162 matches
-
ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraș
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
orice rău, răbdarea pasivă 202 Constantin Călin a unui popor pînă mai ieri iobag (articolul său e din 1928 - n.n.) care primește orice abuz”. 11. Mémoire,Les promesses de l’Équinoxe, 1907 1937, Ed. Gallimard, 1980, p. 406. 12. Ștefan Mohor, „Săptămîna”, în „Moldova”, 1, nr. 18, 12 septembrie 1937, p. 1. Aproximații despre public 1. A. Vlahuță, ,,Literatura noastră”, în Scrieri alese, 2, ediție citată, p. 464-465. 2. I. C. Atanasiu, Mișcarea socialistă (1881 1900), Ed. Adevărul, [1933], p. 28. 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cîteva miliarde [de] lei. Ce va lăuda posteritatea și ce vor învăța copiii noștri: invențiile lui Marconi, sau rostul bogățiilor lui?” Am deschis mai multe dicționare, ca să verific dacă răspunsul sugerat chiar prin întrebare de autor (cineva care semna Ștefan Mohor) e întru totul corect. în Personalități ale științei (1977), articolul despre Guglielmo Marconi (1874-1937) prezintă, cum era și firesc, moștenirea științifică a acestuia și nu pomenește deloc de cea financiară: „Realizări în domeniul telegrafiei fără fir. A brevetat invenția telegrafului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în acest sens și activitatea de punere în practică a „metodelor monografice” de cercetare sociologică inițiată de prof. Dimitrie Gusti la Dodești-Tutova și în satele din jur de echipa studențească condusă aici de Victor Ion Popa și soția sa Maria Mohor, artistă, în perioada 19351939, în volumul „Ghenuță Coman - o viață dedicată arheologiei” - realizat la Editura „Cutia Pandorei”, Vaslui, apărut cu sprijinul Muzeului județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Cheia Cheia, ziar de opinie, civilizație și cultură a fost tipărit la Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Armatele sute; Întreg poporul e ruinat. / În cer sunt stele, / Jos sunt belele; Prea multe biruri ne‐ ați aruncat. / Ah! Vântul muge, / Românul plâng e; / Țăranul șede fără ogor. În casă n‐ are / Nici măcar sare / Și‐n bătătură n‐ are ... mohor!... (poezia: „Ce timpuri...”). Aparținând Partidului Constituțional ori Consti tuțional - Conservator, ziarul „Junimea” a fost când în amiciție, când în încleștare de opinii cu ziariștii de la Bârladul ori cu cei de la Vocea Tutovei. * Ziar al Partidului Conservator, numerele din septembrie 1896
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și dintr-acele și-au fost prinzând foamea sărăcimea" (anomalii climatice). Războiul lui Ioan Armeanul: "nu era o călcare pe pământ, că și mînile le obosise, și armele îi scăpase. Ca acela prah se făcuse, cât nu se cunoșteau cine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu sîntem lângă podul Pescăriei?“ atestând situarea prăvăliilor celor trei personaje ale piesei așa cum au existat. Afișul rămas al acestei piese arată actorii care au jucat-o prima dată: Ianke - G. Timică Cadîr - Ion Sîrbu Tache - Al. Giugaru Ana - Maria Mohor Ionel - Mihai Popescu Safta - Silviu Dumitrescu Ilie - Jules Cazaban, actori rămași în istoria teatrului românesc pentru calitățile lor excepționale. Dar pe neașteptate dughenele se răresc și de aici în colo se înșiră str. Cuza Vodă cea caracteristic moldovenească, cu case
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
al Teatrului Muncă și Voie Bună, cunoscut sub numele Teatrul din Uranus, dar sunt ultimii ani ai existenței sale scurte. În acești ani, Victor Ion Popa, care-și alcătuia repertoriile teatrale cu contribuția prețioasă a actriței de mare talent, Maria Mohor, se desparte de soția sa Geta Kernbach, deasemeni actriță și se căsătorește cu Maria Mohor. Această femeie bună, talentată și afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât în curând
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
ani ai existenței sale scurte. În acești ani, Victor Ion Popa, care-și alcătuia repertoriile teatrale cu contribuția prețioasă a actriței de mare talent, Maria Mohor, se desparte de soția sa Geta Kernbach, deasemeni actriță și se căsătorește cu Maria Mohor. Această femeie bună, talentată și afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât în curând de boală este internat într-un sanatoriu, unde soția sa îi veghează ultimele clipe: moare
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât în curând de boală este internat într-un sanatoriu, unde soția sa îi veghează ultimele clipe: moare la 30 martie 1946. Maria Mohor mi-a arătat, la scurt timp după moartea soțului, un desen uluitor pe care Victor Ion Popa l-a executat în ultimele sale momente, reprezentând apariții monstruoase, teribile, în maniera lui Goya, care așteptau nemișcate în pragul ușii de spital
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
un) mânzățăl; -1 (un) car mare cu două giuguri; 1 (una) sanie di cai; 1 (una) trăsură cotișancă di doi cai; 1 (un) cal roibu; 1 (un) cal murgu; -2 (două) kile păpușoi într-un coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la DJ102C (Gheorghe Petra) - d. Costache Grigore, lungime: 168 m, lățime: 6 m, suprafața: 1.047 mp, carte funciară nr. 20450"; - poziția 166, coloana 3 va avea următorul cuprins: "este situată în satul Priseaca, amplasare: de la DJ102C (Udrea) la d. Mohor Gheorghe, lungime: 119 m, lățime: 6 m, suprafața: 737 mp, carte funciară nr. 20493"; - poziția 167, coloana 3 va avea următorul cuprins: "este situată în satul Priseaca, amplasare: de la DJ102C (Petrache Gheorghe) la Șerban Ștefan, lungime: 55 m, lățime: 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267990_a_269319]