184 matches
-
în perechea a două clipe succesive, de anterioritate-actualitate. În această sincronie sintagmatizată, clipa anteriorității sau așteptării, asociată temporal cu aceea a incipitului sau atacului/articulării sonore, se constituie ca moment-punte, de trecere în stadiul următor. Printr-o a treia analogie, modalizarea din asincronie în sincronie corespunde aspectului de acordaj intonațional și/sau instrumental. Într-o sală de concerte ne este familiar să asistăm involuntar la acordaj, a cărui sonoritate este cu atât mai spectaculoasă cu cât este făcută de un ansamblu
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
a numărului, exprimarea politeții (modificările în sistemul pronumelor de politețe), fenomenele de acord. Sunt esențiale pentru lingvistica românească studiile despre semiauxiliarele de mod și de aspect, care au pus în discuție, acum aproape 50 de ani, teme extrem de moderne (privind modalizarea, aspectualitatea, gradele de gramaticalizare). Importante sînt și descrierile construcțiilor analitice în utilizarea substantivului (folosirea prepozițiilor - dau la copii, ușa la casă -, dar și a articolului proclitic lui, devenit instrument analitic), observațiile asupra flexiunii numeralului, explicația unor modificări analogice în flexiunea
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
unui roman istoric s-ar putea aștepta, cu crochiuri, cu sepia, cu arii scurte, cu bucăți de jazz. De data aceasta, personajele nu mai contează, vorbim iar de “vieți minuscule” (Pierre Michon): toată greutatea cade pe ritm, pe acuratețe, pe modalizare, pe scriitură s-ar spune. Primul război mondial începe într-o joi după-amiază de august, cînd Anthime se plimbă cu bicicleta pe coama unui deal. Echenoz știe - dar mai ales îi place - să dilate secvențe scurte, pentru a le face
Sînt 14. 1914. by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4082_a_5407]
-
mic de verbe, ale acțiunilor pur meteorologice ("a ploua", "a ninge", "a sufla" etc.), static-descriptive ("a prezenta", "a se încadra") sau ale transformării ("a se accentua", "a se restrînge"); frecvență mare a adverbelor ("predominant", "local", "izolat", "temporar", "trecător"); cuantificarea și modalizarea zonelor de inevitabilă imprecizie ("pe alocuri", "mai mult", "relativ", "unele"); enunțul rezultat e în genere accesibil, dar adesea prea artificializat în comparație cu stilul comunicării curente ("vremea se va răci accentuat, luînd aspect de iarnă" - RL 2686, 1999, 11). Titlurile recent "umanizate
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
o serie de corespondențe terminologice între fizică și muzică, pe baza căreia operăm interpretativ-teoretic analogia cu formularea unuia dintre principiile termodinamice privind transferul de energie. Listă de corespondențe fizică - muzică transfer - adecvare interpretativ-formală; energie - mișcare de instrumentare (Mins); transfer energie - modalizarea Mins adecvat (coerent) formei muzicale (Fmz) interpretabile ca de-parcurs (dpc) stare - constantă formală; nivel de stare - mărime-unitate a unei constante formale; temperatura mediului - grad / treaptă formal-interpretativă de densitate a variațiilor (schimbărilor) Fmz referite unui cadru unitar; calitate - modul Mins
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
o lină alunecare în cealaltă zonă, care nu este un „dincolo”, ci tot prezență, una subtilă, a hipovizibilului, care o însoțește permanent pe cea ostentativă a hipervizibilului. Și romanul chinez clasic îl inspiră pe Mo Yan în procedurile structurale, în modalizările spațiale prin alternarea mișcării centrifugă - centripetă, preluată din romanul Pe malul apei de Shi Naian, sau în realizarea efectelor grotești, pe modelul romanului Călătorie spre Soare Apune de Wu Chengen. Alternarea planurilor multiple, abordarea exhaustivă a subiectului și încercuirea sa
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
visătorul se străduiește să le convertească în cuvinte:” Mi se păruse la început o masă, dar era un catafalc.” Această tratare a formelor verbale se articuleză cu un alt tipar de indice textual al discursului oniric și anume - elementele de modalizare. Se poate observa o frecvență marcantă a adverbelor de modalizare: „poate”, „deodată”, „parcă”, traducând aceeași surpriză și îndoială a subiectului visător. Legătura dintre microtextul reprezentat de discursul oniric și întregul roman este una indestructibilă, visul apare ca o întărire a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
păruse la început o masă, dar era un catafalc.” Această tratare a formelor verbale se articuleză cu un alt tipar de indice textual al discursului oniric și anume - elementele de modalizare. Se poate observa o frecvență marcantă a adverbelor de modalizare: „poate”, „deodată”, „parcă”, traducând aceeași surpriză și îndoială a subiectului visător. Legătura dintre microtextul reprezentat de discursul oniric și întregul roman este una indestructibilă, visul apare ca o întărire a realității crude. Sandu nu-i face daruri Irinei, în afara câtorva
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fie ceea ce este, adică ceea ce se încearcă pe sine, mai exact: faptul de a se încerca pe sine, de a fi un fiind, de a fi viața. În această suferire primordială a vieții, identică cu esența sa, și ca o modalizare a acestei suferiri, în suferirea pe care o poartă în sine ca pe una dintre posibilitățile sale principiale, se naște o anumită voire, voirea acestei suferiri de a nu mai fi ea însăși și pentru aceasta de a nu mai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
astfel de patos nu este nimic altceva și nimic mai puțin decât ființa însăși a fiecărei intenționalități constitutive a științei. Astfel există o bucurie aparte a descoperirii științifice de pildă, o bucurie care aparține viziunii ca atare și care, în funcție de modalizările, rafinările și perfecționările acestei viziuni, se modalizează ea însăși, parcurgând seria plăcerilor intelectuale care sălășluiesc în adâncul sufletului ca potențialități fenomenologice originare ale sale, care sunt ideile sale înnăscute într-un anumit fel. La fel, cel care, urmând sfatul lui
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
evite pe cele periculoase sau să le folosească În exces pentru a le dezamorsa Încărcătura nocivă. În scrierile teoretice, americanii au Încercat să nu părăsească apelul la simț moral - din prudență, poate și din credință - și n-au ocolit niciodată modalizarea, n-au exilat anecdota (anekdota = lucru inedit), pentru a nu-și pune interlocutorul În poziție de inferioritate (Există, desigur, excepții : cea a lui Allan Bloom este una dintre ele). Stilul acesta are și inconveniente. El sfidează În primul rînd, am
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lecturii și al calofiliei fac virulența cu care figura Omului este stigmatizată și Înlocuirea sa clamată, iar neutralitatea relațiilor autor-personaj și narator-diegeză autentifică cu eficacitate maximă polii secunzi ai acestor binoame - personajul și situațille narative În care acesta se plasează. Modalizarea minimală și dezimplicarea etică a autorului a constituit Întotdeauna cheia unor mari capodopere, dacă ar fi să ne gîndim numai la Madame Bovary. În al doilea rînd, Michel Houellebecq este un franc-tireur. Recalcitranța sa nu este Întotdeauna autentică, dar opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stupide: cuvînt cu cuvînt, Cum am devenit prost. Diferența este remarcabilă pentru cel care va fi citit cartea și va fi identificat un anumit tip de discurs ideologic. Titlul românesc adaugă și sustrage cîte ceva din cel francez: adaugă o modalizare, transformînd un enunț monofonic Într-o frază cu principală și subordonată, vocea primeia preluînd-o pe cealaltă și ironizînd-o: faptul de a deveni prost aparține deciziei locutorului, lui eu, În vreme ce prostia este un dat, o carență intelectuală independentă de liberul arbitru
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
toată noaptea obsedat de imaginea înspăimîntătoare..." (R. Frisson-Roche)], dar și asupra personajelor-pretext. Ele contribuie la acreditarea iluziei referențiale a obiectelor descrise, fie că sînt prezentate ca fiind "demne de interes" sau că apar prin intermediul unor focalizări contradictorii. Din contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul descris, al doilea dorind să realizeze un bruiaj al referinței cu ajutorul modalizărilor de incertitudine: (58) Chiar în umbletele pe care le aveam de făcut prin spatele bisericii, de unde nu se mai vedea, totul părea ordonat în raport cu clopotnița, care se ivea din loc în loc printre case, poate mult mai emoționantă cînd apărea astfel
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doar capătul de sfoară întins pe lungime, celălalt, dacă există, e ascunsă de mîneca mantalei. Pe mînecă, la cot, are cîteva dungi de culoare închisă ce ar putea fi urme proaspete de noroi, de vopsea sau vaselină. Ibidem, p. 23 Modalizarea poate fi făcută de asemenea cu ajutorul unui verb care descrie o atitudine propozițională (a ști, a crede, a visa...). (61) Emma nu dormea; se făcea numai că doarme; și pe cînd Charles ațipea alături, ea se trezea în alte vise
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
îngust, rămînînd un spațiu de cîțiva centimetri, o dungă verticală, neagră. La dreapta, sînt aliniate ferestrele de la parter, o înșiruire fără număr, neîntreruptă decît de cele cîteva uși. În concluzie, acesta este rolul continuului bruiaj al referinței, fie autorul multiplicînd modalizările de incertitudine, fie creînd capcane referențiale. Astfel, în Lecția despre lucruri a lui Claude Simon (pp. 22, 23-24), o anumită scenă marină, prezentată ca fiind "reală", se vădește a fi, de fapt, reprezentarea unei imagini, în timp ce tablourile (și alte figurații
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deschis (teoretic infinit, dar limitat pragmatic) al expansiunii sale: etc.-urile notate, în mai multe locuri, fac aici parte din structură. Adăugăm apoi că, precum într-o secvență narativă, micropropozițiile evaluative pot să apară mereu în oricare punct al secvenței (modalizări, mărci ale unei operații de asumare inerentă a funcționării propoziției, așa cum s-a văzut mai sus). În final, mai notăm că trăsăturile notate cu linie întreruptă subliniază caracterul facultativ și, în plus, sînt cumulabile cu alte proceduri, de SIT și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
procesele de comunicare/ interpretare a mesajelor (filosofia analitică a limbajului, teoria discursului, gramatica textului). De aici modificarea de perspectivă în metaștiința contemporană, mutație denumită pragmatic turn (pragmatische Wende), ce reprezintă impactul socialului în producția științifică, integrarea dimensiunii istorice și personale (modalizarea aserțiunilor prin atitudini propoziționale de tipul "Știu că p", "Cred că p", "Sînt sigur că p"), altfel spus transformarea științei din "context free" în "context sensitive". Erodat de geometriile neeuclidiene, de fizica cuantică, modelul cartezian al dihotomiilor tranșante adevăr/fals
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mass-media anumite evenimente locale, fapte banale sînt generalizate, accentuate (astfel în Franța problema drogurilor a devenit un subiect colectiv de neliniște datorită influenței mass-media, cînd în realitate fenomenul privea destul de puține persoane); iii) funcția focus selectează informația prin filtrare, modulare, modalizare (presa de opinie, revistele politice, presa de afaceri). Din această perspectivă mijloacele de comunicare în masă devin instrumente de orientare pentru schimbare "busole culturale" care generează anumite fluxuri culturale de adaptare; iv) funcția prismă de detaliere, filtrare a tendințelor generale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dominație generală exercitată de presă, radio și televiziune ce se constituie ca total environment (mediu înconjurător total) poate fi explicată de cîteva caracteristici structurale fundamentale (cf. și M. Real, 1989: 253-256). * Mass-media fixează "agenda" opiniei publice (chiar dacă nu induce și modalizarea CUM să gîndim, indică precis decupajul evenimențial, altfel spus LA CE să ne gîndim), infiltrîndu-se în sistemul nostru cultural. Mass-media contemporană a infotainmentului (informație + divertisment) corelează agenda publică cu sfera privată, comută interesul public de la evenimente macrosociale la contexte și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Tarski, termenul de metalimbaj reprezintă în ierarhia limbajelor un limbaj de gradul II cu ajutorul căruia se stabilește adevărul propozițiilor limbajului primar sau limbajului-obiect. În lingvistică, metalimbajul se referă la funcția specifică a limbii naturale de a vorbi despre limbaj însuși. MODALIZARE Marca pe care subiectul vorbitor o dă enunțului său în procesul de enunțare prin introducerea unor adverbe modalizatoare (din fericire, din păcate), transformări emfatice. MODEL Sistem formal (ce simplifică, unilateralizează, stilizează) sistemul real pentru a-l face inteligibil. Pentru Alain
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de pe aceste axe, către altele (mergînd, bunăoară, de la ceea ce trebuie făcut la ceea ce poate fi făcut; de la ceea ce e rău la ceea ce e bun; și/sau de la ce nu se știe la ce se știe). În modelul greimasian al narațiunii, modalizările pe axa capacității (a putea să faci sau să fii), dorinței (a vrea să faci sau să fii), cunoașterii (a ști să faci sau să fii) și, respectiv, obligației (a trebui să faci sau să fii) sînt cele mai importante
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
activității/ discuției etc. cu palmele puse perpendicular, sub forma lui T ton moderat coborârea intensității vocii, pentru a impune aceeași reacție în comunicarea interlocutorului ton liniștit, calm intensitate scăzută a vocii diminuarea/ atenuarea percepției componentei negative a mesajului prin: (a) modalizare; (b) minimizarea aspectului critic/ imperativ al mesajului (a) Mi se pare/cred că ai greșit aici... (b) E aici o mică greșeală/o greșeluță... Dacă nu cer prea mult, mai acordă-mi doar două minute! Ai reacționat destul de impulsiv, cel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor la F diez major și revenirea în final la același C minor. Tarasti consideră, de asemenea, că narativitatea muzicii este o trăsătură latentă care se poate manifesta prin diferite modalizări și prin diferite moduri de interpretare ale operei muzicale. El crede că există artiști care au o anume abilitate de a interpreta narativ muzica, în sensul că unii pianiști sau violoniști ating instrumentele sau interpretează sunetele într un fel narativ
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]