425 matches
-
un întreg panteon. Simbolismul numeral a fost promovat în timpurile mai recente de sistemul esoteric dualistic elen, de gnosticism și cel mistic esoteric din Kabbala 58. Pitagora fundamentează esența prin studiul geometriei, muzicii și astronomiei. Divinitatea lui Pitagora 59 era monada sau Cel Singur, care este Tothul. El este mintea supremă distribuită în univers, cauza tuturor lucrurilor, inteligența și puterea a toate câte există. Mișcarea Lui e circulară și corpul Îi este alcătuit din substanța Luminii iar natura Sa este compusă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cunoscut și ca Sigiliul lui Osiris 61. Fiecare zeu astru este legat de numere. Pentru numărul 7 pitagoreicii au dat numele de Minerva sau cubul Neptun, denumiri asupra cărora nici Albert Pike nu îndrăznește să se pronunțe. Dacă unu e monada, tatăl, doi e mama și trei triada ce dă naștere lumilor. Patru e rădăcina tuturor lucrurilor, fântână a naturii și singurul număr perfect. Heptada rezultată din unirea ultimelor două, e numărul religiei, venerarea celor șapte spirite celeste de către om, număr
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
simbolic al lumânărilor din sanctuarul catolic al Eucharistiei și din diferitele rituri și ordine ale rosicrucianismului și francmasoneriei, candelele suspendate la icoanele bisericii ortodoxe, lămpile din sticlă sau metal perforat din moschei, lămpile sferice ornate cu un ochi ce reprezintă monada din cao-daismul vietnamez și exemplele pot continua. Iată câteva detalii despre realizarea doctrinelor prin lumină în cadrul ritualurilor. În comparație cu sunetele, luminile și focul semnifică o prezență sacră sau spirituală, o ofrandă, o rugăciune, o mediere sau purificare. Permanente sau ocazionale, ele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
început de ea este omul". Deci și la Vieru omul e cel care, patologic prin situație, cvasinormal tot prin situație încearcă să-și caute cuplul de entitate psihică hărăzit de Ființă pentru călătoria, scurtă de altfel, în interiorul vieții, ca două monade ale lui Leibniz, atomi spirituali, inaccesibili influențelor externe, momente ireductibile și de o absolută discontinuitate. Iar după cum amintește Blaga în Năzuința formativă, cuvintele lui Goethe: "Cea mai mare fericire a muritorilor e personalitatea", eroul nostru încearcă să se constituie în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
modulator al receptorului, acesta fiind capabil să influențeze și morfologia sintactică dar și comunicarea însăși. "Cuvânt văzut..., prin caracterul său obiectiv și individualitatea sa subiectivă, produce realitate. El repercutează dublu asupra emițătorului și asupra receptorilor, realizând comunicare prin particular, prin monadă". Iată cum în întreaga comunicare elementul introspectiv reface durerea ca tulburare a elementelor sinaptice și ca un răspuns complex la receptarea universală prin ferestrele divine "Eu însumi eram sticla geamului,/ curat și transparent ca sticla geamului,/ Și prin mine privea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
voi revărsa Duhul meu, iar ei vor profeți 394. În trecerea universală a omului, istoria cultă și ocultă a spiritului s-au întâlnit ades cu elementul sublim al relației directe dintre creat și creator, dintre parte și întreg, dintre diversele monade prin mijlocirea informației sacre 395. În clipele de liniște ale unei anamneze, bolnavii încearcă să se apropie, temători de răzbunarea infinitului sau de rea-credința semenilor și povestesc cele trăite sau imaginate, halucinații spunem noi, în timpul ce precede o criză epileptică
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
firmamentul sau astrul din om. Ca și soarele pe cer, și balsamul din inimă este un centru de foc semnificând germenul din gălbenuș al oului, inspirat și însuflețit de căldura clocirii. Oul este un sinonim al balaurului serpens Mercurii microcosmos, monadă și deci și al apei. Vasul de ritual este de asemeni sinonim oului "rotundo vitreo vasulo, philolae vel ovo simili infunde", fiind asemenea oglindirii oului lumii. Jung arată că albușul corespunde aquis supracoelestibus (apelor supracerești), lui splendido liquori (lichidul strălucitor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cealaltă istoria marii profanări de dinaintea potopului 636. Aici arcanele Tradiției prezintă cum erau împărtășite științele oculte de către posesorii puterilor divine și ale forțelor universale. Acolo, venerarea străbunilor avea esența adevărului, acela al nemuririi sufletului și coexistența noastră spirituală cu toate monadele umane strânse în cerurile nevăzute. Ei erau conștienți mai mult decât noi, în zilele noastre, că începutul și sfârșitul, Alfa și Omega coexistă întâlnindu-se în centrul crucii tridimensionale, în Marele Arhitect al Universului. Simbolul crucii cu brațe egale reprezenta
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
modulator al receptorului, acesta fiind capabil să influențeze și morfologia sintactică dar și comunicarea însăși. Cuvânt văzut..., prin caracterul său obiectiv și individualitatea sa subiectivă, produce realitate. El repercutează dublu asupra emițătorului și asupra receptorilor, realizând comunicare prin particular, prin monadă. Iată cum în întreaga comunicare elementul introspectiv reface durerea ca tulburare a elementelor sinaptice și ca un răspuns complex la receptarea universală prin ferestrele divine Eu însumi eram sticla geamului,/ curat și transparent ca sticla geamului,/ Și prin mine privea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
timpului de sensibilitate, vorbind despre iubirea ipostaziată într-o lume în care marea poesie crează premisele lirice în care trăim. Chemarea care răsună în versuri este cea care anunță elementele universului, de la macro la microcosmos și până în străfundurile sufletului, la monada originară a atmei, unde începe spiritul. Și dacă " Nu-ngheață niciodată apa din fântână/ Cum în adâncul de celulă tu nu poți pieri/ N-am cum să spun un glas, atingerea de mână,/ Privirea sau parfumul, gustul pielii... de ar
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și realizările fizice sau intelectuale ale individului. Poetul este cel care, definindu-se ca menestrel al epocii și arealului în care trăiește obține manifestarea egoului ca eon definitoriu și absolut. Dacă, însă, într-o încarnare anterioară, el a practicat astrologia, monada sa tinde să se conformeze configurațiilor ori influențelor astrologice, având un efort suplimentar în a analiza printr-o gândire rațională drumul său spre nivelurile superioare ale libertății spirituale de care este atras. Împrejurările astrale care influențează viața pe pământ, după
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nimeni nu-i dă vreun semn. Că-i capăt de blestem. Vai Doamne, câtă armonie, în lumea răsturnată Din clopot ca un zar Mă-ntorc cu capu-jos. Privesc. Nimic nu pare De la-nceputul lumii în focuri sublimată Să picure monade de aur și bizar Nu vreau ca să revin căci văd Din ce în ce mai clar în fundul de fântână Un soare, un amnar Oricum, pierdut în toamnă trec ca niciodată În juru-mi nu sunt stele și nici lună. De-atâta armonie nici de mine
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
încătușat și care crede în libertatea aparentă. Iar când emoțiile și intelectul coexistă, integrându-ne într-o viață științifică, realizăm că armonia cosmosului, ce ne-a fost dăruit, nu ne mai aparține. Degeaba ne-a dăruit Prometeu flacăra luminii. Devenim monade, zbătându-ne într-o mișcare browniană. Toate metodele analitice demonstrează că am pierdut puterea intuiției. Secretul sănătății mentale și fizice stă în a nu-ți mai plânge trecutul, în a nu te mai preocupa de viitor și în a nu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
început de ea este omul". Deci și la Vieru omul e cel care, patologic prin situație, cvasinormal tot prin situație încearcă să-și caute cuplul de entitate psihică hărăzit de Ființă pentru călătoria, scurtă de altfel, în interiorul vieții, ca două monade ale lui Leibniz, atomi spirituali, inaccesibili influențelor externe, momente ireductibile și de o absolută discontinuitate. Iar după cum amintește Blaga în Năzuința formativă, cuvintele lui Goethe: "Cea mai mare fericire a muritorilor e personalitatea", eroul nostru încearcă să se constituie în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
s-a risipit asemenea pulberii câte dimineți au sărutat victorii și moartea ca un plâns străbătând imperiile de câte ori învinsă a fost până să mă aleagă o naștere?1013. Dacă ar fi să ne gândim la ciclurile lunii și la avatarurile monadelor umane, atunci poetul e adevăratul mesager al Demiurgului. Ros lucis, roua care amestecă răsuflarea divină cu trupul trandafirului este duhul cunoscut de noi. Și dacă sufletul părăsește trupul atașându-se de stele, el ar putea să treacă puntea ce duce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pământ. De aceea Ceres plină de jerbele de grâu aduce microcosmosului uman oglinda cerului. Templul interior, poetic, al omului reflectă pe cel cosmic în mod hermetic și în metafora culorilor dăruiește stabilitatea unei lumi în care se pierd până și monadele nestăpânite ale tărâmurilor de frontieră între fizic și metafizic. Cu roșii fanare, galbene, verzi Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu... Dar când despre ziuă cocoșu-a cântat, Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi, Și-n hău, peste lanuri, strigoii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
căci omul nu dăinuie în om până la capăt și omul nu-i de-ajuns1144. Și dacă Dumnezeu știe încă din timpul creației cum să pună în funcțiune calitățile magice ale cuvântului, știe de ce a dăruit doar omului harul vorbirii. Îngerii și monadele sunt cele capabile de a interacționa prin gânduri lizibile în mintea divină, noosul. Dar prima comunicare dintre om și creator este referitoare la ceea ce El îi pune la dispoziție și interdicția de a se atinge de roadele arborelui edenic. Să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
necunoscutul ne depășește înțelegerea și că suntem dependenți, ca ființe, de aceste mistere. Dacă negăm această realitate și faptul că Împărăția cerurilor este dimensiunea spirituală în care sălășluiesc Marele Arhitect al Universului, sfinții, îngerii, și este locul în care sufletele, monadele ajung prin sferele cerești, atunci Stă fără noimă catedrala Azi, într-un secol rafinat Doar de mai vin să delireze Amanți cu suflet ruinat 1189. M-am oprit asupra paradisului, loc unic receptat dintr-o realitate mai mult virtuală. De
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pregătită-n port solara navă, Când pescărușul țipă-n urma ta căzând din slavă, porunca din apus vine, de scufundare; și ochi deschis vei îneca în a luminii mare, când pescărușul țipă-n urma ta căzând din slavă 1228. Armonia monadelor este de fapt calea luminii, a undelor vibratorii ce ne determină viața și capacitatea noastră de a transmite harul. Lirica unei gândiri își are, după cum am prezentat, sălașul în creier. Pitagora fundamentează această esență prin studiul geometriei, muzicii și astronomiei
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
luminii, a undelor vibratorii ce ne determină viața și capacitatea noastră de a transmite harul. Lirica unei gândiri își are, după cum am prezentat, sălașul în creier. Pitagora fundamentează această esență prin studiul geometriei, muzicii și astronomiei. Dumnezeul lui Pitagora era monada sau Cel Singur, care este Tothul. El este mintea supremă distribuită în univers, cauza tuturor lucrurilor, inteligența și puterea a toate câte există. Mișcarea Lui e circulară și corpul Îi este alcătuit din substanța Luminii iar natura Sa este compusă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
specific reîncarnării fiecărei specii în parte. Fiecare zeu și astru este legat de numere. Pentru cifra 7 pitagoreicii au dat numele de Minerva sau cubul Neptun, denumiri asupra cărora nici Albert Pike nu îndrăznește să se pronunțe. Dacă unu e monada, tatăl, doi e mama și trei triada ce dă naștere lumilor, patru e rădăcina tuturor lucrurilor, fântână a naturii și singurul număr perfect, heptada rezultată din unirea utimelor două, e numărul religiei, venerarea celor șapte spirite celeste de către om, număr
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pentru a combina toate elementele ce fac parte din ceea ce am imaginat. Privește cum un șarpe trasează un cerc în jurul celui care visează. El stă, precum un copac înrădăcinat în pământ și zborul îi mimează ascensiunea. Armonia elementelor aduce jertfă monadei 1251, luminii. Șarpele cu corn de licornă își prinde coada și se învârte, se-nvârte repede, repede... Nu-l mai simt cum se rotește creându-mi un cerc, un glob, clopot... Și eu ... eu cine sunt? Șarpele, clopotul, fântâna sau
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
labirintul străbătut de fiecare și care este dependentă de creierul pe care îl considerăm un computer sublim și o memorie a vieților trecute stocată în câmpul akashic legată de sufletul individual. Aceasta din urmă este memoria sufletului care interacționaeză cu monadele universului. Personalitățile exterioare și interioare fac un schimb permanent de informații și întregul dezvoltă o cale a treptelor mistice ce permit personalității noastre să acceseze prin fântâni noi clopote, noi înălțimi, ceruri succesive, grade de inițiere. În timp asemenea frecvențe
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poet, inițiat în Logos. Când însuși glasul gândurilor tace, Mă-ngână cântul unei dulci evlavii, Atunci te chem, chemarea-mi asculta-vei? Din neguri reci plutind te vei desface?1301. Încercarea de a comunica, de a se întrepătrunde cu lumea monadelor devine o acțiune pe care o descrie și tradiția ca o înălțare a minții noastre către Dumnezeu. Ei bine, aceasta nu poate fi făcută decât după ce maturitatea sufletului împlinește funcțiile creierului. Numai astfel, conștient și după aplecare asupra lecturilor multiple
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1004 Victor Hugo 1005 Lucian Blaga, Umbra lui Dumnezeu, Corăbii cu cenușă. 1006 Cassian Maria Spiridon, Carul Timpului, Helicon, 1996. 1007 Mihai Eminescu, Lacul. 1008 George Bacovia, Crize, Jurnalul național 2009. 1009 Liviu Pendefunda, Oglinda din fântână, Falii 8, Poema monadelor sau a trupului, în curs de apariție. 1010 Mihai Eminescu, Sara pe deal. 1011 Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. 1012 la fel ca și lucrarea Venus și Marte a aceluiași pictor. 1013 Daniel Corbu, Istorie
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]