357 matches
-
interneuronilor substanței gelatinoase (prin hiperpolarizare) deschizînd poarta impulsurilor nociceptive În drumul lor spre neuronii T din stratul 5. Astfel informațiile necontrolate și nefiltrate vor trece prin neuronii T spre centrii nervoși superiori construind și amplificînd cuplul senzație percepție a durerii. Modulatorii "princeps" ai terminațiilor sinaptice pe neuronul T sunt reprezentați de opiații endogeni enkefalinergici, În timp ce mediatorul fibrelor nociceptive A delta și C este substanța P (În principal) la care se asociază AAE, CGRP și alți neurotransmițători. Pentru practica medicală important este
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
efect inhibitor asupra teritoriului presinaptic al fibrelor groase și mici Înaintea contactării celui de al doilea neuron. Această acțiune electrică are ca substrat anatomic neuronii din substanța gelatinoasă ce exercită permanent un efect inhibitor asupra terminațiilor. 1.10.1 Bucle modulatorii feed-back analgezice locale La nivelul măduvii spinării, majoritatea circuitelor locale medulare au ca modulatori opioidele și serotonina. Unele straturi ale cornului dorsal sunt bogat inervate de fibre enkefalinergice prin intermediul interneuronilor. Ipoteza mai veche a existenței terminațiilor enkefalinergice și sinapselor Enk
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
al doilea neuron. Această acțiune electrică are ca substrat anatomic neuronii din substanța gelatinoasă ce exercită permanent un efect inhibitor asupra terminațiilor. 1.10.1 Bucle modulatorii feed-back analgezice locale La nivelul măduvii spinării, majoritatea circuitelor locale medulare au ca modulatori opioidele și serotonina. Unele straturi ale cornului dorsal sunt bogat inervate de fibre enkefalinergice prin intermediul interneuronilor. Ipoteza mai veche a existenței terminațiilor enkefalinergice și sinapselor Enk pe terminațiile aferente SP nu s-au validat histologic. Corelații există Însă și În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
enkefaline și dinorfine pentru receptorii delta-kappa de 10-15 ori mai mare decât pentru receptorii µ, precum și un substanțial grad de ocupare a receptorilor kappa În special la om. Se discută despre exclusivitatea implicării dinorfinelor și a receptorilor kappa În buclele modulatoare analgezice locale participante la modularea durerii În măduva spinării. Agenți experimentali cu profil kappa par a fi, În mod particular, eficienți Împotriva durerii indusă prin excitații chimice, În timp ce agoniștii miu sunt mai eficienți Împotriva durerii indusă termic. Neuronii serotoninergici din
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
lungi ale modulării durerii 1.10.2.1 Căi descendente inhibitorii Transmisia spinală a semnalelor nociceptive poate fi modulată prin sisteme descendente propriospinale și segmentare care pot inhiba sau facilita, tonic și fazic, răspunsul neuronilor nociceptivi (Dubner, 1999). Aceste sisteme modulatorii endogene joacă un rol semnificativ În elaborarea senzațiilor dureroase. Deși rolul lor este larg acceptat, participarea lor funcțională a fost descrisă mai ales În condiții fiziologice, mai puțin patologice, circumstanță În care ele sunt de asemenea active (Bouhassira, 2000). Astfel
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
bună formă fizică, ce practicau zilnic anumite sporturi (alergări de 4-10 km) [32]. Alți cercetători au obținut o importantă diminuare a simptomelor la bolnavii cu FM printr o medicație ce contribuie la ameliorarea somnului profund non-REM: amitriptilină, clorpromazină. Perturbarea mecanismelor modulatoare ale durerii au fost incriminate În ultimii ani ca având un rol important În apariția FM. Se știe de multă vreme că impulsul dureros urmează anumite căi, de la nivelul receptorilor periferici (nocioceptori) până la nivelul scoarței, când durerea este percepută ca
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
important În apariția FM. Se știe de multă vreme că impulsul dureros urmează anumite căi, de la nivelul receptorilor periferici (nocioceptori) până la nivelul scoarței, când durerea este percepută ca o senzație neplăcută, În ultimii ani au fost studiate și precizate mecanismele modulatoare (inhibitorii) ale durerii, Începând cu fibrele groase din nervii periferici, fibrele Abeta, continuând cu substanța lui Orlando de la nivelul coarnelor posterioare ale măduvei spinării și cu substanța cenușie din jurul apeductului Sylvius (În creierul mijlociu). La nivelul acestor structuri cu rol
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inhibitorii) ale durerii, Începând cu fibrele groase din nervii periferici, fibrele Abeta, continuând cu substanța lui Orlando de la nivelul coarnelor posterioare ale măduvei spinării și cu substanța cenușie din jurul apeductului Sylvius (În creierul mijlociu). La nivelul acestor structuri cu rol modulator se realizează sinteză de endorfine și enkefaline, prin procese serotoninergice. În sinteză, În cazul bolnavilor cu FM, care au trăsături psihice particulare, sub acțiunea unor factori deseori greu de identificat (de exemplu solicitarea zonelor inferioare ale coloanei cervicale și lombare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ale coloanei cervicale și lombare) se produc dureri profunde, Însoțite de fenomene reflexe; aceste dureri devin deosebit de supărătoare, datorită faptului că unele tulburări ale somnului generează o diminuare a sintezei de serotonină, ceea ce se reflectă printr-o diminuare a mecanismelor modulatoare ale durerii. FM poate fi considerată ca un „sindrom de modulare a durerii reumatice" (În sensul de modulare deficitară) (Moldovsky, 32). În ultimii ani au mai fost Încriminați și alți factori, În cadml etiopatogeniei FM, și anume: sensibilitatea la frig
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și de aici provine denumirea convertorului. 10.3 Controlul PWM al convertorului buck În present, majoritatea regulatoarelor PWM sunt realizate pe un singur circuit integrat. Principiul de control PWM împreună cu formele de undă aferente, sunt prezentat în figura 10.5. Modulatorul PWM constă dintr-un generator în dinți de ferăstrău (sawtooth generator), un amplificator de eroare și un comparator. Frecvența generatorului poate fi setată prin alegerea corespunzătoare a valorilor pentru o rețea RC, care este constantă. Amplificatorul de eroare compară tensiunea
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
compuse până la decima și auz armonic: bicorduri până la octavă, trisonuri majore și minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincop��, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). ... Probele a) și b) se apreciază cu o
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. Proba a II-a Dicteu melodic de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2, 3 sau 4 pătrimi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
compuse până la decima și auz armonic: bicorduri până la octavă, trisonuri majore și minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). ... Probele a) și b) se apreciază cu o
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. Proba a II-a Dicteu melodic de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2, 3 sau 4 pătrimi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu
ORDIN nr. 5.514 din 21 noiembrie 2003 privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B), se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
canto A) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied și o piesă românească în tonalitatea și limba originală; B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu l sau 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
trei lucrări cuprinzând o doina/baladă și 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de proveniență a candidatului. B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu l sau 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A), se
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de 2, 3 sau 4 timpi, în cheile sol și fă, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durăte pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvinta ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonima. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B, se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
clasic A) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied și o piesă românească în tonalitatea și limba originală; B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fă într-o tonalitate cu 1 până la 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi); C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
lucrări cuprinzând o doina sau balada și 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de proveniență a candidatului. B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fă într-o tonalitate cu 1 până la 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
toate genurile (cuvinte, date, imagini etc.). Aceste sisteme înglobează multiplexoarele de toate felurile că și echipamentele de linie aferente pentru cablurile de metal sau fibre optice. Sunt numite echipamentele de linie, în special, emițătoarele și receptoarele sau convertizoarele electro-optice. Aparatele modulatoare demodulatoare (modemuri) sunt de asemenea clasate aici. Aparatele cu funcțiile asemănătoare pentru radiocomunicație se clasifică la pozițiile nr. 85.25 sau 85.27. PĂRȚI Sub rezerva dispozițiilor generale referitoare la clasificarea părților (vezi Considerațiile generale ale Secțiunii) se clasifică aici
ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000 MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166813_a_168142]
-
compuse până la decima și auz armonic: bicorduri până la octavă, trisonuri majore și minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). ... Probele a) și b) se apreciază cu o
ANEXE*) din 21 noiembrie 2003 de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156924_a_158253]
-
o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. Proba a II-a Dicteu melodic de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2, 3 sau 4 pătrimi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu
ANEXE*) din 21 noiembrie 2003 de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156924_a_158253]
-
măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B), se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
canto A) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied și o piesă românească în tonalitatea și limba originală; B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu l sau 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]