268 matches
-
lucrătorilor băii de fer este, de asemine, neapărat ca antreprenorii băii și urmașii lor să aibă drept de a așăza, pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum și pentru acele a<le> lucrătorilor ei, drept care antreprenorii și urmașii lor vor fi datori a plăti
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
n.ns. D.V.) ș.a. 1,5 lei în două câștiuri; pășunea păsărilor domestice a<le> coloniștilor va rămâne nesupusă la nici o dare. 16. Atât colonia lucrătoare, cât și personalul întrebuințat la fabrică nu va fi în nici un chip supusă iurisdicției monastirii, ci va sta sub o dregătorie rânduită înadins de înaltul guvern. 17. Spre ferirea de orice abuzuri și dosiri, nu să va putea așăza în hotărâtă apropiere a băii de fer nici o cârșmă sau neguțitorie jidovască și pentru asămine pricină
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ambe părți îndatoritori, chiar și la tâmplare de schimbarea împosesuirii, de vânzare și în caz de moarte, drept care contractul va pute trece deplin pe sama legiuiților urmași a<i> antreprenorilor acestei băi. După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă încungiurare atât de favorabilă și pentru monastirea Bistrița și nu mai puțână însămnătate a întreprinderii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă încungiurare atât de favorabilă și pentru monastirea Bistrița și nu mai puțână însămnătate a întreprinderii, va sprijini, va înlesni, va asigura și va întări după forme condițiile sus-însămnate, pe care să razimă înființarea și statornicirea acestei întăi băi de fer în Moldova. Însămnare La înființarea unei băi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
puțână însămnătate a întreprinderii, va sprijini, va înlesni, va asigura și va întări după forme condițiile sus-însămnate, pe care să razimă înființarea și statornicirea acestei întăi băi de fer în Moldova. Însămnare La înființarea unei băi de fer pe moșia monastirii Bistrița, aceasta va câștiga următoriul adaos la veniturile ei: 3.600 lei pentru 300 fălci pământ trebuitoare la așăzarea băii de fer, dare anuală nestrămutată pe totdeauna a 12 lei falcea. Fiind că prețul de posesie a unei fălci de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
300 fălci pământ trebuitoare la așăzarea băii de fer, dare anuală nestrămutată pe totdeauna a 12 lei falcea. Fiind că prețul de posesie a unei fălci de pământ în aceste localități muntenoase poate fi mai puțin de 12 lei și monastirea are deagiuns pământuri din care ar putea da locuitorilor, în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
12 lei și monastirea are deagiuns pământuri din care ar putea da locuitorilor, în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare pe moșia monastirii aduce un venit anual de 700 lei. La <în>tâmplare a să descoperi și a să întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare pe moșia monastirii aduce un venit anual de 700 lei. La <în>tâmplare a să descoperi și a să întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai spori cu 1.750 lei. 1.000 lei darea anuală pentru pășunarea vitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anual al monastirii. 700 lei darea anuală pentru întrebuințarea petrelor de fer aflătoare pe moșia monastirii aduce un venit anual de 700 lei. La <în>tâmplare a să descoperi și a să întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai spori cu 1.750 lei. 1.000 lei darea anuală pentru pășunarea vitelor fabricii și a<le> lucrătorilor ei, fără împuținare simțitoare a venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii, pe an, cel puțin 1.000 lei. 26
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întrebuința cărbunii de pământ, atunci venitul anual al monastirii ar mai spori cu 1.750 lei. 1.000 lei darea anuală pentru pășunarea vitelor fabricii și a<le> lucrătorilor ei, fără împuținare simțitoare a venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii, pe an, cel puțin 1.000 lei. 26.300 lei totalul venitului anual care, mai cu samă, să poate socoti ca un adaos la veniturile monastirii. Pe lângă aceste, fiind că locuitorii de pe moșiile monastirii, cât și băeți și fete de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a<le> lucrătorilor ei, fără împuținare simțitoare a venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii, pe an, cel puțin 1.000 lei. 26.300 lei totalul venitului anual care, mai cu samă, să poate socoti ca un adaos la veniturile monastirii. Pe lângă aceste, fiind că locuitorii de pe moșiile monastirii, cât și băeți și fete de <la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
venitului de astăzi pentru pășune, aduce monastirii, pe an, cel puțin 1.000 lei. 26.300 lei totalul venitului anual care, mai cu samă, să poate socoti ca un adaos la veniturile monastirii. Pe lângă aceste, fiind că locuitorii de pe moșiile monastirii, cât și băeți și fete de <la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cât și băeți și fete de <la> 8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră monastire dările lor. În sfârșit, și productele monastirii, precum grâu, popușoii, brânză, carne, slănină ș.a. vor avea o bună vânzare, neputând coloniștii fabricii să producă aceste obiecte și care, cu bani gata, vor fi nevoiți pe toată ziua a le cumpăra
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
8 ani, pot găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră monastire dările lor. În sfârșit, și productele monastirii, precum grâu, popușoii, brânză, carne, slănină ș.a. vor avea o bună vânzare, neputând coloniștii fabricii să producă aceste obiecte și care, cu bani gata, vor fi nevoiți pe toată ziua a le cumpăra. Mihalik de Hodocin BAR, Colecția Documente, pachet
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lapidaritate cu care ne-am obișnuit deja; după ce ne informează că astfel "fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge în istoria Moldovei", naratorul adaugă o frază modestă, creionată cvasi-arhivistic și având valoare de post scriptum: "La monastirea Slatina, zidită de el, unde e îngropat, se vede și astăzi portretul lui și a familiei sale". Gabriel Dimisianu are dreptate să afirme că "[f]iecare moment al nuvelei lui Negruzzi conține material care ar fi putut genera desfășurări epice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa” acordarea circumstanțelor atenuante și acceptarea situației cu resemnare și împăcare prin constatarea gravității reduse a faptelor. MOȘ NICHIFOR COȚCARIUL p. 13, r. 12 14 : „făcuse un clopot mare la acea monastire, cu cheltuiala lui, și avea dragoste să-l tragă singur la sărbători mari” când se bucură de o faptă, de o investiție, omul dă dovadă de multe ori și de egoism, dar această atitudine poate fi interpretată și drept dovadă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a lor sprâncene, dând din frunte părul des. Într-o dulce și umbroasă, viorie atmosferă, Se ridică dintre lunce, cu-a ei cupole de ceară Închegate ca din umbră verde și argint topit, Transparănd prin diamantoasă fină de paingăn pânză, Monastirea alb-a lunei ce prin lumi va să s-ascunză, Cu coloane-nconjurate de a viței-ncolăciri. Ai grădinei arbori mândri cu întunecatul verde Conjurați ș-acoperiți-s cu-edera ce-n vârf se pierde; Mișcând florile ei albe - flamuri cu-nfloriții creți - Și în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aurie, Și albine roitoare luminoasă miere sug; Caii lunei albi ca neaua storc cu gura must din struguri Și la vinul ce-i îmbată pasc mirositorii ruguri Și în sara cea eternă veseli nechezând ei fug. {EminescuOpIV 133} Și în monastirea lunei cu-argintoasă colonadă, Vezi cum trece ea frumoasă - corpu-i dulce de zăpadă, Umerii, cu-a lor lumine, par de aur moale blond, Abia corpul coperit e de-un gaz moale ce transpare - Astfel trece ea frumoasă cu-a ei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumine, par de aur moale blond, Abia corpul coperit e de-un gaz moale ce transpare - Astfel trece ea frumoasă cu-a ei brațe sclipitoare, Reflectată-n mii oglinde de pe muri și din plafond. Și-n odăile înnalte din frumoasa monastire Sunt pe muri tablouri mândre, nimerită zugrăvire Ale miturilor dace, a credinței din bătrâni; Prin grădini cu albe-isvoare sunt a lunei dulci amoruri, Sau palate argintoase unde zori trăiesc în coruri, Sau pădurea cea vrăjită cu frumoasele-i regini. Ăsta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de vechi există însă o deosebire între guvernul și administrația deosebitelor mănăstiri. Unele, chinoviile proprii, au un egumen, iar membrii lor au renunțat la propria lor voință și la averea lor și trebuie să se supuie necondiționat; pe când celelalte mănăstiri, monastira idiorhythma, au constituție republicană, își aleg în fiece an starețul și hotărăsc asupra afacerilor generale în soboare, la cari iau parte toți cei ce au dreptul de-a vota. În chinovii călugării trăiesc în comun, în celelalte mănăstiri trăiesc după
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mult superiori în cultură și în arta războiului. Și cu toate astea acești oameni, la noi în țară chiar adecă între conaționalii lor, n-au fost cunoscuți decât sub porecla ridicolă de cuțovlahi. Iar pe când averile boierilor noștri și ale monastirilor se închinau fără scrupul la biserici grecești și se esploatau pentru scopuri grecești, nu se găsea în tot largul acelei regiuni o singură biserică măcar în care să se fi auzit graiul românesc. Astăzi, când acele averi, închinate totuși unei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român... Mitropolitul țării, câteșitrei episcopii României, toți egumenii monastirilor erau greci; în școalele domnești profesorii - greci. Negoțul din toată țara era în mînile grecilor... Vocea și puterea boierilor români se pierdeau în acel torent de straini ce inundaseră țara. Toate acestea sunt scrise de un martor ocular, de un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rațiunile lui rămân, însă, ascunse, căci sunt deasupra oricărei rațiuni, încât modernilor sacrificiul le apare ca absurd și, firește, inuman. Așa se și explică inaderența modernilor și postmodernilor la miturile sacrificiale de felul celui al jertfei pentru creație din balada Monastirea Argeșului. Dar mitul rezolvă o profundă criză sacrificială prin victima ispășitoare, care este Ana, respectiv Mira din drama lui Blaga, făcând posibilă creația de cultură și civilizație. Ana frânge violența telurică, irațională, malefică, dărâmătoare de ziduri, curmă discordia dintre meșteri
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]