214 matches
-
incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan (Judith de Gustav Klimt) [2002, p.335-339]. Nouă cultură a imaginilor și difuzarea lor transforma Fecioara Maria, actrițele, modistele, modelele pictorilor în idoli, mituri, vedete. Odată cu inventarea fotografiei, acest proces ia amploare. Publicitatea elaborează o nouă definiție a feminității, plecând de la aparente și de la obiecte: îmbrăcăminte, cosmetice și accesorii. Publicitatea joacă un rol vizual în acest proces, transformând felul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu 7 (șapte) copii și lipsită de mijloace vă roagă să binevoiți a scuti pe fiica mea Maria Handoca, clasa a II a la școala ce Dumneavoastră o conduceți”. Axinia Grigoriu solicita reducerea la jumătate a taxei iar Ana Solomon „modistă domiciliată pe str. Națională nr. 12” cerea același lucru pentru cele două fete ale sale „datorită timpurilor grele pe care le trăim”. Văduvei de război Sofia Mustereț de pe strada Donici nr. 22 i s-a aprobat fără rezerve înscrierea fiicei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și să vă găsesc ? Mai exact, în această seară... Spuneți-mi numele ei ca să știu s-o evit. Tânăra râde. — Domnule Vasile, nu mă cunoașteți și ar fi mai bine nici să nu doriți asta. Eu nu sunt o simplă modistă care să iasă cu oricine. — Hai, Cristi, că n-are sens ! îi întrerupe iritat Mamutu’. Un loc, atât. Un loc e tot ce eu cer, promit să stau la o distanță rezonabilă și să am prieteni mai tăcuți, iar Cristi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Unii spuneau că ar fi găsit-o chiar și nu puține femei frumoase au fost arătate cu degetul în acei ani, toți șușotind în jur că este ea, Zaraza. Ba că era o străină cu nume exotic, ba că o modistă de lux, la care numai înstăriții aveau acces, iar cântecul ar fi fost lansat spre a o convinge să se lase de meserie și să se căsătorească cu cel a cărui inimă a furat-o definitiv, Cristian Vasile. Mituri și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
chiar de atunci, deși el avea să plece acasă, să se odihnească, și să revină pe seară, înainte de spectacol. A plătit-o dublu față de cât ceruse ea, exact cum a promis. Și nu a fost un preț ieftin pentru frumoasa modistă, a cărei clientelă începea de la colonei sau generali și se termina cu miniștri sau chiar prinți. A sărutat-o pe obrazul stâng și a fugit apoi, tot numai un zâmbet. Abia dacă a închis un ochi și, când a făcut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Ionescu, domnule. Prietenii îmi spun Grig. — Grig, amice, închide ochii, pentru că am să-ți povestesc despre o femeie de o frumusețe nemaiîntâlnită ! s-a gândit el imediat la Domnișoara Coincidență. O muză ca dintr-un vis. O țigăncușă elegantă, o modistă de lux, dar așa cum n-ați crede voi că poate exista. Cu ochii ei mari și negri, în care te puteai pierde secole întregi. Privirea mincinoasă care îți șoptea că te iubește numai pe tine și îți făcea tot corpul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fetițe, la soțul meu, la toți... Și acolo la Uranus am ajuns cu două doamne, una mai în vârstă, de 60 de ani. Fusese prietena unui diplomat francez și era, săraca, învinovățită de spionaj. Era o bătrână nenorocită, bolnavă, o modistă... nu știu cum au putut să o condamne. De fapt au condamnat-o numai la un an și pe urmă a plecat acasă... Cealaltă era o doamnă englezoaică, londoneză, care era căsătorită cu-n român din ’36. Ea era secretară la ambasada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină pronunția deformată a unor neologisme cum ar fi: "dicorație”, "bulivar”, "ezirciț”, "constituțiune”, "andrisant”, "renumerație”. Confuzia de sens între omonime și înlocuirea cuvintelor prin paronime constituie un izvor al comicului: "giantă” (gintă), "modistă” (modestă), "scrofulos” (scrupulos)etc. Numeroase sunt exemplele în care comicul rezultă din utilizarea improprie a cuvintelor: "N-o mai maltrata domnule, măcar cu o vorbă bună”, "m-a insultat cu palme” și altele. Ticurile verbale reprezintă o manifestare la nivelul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
un deschizător de drumuri, ci primul nostru scriitor complet, cu operă demnă de a fi menținută real și nu doar ipotetic, în toate cele trei compartimente ale ei: poezie, teatru și proză. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Farmazonul din Hârlău, Iași, 1841; Modista și cinovnicul, Iași, 1841; Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, Iași, 1844; Creditorii, Iași, 1845; Un rămășag, Iași, 1846; Piatra din casă, Iași, 1847; Nunta țărănească, Iași, 1850; Repertoriul dramatic a d-lui..., I, Iași, 1852; Poezii poporale. Balade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
în ședință și a doua zi, 4 noiembrie 1944, ocazie cu care s-a trecut la „... formarea primelor două grupe UTC”. Iată-le componența și lăsăm la judecata cititorului compoziția etnică a acestora: „Grupa Ia: Feldman Leibu (responsabil); Scherer Seli (modistă); Abramovici Avram (croitor); Abramovici Zisu (croitor); Cozic Huna (muncitor manual); Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și atunci când, aproape silind-o, și-a vopsit părul: n-aveam dreptate, căci în ziua când a renunțat la coloranți, părut alb, bogat, ca o coroană de argint, i-a înnobilat figura. Mă desfătam mai ales când o însoțeam la modistă, iar dacă în plimbările sau drumurile mele prin oraș remarcam pălării ce socoteam că i-ar fi venit bine, îi atrăgeam atenția, pisând-o până când mergea cu mine să vadă ea însăși și să încerce. Mai târziu, în Germania, deprins
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și „Buchetiera” lui Paul de Kock și Valory, „La Double échelle” a lui Planard și „Scara mâței” a lui Alecsandri, Gr. Pleșoianu și La Harpe, Ion Breazu, Timotei Cipariu și Italia, Ion Horia Rădulescu, Modelul francez al comediei „Cinovnicul și modista” de V. Alecsandri, Emil Turdeanu, „Oscar of Alva” de Lord Byron. Izvoare apusene și reflexe românești). Sunt de menționat și lucrările ce se referă la influențe și contribuții străine privind mișcarea culturală românească (D. Popovici, Studii franco-române, I. Horia Rădulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
pentru a ține țara pe linia de plutire; îți vine să plângi, nu alta, și să te rogi lui Dumnezeu că există. Dacă e așa, eu tot am o întrebare: Cât doamna Tatoiu o ține hojma pe la cele ecrane, pe la modiste și stiliști, cine muncește în locul ei, ca să-i țină profitul ridicat? Ați auzit-o vreodată pe ea sau pe alt patron vorbind de exploatare? Nu. Iar Patriciu, cu arhitectura lui băgată-n păcură, nici nu concepe că poate fi exploatare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
e cauzată de o prostie a bărbatului." Pseudonimul acestei doamne e împrumutat de la o căciulă militară pe care soldații noștri au imortalizat-o în Algeria. Ei îi place aceast acoperământ într-atât, încât se adresează de acum ceaprazarului, și nu modistei: se supune chiar schimbărilor noastre de uniformă; de ceva vreme a înlocuit chipiul cu comănacul. Toate astea îi vin de minune; poartă curajos una sau cealaltă dintre căciuli; e foarte ciudat să o vezi cu căciula pe-o ureche, cu
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în stare brută din porturile Dunării pentru a reintra în ele sub formă de confecții de toate felurile. Astfel, postavurile, încălțămintea, mobilele, trăsurile, hamurile, pânza, albiturile, cuverturile, hainele continuă să vină de la Paris, Viena, Leipzig; există totuși câteva ateliere și modiste, croitorese pariziene, obicei adoptat de curând pentru marile doamne. Coaforii parizieni au la fel de multă faimă. Croitorii evrei continuă totuși să îmbrace restul populației feminine. Încheiem cu: o cantitate considerabilă de copaci fructiferi, dar produse fără gust, neaspectuoase, culese înainte de vreme
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Paște, șofer, Pompilia Goicea, pensionară, Justin Marchiș, preot paroh, Cătălina Ignat, studentă la Psihologie, Alexandru Beldiman, arhitect, Horia Bernea, pictor, Mirjam Korber-Bercovici, pediatru-oncolog, Gabriela Maci-Huzuneanu, fostă handbalistă, femeie de afaceri, Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Gianina lui Manșonică, modistă ot Sintești, Marina Roman, căpitan la Serviciul de prevenire a criminalității din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Monica Pop, directoarea Spitalului Clinic de Oftalmologie, Irina Nicolau, etnolog, Hans Herbert Gruenwald, ziarist ARD, baroana Emma Nicholson of Winterbourne, Liliana Andronescu, directoare a
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
și-l concedie, excedat. Și Arthur merse înapoi, în ducatul său de baștină. Aici începu să întrebe în stânga și-n dreapta ce vor femeile. Răspunsuri, vorba-ceea, câtă frunză, câtă iarbă. Făcu un adevărat studiu de marketing printre contese, curtezane, bucătărese, modiste, lenjerese, translatoare, recepționere, senatoare, directoare de bancă, purtătoare de cuvânt etc., chiar printre surorile lui - prințesele. Toate răspunsurile erau șovăielnice, de nu puteai trage o concluzie. În ultima zi a lunii, disperat, mai făcu o ultimă încercare. Merse la vrăjitoarea
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Musica: să mă compare ele de la spate? Fănică, mai dezmeticit: Mergem la București. să-ți comanzi! Cînd om ține noi restaurantul din Gara de Nord! Că așa, mă duceam la Slobozia, la tanti Lucica, săraca. În oraș erau trei croitorese și o modistă, dna Jeni, la care se ducea șefuleasa gării și doamnele cu pretenții. Turcoaica Sabye dăduse faliment, de nu mai avea cine să le facă șălvăruți celor cîtorva femei pioase care nu ieșeau din vorba imamului, dar nu oftau prea tare
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
trei croitorese lucrau acasă foi cu moș și babă, fuste și rochii de toată ziua. Știau să facă rochii de mireasă și pentru ocazii și visau să-și deschidă atelier, cu manechine în vitrină și cu ucenice, ca madam Jeni. Modista divorțase de vreo cinci ani, după 18 luni de căsnicie agitată cu avocatul Chiraleu, care și plecase după aceeea din Medgidia. Băiat de familie bună, arătos și cu relații, dar concepțiile lui intime erau, să mă scuzați, madam Musica, de
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
le luase de pricopseală. Asta n-o împiedica să aibă legături cu socialiștii de la Constanța și cu cele cîteva feministe mai răsărite din țară, ca să ceară dreptul de vot pentru femei. Se suie Virginica în birjă și se duce la modistă. O găsește ocupată cu alte doamne. În loc să se așeze pe canapeaua confidențelor, alături de celelalte reprezentante ale culubului select, dă fuga la restaurant, să supravegheze bucătăresele și, dacă era vreun caz de ceva, să pună și ea mîna la curățat cartofi
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
așeze pe canapeaua confidențelor, alături de celelalte reprezentante ale culubului select, dă fuga la restaurant, să supravegheze bucătăresele și, dacă era vreun caz de ceva, să pună și ea mîna la curățat cartofi și la pregătit o gustare. Se întoarce la modistă mai pe după-amiază și Jeni îi ia măsurile după ce cad de acord asupra unei rochii, sablu, de mătase, culoarea Virginicăi, cu volănașe și cu o eșarfă, asortată. Și din spate o să dea bine? O să cadă minunat! Și nici n-o să
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
din spate o să dea bine? O să cadă minunat! Și nici n-o să fie nevoie de multe probe, madam Theodorescu. Nu sînteți grasă, aveți talie și ținută - Virginica, stai dreaptă! și-a amintit ea vocile mătușilor de la Ada Kaleh. Pentru măsurătorile modistei își pusese chiloții cu dantelă pe care nu-i îmbrăcase niciodată. Jeni o înconjura mîngîietor cu centimetrul, peste țîțe, pe la mijloc, iar cînd îi luase măsura curului, o atinsese și cu mîna, nu numai cu centimetrul. Ce rotunjime impecabilă! Seara
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
Iulia dorinței până într-atât, încât îi golise numele de sâni și coapse, rochie galbenă și găleată roșie, ora șapte fără zece. În numele rotund dormea în întuneric însăși esența feminității. Nu supusă și savurându-și suferințele din amor, ca micile modiste, nici vicioasă, cu răsfățuri și isterii, ca doamnele mature, nici mămoasă și cicălitoare, ca burghezele bovarice. ŤAltceva, altceva, în întuneric, caldť, scanda gândul lui, în care pătrunsese, fără nici o intervenție a conștiinței, aerul proaspăt, devastator adus de Iulia. În seara
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac și romanul-danubian Frumoasa Dunăre galbenă, sunt ultimele două scrieri ale lui Jules Verne care încorporează elemente românești. în prima românului Claudius Bombarnac, reporter la "XX Sičcle", i se alătură pe traseul transasiatic (Tiflis-Pekin) alți conaționali, frumoasa modistă Zinca, "o blondă de 22-23 de ani, cu ochii negri caracteristici tipului românesc" și logodnicul acesteia Kinko (probabil Cincu, notează I.H.), personaje pitorești prezentate de autor cu vizibilă simpatie. în Frumoasa Dunăre galbenă (într-o primă versiune: Pilotul de pe Dunăre
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]