8,119 matches
-
luminoasă și originalitatea sclipitoare a lui Paul Klee de la Bauhaus-ul din Weimar. Cu o viziune explicită, având o adevărată premoniție a abstractului, Băcilă a aprofundat studiul culorii ca instrument de bază al expresivității artistice, asigurând contactul mediilor studențești cu filoanele modernității fără de care arta noastră „din familia” europeană ar fi încetat să se reproducă din aceiași „bancă genetică” care să-i asigure excelența sa antropomorfică și geografică. În plină dominație a funcției ideologice a artei din totalitarism, Băcilă „a descoperit” excitația stimulatoare
Expoziţia retrospectivă Emil Băcilă la Muzeul de Artă Cluj-Napoca by http://www.zilesinopti.ro/articole/9655/expozitie-retrospectiva-emil-bacila-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/99225_a_100517]
-
de democrație forțată. China este astăzi fabricantul șef al lumii, datorită vesticilor și americanilor care și-au mutat tehnologia la ei, în ograda Fluviului Yangtze sau Chang Jiang. Oricine poate observa cu ușurință avansul de civilizație, de educație industrială și modernitate al Asiei față de Occident. Propaganda cu democrația nu va mai rezista mult nici în America. Sistemul scoate fum negru pe țeava de eșapament, are scurgeri mari de ulei și are nevoie de reparații capitale. Într-o economie falsă, susținută de
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului by http://uzp.org.ro/secolul-american-se-termina-incepe-cel-al-pacificului/ [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
izolat, în mare măsură, în limitele propriei limbi, și doar în vremea din urmă această operă a început a fi cunoscută în restul continentului. Fiindcă important este că în creația lui sunt puse unele din cheile cele mai adânci ale modernității poetice...” Regăsesc aceste elemente și mijloace specifice modernismului la fiecare vers citit, atât la cele albe, cât și la cele în rimă, de o prozodie fără cusur. Viziuni bacoviene, “În târgul extraplat e toamnă iar. Așa cum a mai fost. Și-
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
își extinde atenția asupra întregului areal literar contemporan, astfel că debutul său editorial își justifică pe deplin titlul: Valori lirice actuale, 1979. Continuă, în aceeași manieră, afirmând și decantând idei precum legătura dintre centru și periferie, raportul între tradiție și modernitate, între ansamblu și componente: Parte din întreg, I, 1994, II, 1999; Aron Cotruș - Viața și Opera, 1996; Ipostaze critice, 2001; Literatura română. Poezia, I, 2002; Literatura prin vremi, 2004; Printre cărți, 2006; Printre cărți - Prin ani, 2009 și, în fine
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura Cartier, Colecția Cartier Istoric, 2009 și multe altele... Viziunea, concepția sau opinia Domnului Dan Dungaciu despre implicarea creștinilor, a laicilor în viața Bisericii În clasicul studiu
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
este, în acest caz, ridicolă și incultă. Pentru că, în realitate, Europa nu are un model unic și unanim acceptat. Relația dintre Biserică și stat nu este reglementată de vreun acquis communautaire. Dincolo de separația dintre Biserică și Stat, moștenire unanimă a modernității, modul în care aceasta se instituie este extrem de divers. A spune că o anumită relaționare încalcă „normele europene“ este riscant. Care norme ar fi încălcate? În raport cu ce măsurăm deviația? Există astăzi acreditate trei-patru modele „europene“ pentru relația Stat-Biserică, cu deosebiri
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
îndrăzneață în care cunoașterea era inseparabilă de eros și magie, în locul ei instaurându-se epoca științelor exacte și a tehnologiei moderne - peste care s-au tras “obloanele” istoriei insolite vreme de patru sute de ani și a căzut Placa turnantă a Modernității și Lespedea Neagră a “Postmodernismului” peste Mormântul umanității; Lespedea neagră pe care o țin și acum îngerii solari în spinare, închiși în“temnița îngerilor”, și o ridică din greu, în timp ce alți arhonți și demoni sublunari, complet tenebroși, trag sforile, provocând
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1428055809.html [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > RECENZIE - CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIȚIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIȘCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 525 din 08 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Recenzie - Ciprian Iulian Toroczkai, Tradiția patristică în modernitate: ecleziologia Pr. Georges
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
TRADIȚIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIȘCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 525 din 08 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Recenzie - Ciprian Iulian Toroczkai, Tradiția patristică în modernitate: ecleziologia Pr. Georges V. Florovsky (1893-1979) în contextul mișcării neopatristice contemporane, Editura Andreiana, Sibiu, 2008, 443 pagini ... Obiectivul exilului rusesc în lumea secularizată poate fi rezumat astfel: „credincios trecutului, responsabil prezentului”. Acestea sunt cuvintele care m-au făcut să îndrăznesc
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
rezumat astfel: „credincios trecutului, responsabil prezentului”. Acestea sunt cuvintele care m-au făcut să îndrăznesc să prezint una din cele mai contemporane teze de doctorat în teologie, atât în ceea ce privește timpul susținerii ei, cât și în ceea ce privește esența ei: Tradiția patristică în modernitate: ecleziologia Pr. Georges V. Florovsky (1893-1979) în contextul mișcării neopatristice contemporane. Această lucrare, susținută deci ca teză de doctorat în anul 2007 la Catedra de Spiritualitate la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, este una care edifică extraordinarele
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
al primelor secole, Ed. Deisis/Stavropoleos, Sibiu, 2008, p. 6. [15] Sf. Iustin Popovici, Biserica Ortodoxă și Ecumenismul, trad. de Adrian Tănăsescu, Mănăstirea Sfinții Arhangheli - Petru Vodă, 2002. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Recenzie - Ciprian Iulian Toroczkai, Tradiția patristică în modernitate: ecleziologia Pr. Georges V. Florovsky (1893-1979) în contextul mișcării neopatristice contemporane, Editura Andreiana, Si / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 525, Anul II, 08 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
sfânt, cum în ultimul veac și jumătate se tot crede, în mod greșit, în muzica occidentală și nu numai. Acel dincolo e un loc al spiritului. Iar spiritul poate fi bun sau rău, toate culturile lumii știu asta, mai puțin modernitatea postmodernistă. Din păcate, extrem de rari sunt cei care chiar fac diferența: mai precis, numai o persoană educată spiritual poate discerne diferența dintre o stare de extaz sau beatitudine care ține de sfințenie, de adevăr, de Realitatea ultimă, și o stare
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
cele naționale-arhitecturale-sociale. În acest sens zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenței sintezei dintre Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiția și modernitatea, universalul și particularul, amprenta inconfundabilă a devenirii istoric-religioase și culturale a poporului român și amprenta năzuințelor spirituale ale acestui popor pentru veacurile ce vor veni. Este nevoie de un asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
Despre folosul, participarea și impactul tinerilor creștini ortodocși în U.E. » 27 Septembrie 2007, am participat la simpozionul și manifestările dedicate Sf. Antim Ivireanul - Râmnicu Vâlcea 09-10 Octombrie 2007, am participat la Sesiunea internațională de comunicări științifice cu tema „Tradiție și modernitate în societatea românească în noul context creat de aderarea la Uniunea Europeană”, care a avut loc la sediul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Oradea. Aici am prezentat referatul cu tema: « Despre folosul, participarea și impactul tinerilor creștini ortodocși în U.E.
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456480746.html [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Oradea, Unită cu Roma, sub egida “Școala Ardeleană” - ediția a X-a - intitulat: “Familia creștină - Fundamente antropologice, iubire și sexualitate în celibat și căsătorie”, unde am susținut referatul cu tema: «Despre familia creștină între tradiția autentică a valorilor perene și modernitatea consumistă a gândirii trecătoare - Provocări și perspective... » 03 - 04 Noiembrie 2015, am participat la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova, la Conferința Internațională cu tema: “Educația religioasă - valori, exigențe, finalități” sub egida: “Paradigma creștină a unei Europe unite
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456480746.html [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
poetica de esență lirica. Convertit în artă grafică, românul “Ciulinii Bărăganului” descoperă valente noi de emotivitate.” Vasile Drăguț ,,Vasile Pintea izbutește să echilibreze, într-un mod care mi se pare exemplar că forța de autocontrol, tradiția vie, fecunda, cu o modernitate discretă și astfel oarecum atemporala. La fel de echilibrat poate fi socotit și rafinamentul sau tehnic. Asimilându-și în adâncime, fără servituți penibile, freamătul și misterul suprarealismului - în sensul inedit - prin genialul Paul Klee, care este poate ctitorul sensibilității plastice moderne, așa cum
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
spațiul vast deschis dinlăuntrul spațiului real, virtualitățile visării. Catifelarea suprafețelor și matitatea generoasă a ancrasărilor voite traduc un registru de afecte proprii acestui mare narator și liric, care, recurgând până azi la simbolică scumpă artei noastre tradiționale, dar perfect adecvate modernității mijloacelor preferate azi de artist, nu pregeta să se revizuiască brusc și să spună, fără pseudonime, lucrurilor pe nume. Este o mare verificare pentru un poet al gravurii să treacă de la ilustrarea propriei sale literaturi nescrise, adică unor conținuturi semantice
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
sale, ar fi plasat, în geografia spirituală a României de azi, între cei mai de seamă slujitori ai unor idealuri de frumusețe, endemice pe aceste meleaguri, locuite de un popor născut artist. Și totuși artă lui e un exemplu de modernitate bine înțeleasă, cu rădăcini adânci în limbajul accesibil unor colectivități largi, de aceeasi baza culturală”. Ion Frunzetti Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezenței rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
legendă - Olimp, Muntele Sinai, Canaan,Templul Afroditei, Roma, Trapezunt, Damasc. Toposurile acestui imaginar poetic - deșertul, izvorul, muntele, ș.a. -, ca și simbolurile -, Timpul prezent și timpul viitor, Templul inocenței, Mama Lumii, Sursa Înțelepciunii, Templul Regăsirii, Fata Morgana - îi conferă greutate și modernitate, punând în evidență un limbaj prin excelență reflexiv, tendința de a filosofa pe marginea unor stări existențiale. O metaforă rară, fiara blestemată, fiara vicleană, jivina, sugerează spaima ce încorsetează sufletul în fața necunoscutului, a imposibilei ocoliri a întâlnirii din ,, poiana morții
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_remarcabil.html [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 969 din 26 august 2013 Toate Articolele Autorului Poemele din BĂLCESCU FLUTURÂND, de un neoromantism divin mai mult decât evident, denotând simțul (autorului) pentru măsura cvasi-perfectă, cu subtilele inserții de ironie penalizatoare la adresa modernității, pot fi privite ca îndemnuri la resuscitare spirituală, la revigorare a sentimentului de apartenență la neam și patrie, la ieșirea din starea decadentă ce caracterizează cotidianul românesc al prezentului. Probând erudiție și talent, abordând (sau construind) exprimări lexicale convenabile, cu
„BĂLCESCU FLUTURÂND” (POEME) DE ŞTEFAN DUMITRESCU (TULCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_in_colecti_gheorghe_stroia_1377495458.html [Corola-blog/BlogPost/364962_a_366291]
-
2005; Gheorghe Mocuța, „Arca”, 1-2-3, 2006; Remus Valeriu Giorgioni, „Banat”, 3, 2007; Ion Arieșanu, „Paralela 45”, 4 noiembrie 2008; Iulian Chivu, „Agero”, Stuttgart, 5 mai 2012; „Națiunea”, 5 mai 2012; „Banat”, 4, 2012 etc. în volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, p.27; Who's who în România, 2002; Maria
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/confluente_literare_1422537222.html [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
în rândul studențimii unui oraș din vestul țării și consecințele asupra unor destine. Personajele sunt concis creionate, tensiunea stărilor deseori explozivă. Catarsic, dar și inițiatic, acest prim român al ei a fost excelent salutat de cititorii din țară și străinătate. Modernitatea travaliului epic se întrepătrunde cu apelurile (recursurile) la Noul Testament. Capitolele sunt întrepătrunse, modulare, cu inserții psalmice, cronologic, amintind tehnică cinematografică (montajul eseistic); memoria este ceea ce psihanaliștii numesc „ regresiune în memorie”, telepatie auto- indusă, uneori voalata de „ falsă memorie”, datorată frustrărilor
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Marturii_si_marturisiri_ligia_seman_un_itinerar_al_vietii_si_cartii_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
atât vei putea fi mai aproape de fericire, iar cu cât dorințele și așteptările tale sunt mai mari, cu atât vei fi mai aproape de clipele tale de amărăciune”. Având în vedere această protază, ar trebui să ne reamintim că omul, în modernitate, ar trebui să se întoarcă la nevoile sale simple, elementare, peste care să suprapună nevoile de creștere spirituală, prin care și-ar putea redobândi: bunătatea, omenia, generozitatea, respectul față de oameni și poate - cel mai important - autostima. Am observat că se
OAMENI, OAMENI, OAMENI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Va_multumim_din_suflet_voua_oameni_oameni_oameni_.html [Corola-blog/BlogPost/364704_a_366033]
-
-se erudiția demostenică, foarte bine echilibrată, a lui Mircea Dinutz, care nu îngăduie excese, nici înfierbântări, mai ales atunci când cazul este atât de înverșunat controversat: „ ( )Lydda, cu toate imperfecțiunile sale, rămâne ultima expresie scriitoricească a lui Duiliu Zamfirescu, surprinzător prin modernitate și prin efortul (parțial încununat de succes) de a înnoi romanul românesc.” Deci, la întrebarea (pe care tot noi ne-am pus-o) dacă „judecățile sale critice pot să capete < > și valoare de repere axiologice” - putem afirma, cu mâna pe
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
vârstă de 84 de ani, fiind înmormântat în Catedrala Episcopală - Biserica cu Lună din municipiul Oradea. Apreciat de contemporani, Episcopul Roman Ciorogariu a rămas în conștiința acestora ca un „dascăl respectat, apreciat și admirat pentru profunzimea pregătirii, fluiditatea discursului și modernitatea ideilor... luptător național implicat, intransigent, dar realist și obiectiv, capabil să-și subordoneze interesele personale celor naționale, comune tuturor românilor...”.4 El rămâne, peste vremi, unul din cei mai de seamă ierarhi ai Bisericii noastre, de numele căruia se leagă
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453460223.html [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]