândi. Nici eu nu credeam că o să ajung pe lanaga oameni care doar odată în viață îi văd unii. Ai dreptate și cu privire la Mihai, este atât de drăguț, de bun și are acel mod feminist de îngăduire asupra vorbelor încât am impresia că este desoperit, dezgolit, fără arme, față de lumea în care trăim. Este prea filotim, prea îndrăgostit de oameni. Însă merită acestea, merita faptul că a avut oameni alături pentru acest proiect, merita
Prieteni cu care mă mândresc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82691_a_84016]
-
Tipul chitarist nu știe în ce fel să folosească chitară aia sau pentru ce stil, iar versurile ... o viata mea, of inima mea ! 3 Fondatorul AIESEC în România nu a vrut să eclipseze, oricum el este bun și transmite în mod explicit subiectul, bine lucrat colega. 4 Cine este tipul ăla care vorbește așa direct și interesant despre optimism în cei 20 de ani de la comunism ? Parcă îl cunosc, nu știu cine este, seamănă cu unu Bucurenci, da ăla e în gunoaie are
Ce am spus la Optimism2009 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82718_a_84043]
-
de aceștia. La ritmul în care ei se înmulțesc (aș fi zis “că iepurii” însă aș jigni săracele animale pufoase și drăgălașe ... așa că voi zice că se înmulțesc “că șobolanii”), făcând câte 5-10 copii dar fără să se gândească la moduri legale de a întreține o asemenea familie, poate chiar gândindu-se că vor stoarce statul de bani prin fel și fel de ajutoare în timp ce își trimit copiii mici la cerșit, cei mijlocii la furat și cei mai mari la tâlharii
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
duc și eu la mănăstirea Tismana, n-am fost niciodată, ar fi un lucru interesant să trăiesc și eu liniștea aia. Doamna Oana Pellea, V-am văzut sâmbătă, 25 februarie 2012 la emisiunea “Profesioniștii” și am fost deosebit de impresionată de modul deschis și sincer în care v-ați prezentat viața personală și cariera. Pentru mine și, sunt sigură că pentru toți cei care v-au ascultat, a fost o extraordinară lecție de viață. Va apreciez și va prețuiesc foarte mult !
Jurnalul Oanei Pellea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82735_a_84060]
-
calcă pe nervi - și poate și pe Pazvante - este aceasta admirație ușor patetica pentru: (1) un stil de viață care nu e posibil decât dacă alții suferă de foame; (2) această poză aristocratica (cu toate aerele ei) care ascunde, în mod invariabil, un dispreț funciar - fie și disimulat - pentru cei ce aparțin altei clase sociale; ( 3) niște oameni - după cum o recunoaște, spre cinstea ei, si Yvette Fulicea - care, în definitiv, nu au niște merite extraordinare, care să justifice atâtea suspine de
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
deplâng pe cei, care, copiii fiind au fost smulși din lumea lor, așa cum spunea și Vladimir. Și să deplâng viața în care au tânjit după ceea ce au pierdut. Și ce poate fi mai trist decât să încerci să reclădești, în mod reparator, la sfârșitul vieții, raiul din care ai fost alungat. E o tragedie! Așa cum cum există multe altele, în fiecare viața de om. Dragoș, nu ne spui nimic de evenimentul de aseară de la Opereta , la care a participat o parte
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
o afirmație de-a DVoastra doar prin simple alăturări de cuvinte, pe care s-o interpretați așa cum sunteți dispus: Iuliu Maniu - George Becali, I. C. Brătianu - Marian Vanghelie... Cât privește acea masă de oameni care nu au avut cine-stie-ce merite, în mod sigur vă referiți la Ioan Cantacuzino, Alexandru A. Sutu, Alexandru Ghika, Alexandru I. Lapedatu etc. Oricum în toată povestea asta văd două aspecte: unul tragic - prin faptul că la 20 de ani de la revoluție încă sunt persoane care cred că
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
pe care am pus-o și care credeam că este evidentă. De ce evitați răspunsul nu pot să știu, pot însă să îmi fac o părere. Întrebarea era simplă: Brătianu, Cantacuzino, Ghika, etc au făcut averi (ei sau înaintașii lor) în mod corect, onest, fără abuzuri, etc??? Această eră întrebarea. Puțeați spune doar atât: “Da, averile lor au fost făcute fără abuzuri, Morometii este o carte care nu exprimă nimic adevărat ci este doar o poveste izvorâta din mintea unui scriitor”. În
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
cei care sunt comuniști și sunt un cancer pentru țara noastră, uitativa pe strada 1 săptămâna și o să înțelegeți ce vreau eu să spun. da, ne plângem... suntem încă un popor pe drumul maturizării:) ne place să ne plângem, e modul nostru practic de a ne accepta neputințele și eșecurile; ai remarcat corect: toată lumea se plânge !!!!!!!!!!! : de la prim ministru până la bătrânul din tramvai; motive se găsesc:)un cor polifonic al robilor, repetat la nesfârșit; și îmi vine în minte un episod
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
de asta. se uită în oglindă și își repeta cu încăpățânare că sunt “the best”. apropo de politicieni, reguli, cenzură mi se pare ca esti ușor rigid - am citit rubrică “politică privind comentariile”...eu te percepeam altfel. dar poate că modul în care tratăm noi clasa politică e un agregat al subiectivismului fiecăruia. e imposibil să nu existe atât susținători, cât și oponenți pentru fiecare dintre reprezentanții clasei politice. numai că probabil susținătorii sunt depășiți că forța de oponenți, că e
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
unde ar trebui să suni la 112 aproape non stop. pentru indolentul ce claxonează să coboare mândră, pentru vecinii ce fac paranghelii după 12 PM, pentru cine pe roșu la semafor...etc ... prea multe agresiuni verbale, psihologice datorate NESIMȚIRII ca mod de viață. de alea fizice ce să mai spun.. felicitări pentru inițiativa!! La urma urmei, ce trebuie înțeles foarte bine este faptul că proiectul se referă la violență în familie... care nu are drept victime doar femei... Am ajuns niște
112 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82755_a_84080]