3,297 matches
-
instrumente care să contribuie la o mai bună prezență a societății civile pe scenele publice (Living together și Code of Good Practice). Parteneri: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Fundația Ileana Mustatza, Jubilé The Ballroom. Sponsor: Rembrandt Art Centre. Parteneri media: MODERNISM - tabloid de artă și stil, Art Out, Dialog Textil, Agenția de carte, Vreau Arta.ro, Top Busniss, Piața de artă. Grafică afiș: Sonia Frumușeanu. Asociația Femeilor Universitare din România este o asociație apolitică, non-guvernamentală și non-profit, interesată de problemele de
Expoziţie de carte-obiect Daniela Frumuşeanu, la UWE [Corola-blog/BlogPost/93975_a_95267]
-
conformism vag burghez, dar care, chiar în epură, își au rezervele lor de profunzime. Nu este o proză pe teme mari, sau, în orice caz, nu pe teme mari tratate solemn, venind iarăși mai aproape de anii noștri decît de marotele modernismului. În Femei, moartea nu sperie și dragostea nu obligă. Sînt lucruri care se întîmplă, în viață, și nu trebuie să te ostenești prea mult să le înțelegi și, cu atît mai puțin, să faci din ele prilej de teorii indigeste
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
impulsul puternicului Schwung juvenil de către elevul I. Iovanaki (o primă pretenție grafică de imortalizare a numelui) împreună cu S. Samyro (Sami Rotenstock), viitorul T. Tzara. Prieten bun și cu Marcel Iancu, un împătimit pictor "constructivist", I. Vinea devine unul dintre promotorii modernismului nostru extremist cu vad bun în propria-i revistă Contimporanul, apărută zece ani mai tîrziu, în 1922. Aici se regăsesc grupate numele unor colaboratori iluștri, printre care T. Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, N. D. Cocea (de la care Ion Vinea
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
În orășelul în care a urmat gimnaziul, din când în când, Sadoveanu se întâlnește în vacanțe cu vechiul coleg Eugen Lovinescu, originar de acolo. Structuri temperamentale opuse, evoluând pe direcții literare diferite, prețuirea din păcate, n-a fost reciprocă. Teoreticianul modernismului și al romanului citadin și obiectiv n-a prea gustat proza romantică și lirică a conorășanului având ca erou central țăranul arhaic. Antisămănătorist structural, a apreciat-o cu destule rezerve, care țineau de principiile sale estetice. Ca să-i definească mai
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
comparație cu aceasta, cea scrisă de Al. Săndulescu, mai clasică în construcție și expunere, ar putea pierde. Evident fapt însă, autorul Vieții la țară a fascinat cu mult mai puțin - sau chiar deloc - în comparație cu personajul lui Iovan. Modern, precursor al modernismului, Duiliu Zamfirescu a reținut chiar anul trecut de mai multe ori privirile criticii. Recent a apărut cartea lui Ioan Adam, Oglinda și modelele lui Duiliu Zamfirescu, analiză de detaliu a operei scriitorului. Singura biografie a acestuia, cartea lui Al. Săndulescu
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
acest timp, să rămâi un om decent, lipsit de vanitatea normalității tale. :: The One, octombrie 2013 Datorită dumneavoastră mi-am schimbat părerea despre doamna Sarbu, vă mulțumesc. e frumos portretul, nu zic. însă îmi amintește de picturile de la renaștere până la modernismul timpuriu, unde tabloul final era mai impresionant decât baronesa care i-a servit drept model. e ușor să ai opinii de nestrămutat atunci cand n-ai nimic de pierdut. și sincer, e un ușor iz de ipocrizie în susținerea unui punct
Decența Dacianei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82369_a_83694]
-
pare o alegere firească. Atâtea nume a schimbat în ultimele zeci de ani clădirea, încât e nevoie de o memorie redutabila ca să le poți ține pasul. :: află pe Bucharest by hand ce se întâmplă cu una dintre clădirile reprezentative ale modernismului românesc în arhitectură De fapt portarii și șoferii sunt șefii în orice instituție serioasă. Ei știu ce e bine, ce e rau și de ce nu merg lucrurile cum trebuie. Gerhald, să nu uităm de sercretare. Important este faptul că a
Începutul și sfârșitul modernismului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82516_a_83841]
-
e rau și de ce nu merg lucrurile cum trebuie. Gerhald, să nu uităm de sercretare. Important este faptul că a știut să nu dea voie studentului să fotografieze. La asta trebuia să se rezume el. Mă rog. Asta e post modernism (postMODERNISM). Modernismul a murit de mult. Nu mai confundați termenii. Sau poate faceți special? @Anca, arhitectul Duiliu Marcu a murit înaintea inventării termenului ”post-modernism”. Răspunsul meu standard în astfel de situații este : “stai dom’le liniștit că nu mă interesaza
Începutul și sfârșitul modernismului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82516_a_83841]
-
și de ce nu merg lucrurile cum trebuie. Gerhald, să nu uităm de sercretare. Important este faptul că a știut să nu dea voie studentului să fotografieze. La asta trebuia să se rezume el. Mă rog. Asta e post modernism (postMODERNISM). Modernismul a murit de mult. Nu mai confundați termenii. Sau poate faceți special? @Anca, arhitectul Duiliu Marcu a murit înaintea inventării termenului ”post-modernism”. Răspunsul meu standard în astfel de situații este : “stai dom’le liniștit că nu mă interesaza coșmelia matale
Începutul și sfârșitul modernismului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82516_a_83841]
-
am comentat în numărul precedent, se deschidea cu un capitol privind " Vânătoarea de vrăjitoare", mai exact cu asanarea terenului de "fasciști", "legionari", "trădători", "mistici", "reacționari" etc., cel de față, Reeducare și prigoană, înfățișează pe larg ofensiva politrucilor dogmatici împotriva "decadentismului" (modernismului), a poeziei "evazioniste" a "turnului de fildeș", a estetismului și în genere a artei "descompuse" burgheze, "intrate în putrefacție". Cam acesta era limbajul (primitiv) al tinerilor critici ideologi marxist-leniniști, formați la școala stalinistului A. A. Jdanov. Ca să promoveze o literatură
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
raportul dintre tradiție și inovație și nu absolutizează rolul specificului național. Un vast orizont de cultură, poetică în primul rând, îi asigură lui Ion Pillat o înaltă perspectivă istorică și estetică, ceea ce face ca opiniile sale, cu toată opoziția față de modernism, să fie pătrunse de un extraordinar bun-simț și de o înțelegere nuanțată a lucrurilor. Autorul volumului de studii și conferințe Tradiție și literatură distinge între tradiție și ,tipěc", între atitudinea ,vie, dinamică, creatoare și comprehensivă, corespunzătoare vieții" și cea ,statică
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
întotdeauna, fiindcă pornește chiar din fundul sufletului nostru; alta, închisă inovațiilor celor mai firești, nu face decât să prelungească, osificând-o, o imitație luată cândva de la străini." De asemeni, el distinge între inovația adevărată și modă, între spirit modern și modernism (acesta luat în sensul de împrumut neasimilat): ,Unul ne apare ca o altoire rodnică și necesară oricărei tradiții vii, căci o tradiție literară sau de altă natură, care, la un moment dat, n-ar fi împrospătată de forme și de
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
literară sau de altă natură, care, la un moment dat, n-ar fi împrospătată de forme și de motive noi, generatoare de orizonturi sufletești nebănuite până atunci - ar putea ușor să se transforme în Ťtipěcť steril și să dispară. Pe când modernismul, în sensul Ťismelorť, - simte nevoia să precizeze autorul - nu este decât o imitație superficială, un calc mincinos, care nu corespunde niciodată cu sufletul nostru adânc, o plantă de hârtie fără rădăcini, respinsă de glia ancestrală." Clasic prin structura sa interioară
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
prea categoric ,literatura de import", mai exact, avangardismul, care credea că reprezintă ,un pericol de desnaționalizare, de înstrăinare de pământ și de neam". Acesta ar fi fost îndepărtat de către grupul de la ,Gândirea", lupta ,fiind câștigată de tradiție și clasicism față de modernism, sau de voiți, inovație și anarhism poetic". Lucrurile nu stau chiar așa. în aversiunea lui față de avangardă, autorul Poemelor într-un vers îngustează totuși prea mult noțiunea de modernism. Teoria aceasta pe care poeții din jurul revistei ,Gândirea" au aplicat-o
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
grupul de la ,Gândirea", lupta ,fiind câștigată de tradiție și clasicism față de modernism, sau de voiți, inovație și anarhism poetic". Lucrurile nu stau chiar așa. în aversiunea lui față de avangardă, autorul Poemelor într-un vers îngustează totuși prea mult noțiunea de modernism. Teoria aceasta pe care poeții din jurul revistei ,Gândirea" au aplicat-o în mod foarte inegal și relativ, ne atrage atenția mai ales prin atitudinea față de poezia populară, despre care Ion Pillat ne vorbește în câteva rânduri, ca un excelent cunoscător
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Ion D. Sîrbu considerând ininteligibilă literatura scriitorului "șaizecist" și compătimindu-i sincer pe criticii obligați s-o parcurgă. Nu întemeierea acestor judecăți e în discuție aici, dar unghiul de raportare specific scriitorului mai vârstnic și mai pățit. Tot ceea ce înseamnă modernism extrem și postmodernism jucăuș, Nou Roman textualist și opere - cu termenul lui Sîrbu - hermetic-hermeneutice îi stârnește diaristului, ca și epistolierului, o sinceră și explicabilă aversiune: "Francezii - cu noul lor roman, cu teoriile privind textualismul, scriitura și antiliteratura - au omologat de
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită "icoană" scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce-și căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei de către centru și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează pentru prima dată, în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca, își propun "să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă". Până în 1933, lor li se adaugă Gh.Antonovici, George Drumur, Neculai
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică iconară este de fapt "consubstanțială expresionismului", deoarece creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București a atras după sine și declinul revistei, deși aceasta a mai apărut timp de câteva luni, datorită probabil eforturilor lui Barbu Slușanschi. Suprimată la jumătatea lui ianuarie 1938, ea nu
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
iubitori de cultură din diasporă. Este o poezie ce câștigă teren și pătrunde în sufletul iubitor de poezie. Dorina Stoica este o creatoare atipică. Poezia scrisă de ea pare să iasă din tiparele clasicismului, dar nu se încadrează nici în modernismul obositor, încărcat uneori de neologismele ce diluează trăirea lirică și care este destul de greoi și inaccesibil unui cititor grăbit, ori mai puțin instruit. Putem totuși vorbi de un modernism original, ponderat, deloc cerebral, mai curând sentimental-spiritual și care nu pune
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
să iasă din tiparele clasicismului, dar nu se încadrează nici în modernismul obositor, încărcat uneori de neologismele ce diluează trăirea lirică și care este destul de greoi și inaccesibil unui cititor grăbit, ori mai puțin instruit. Putem totuși vorbi de un modernism original, ponderat, deloc cerebral, mai curând sentimental-spiritual și care nu pune problema regândirii textului, deoarece poezia sa nu abstractizează aproape nimic. Poezia ei nu are nevoie de o așa zisă “traducere” pentru a fi înțeleasă, ea fiind scrisă într-un
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini/ și trec vapoarele și planetele." (Tuzla) Repusă în drepturi, după sfumato-uri care-i destrămaseră consistența, "pictura" lui Vinea e portretul cotidianului tăvălit prin simboluri. Modernismul greu, ca al lui Blaga, declină în mici șocuri ale întîlnirii, triste, mai totdeauna triste, cu banalul: "Treaz gînd mă-ntîrzie la proră/ înainte, unde nu sînt urme,/ vis întrerupt luna trece vămile./ - De ce ți-s ochii larg deschiși?/ Cine a
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale revoluțiilor care constituiau modernitatea" și, de aceea, pe cale de a dispărea odată cu condițiile modernității. Națiunea este "o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale revoluțiilor care constituiau modernitatea" și, de aceea, pe cale de a dispărea odată cu condițiile modernității. Națiunea este "o comunitate politică teritorializată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
statului, că rușii, englezii sau castilienii"28. După cum apreciază Schulze 29, "aceste două idei naționale, cea subiectiv-politică a Revoluției franceze și cea obiectiv-culturală a romantismului german, s-au hrănit reciproc, s-au intersectat și au constituit notă fundamentală a polifoniei modernismului european. Într-o perioadă caracterizată prin dezrădăcinare și criza a semnificațiilor, desconsiderare a trecutului și euforie față de viitor, ideea de națiune oferea orientare, apartenența și transcendență. Identificarea cu națiunea simplifica relațiile sociale și interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii nu mai vor să explice naționalismul printr-un model unic, ci construiesc modele limitate și abordări ale unor aspecte particulare. Smith 30 identifica două paradigme ce s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul Pierre van den Berghe 31, consideră că națiunile trebuie tratate că grupuri de descendentă la fel ca grupurile etnice. Sociabilitatea umană s-ar baza pe trei principii: selecție
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]