549 matches
-
fenomenologia imaginilor primitive. Impresia de déjà-vu pe care o evocă în general lucrurile nemaivăzute vine din faptul că fiecare treaptă a "postmodernității" reactivează un arhaism care ne apare în față când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea economică face să reapară în Nord nevoile de înrădăcinare națională, aculturația științifică a elitelor din lumea a treia și integrismele religioase, ubicuitatea electronică redă atracția vizibilului, suprimând distanțele și decalajele temporale. Telecomanda sau lumea exterioară se supun degetului și ochiului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în loc să venerăm prin ea realitatea pe care o indică. Icoana creștină trimite supranatural la Ființa de la care emană, imaginea de artă o re-prezintă artificial, imaginea în direct se oferă natural drept Ființă. După noțiunea de progres retrograd și cea de mondializare balcanizantă, trebuie să admitem realitatea unui alt paradox: societatea electronică drept societate primitivă. Micul ecran în culori îndeplinește și depășește dorințele neoplatonicienilor lui Plotin. Regăsind cămașa fără cusătură, el ne redă emoția prezenței imediate. La fel cum aurul mozaicurilor bizantine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cel care șochează cât mai puține convingeri și obiceiuri). Când "lumea specifică" a unei minorități din locuitorii Terrei devine specificul lumii întregi, trecerea de partea cealaltă a oglinzii devine, pentru occidentalul însuși, o întreprindere de solitar, dacă nu de marginal. Mondializarea simulacrelor noastre face mai improbabile aceste șocuri, "relații nepotrivite" și depeizări care dintotdeauna, la noi, au declanșat inovații. În acest sens, Occidentul și-ar dăuna sieși dacă și-ar boteza "îngrădirea informațională" cu frumosul nume de universal și ar sublima
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
capete trăsături de devianță și marginalitate, se impune, de fapt, ca un trend exponențial autoregenerativ la nivelul lingvistic, dar și ca motor al modificărilor comportamentale prin alterarea mecanismelor de incluziune a indivizilor în grupuri sociale. Mai mult, cred că, prin mondializarea structurilor lingvistice auto-regenerative, asistăm la un fenomen de transmorfoză a limbajului natural. (T6) Catalimbajul morfosemiotic respectă "legea minimului efort lingvistic". Această lege (Martinet, 1960, p. 180; Graur, 1960, p. 280), numită și "principiul minimax" (Poitou, f.a.) revelă fenomenele prin care
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2002). Are nevoie America de o politică externă? Către diplomația secolului XXI. (trad.: Andreea Năstase). București: Editura Incitatus. Larousse. Marele dicționar al psihologiei [1999] (2006). (trad.: Aliza Ardeleanu, Sabina Dorneanu, Nicolae Baltă ș.a.). București: Editura Trei. Leclerc Gérard [2000] (2003). Mondializarea culturală: Civilizațiile puse la încercare. (trad.: Mihai Gruia Novac). Chișinău: Editura Știința. Levinson Paul [1999] (2001). Marshall McLuhan în era digitală. (trad.: Mihnea Columbeanu). Editura Librom Antet SRL. Lévi-Strauss Claude [1958] (1978). Antropologia structurală. (pref.: Ion Aluaș; trad. din fr.
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unor modele de școală națională, iar metodele de formare și evaluare vor avea un caracter novator, cu accent pe soluționarea problemelor ambientale de interes social și educativ (educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație interculturală, tehnologia informației și a comunicațiilor, mondializarea vieții socio¬culturale, științifice și economice, a gusturilor), necesitatea de a mări durata formării profesionale, imprimând acesteia un caracter pragmatic. Criteriile și procedurile aplicate pentru a face o evaluare a cadrelor didactice eficace și echitabilă fac obiectul unor dezbateri aprinse
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
autoritate și drept" specializate, cu finalități care altădată erau ale statului național, iar "proliferarea ansamblajelor specializate tinde să amestece reguli constitutive care păreau solid implantate în proiectul statului-națiune"5. În statul național modern, teritoriul, autoritatea și dreptul se ordonau centripet. Mondializarea le-a dezagregat, le-a destabilizat, statul pierzând părți din ele în profitul instituțiilor globale. Sunt tot mai evidente aranjamente care nu sunt exclusiv naționale sau exclusiv globale, ci articulează ordini spațio-temporale diferite, care au viteze diferite, în care se
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
statele, chiar dacă dispun de putere, se "dezvoltă transformațional" în direcții care le-o amputează 10...). Globalizarea nu este însă scop în sine. Finalitatea ei ar trebui să fie benefică economic, social, ecologic pentru toți cei implicați. Putem vorbi realmente de "mondializare" dacă (sub)(socio)culturile locale adoptă principii, mize și acțiuni ale acesteia și le pun în act. Dar nu toate populațiile, popoarele, statele "se mondializează" dacă sesizează că efectele acesteia sunt inegale, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații, dacă decalajele între
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și alte activități, cea săracă își va exploata și va exporta câteva materii prime, va dezvolta vreo ramură primară să zicem, producția de textile va câștiga ceva în timp ce va pierde diversitatea muncii și-și va crește vulnerabilitatea economică și socială... Mondializarea n-a adus multă prosperitate în țările sărace, dar acestea datorită NTIC12 au putut deveni spectatoarele prosperității țărilor bogate 13. Departe de "centre" se poate trăi ca în urmă cu secole, dar imaginile prosperității centrelor ajung imediat, chiar și în
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în acorduri, convenții, decizii internaționale. În Uniunea Europeană, "birocrația de la Bruxelles" construiește procesul decizional. Nimeni nu se întreabă sau nu (vrea să) știe cine a formulat o anumită decizie, dar toți resimt efectele pe care respectiva decizie le induce... Se produce mondializarea "fiindcă unitatea speciei umane nu este imaginară" spunea H. Arendt dar în acest fel construim o societate care "ar putea salva specia umană, dar ar amenința umanitatea"15. În statele europene, o parte a populației rămâne atașată teritoriului național deși
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
revede "epoca de aur" a islamului și cere credincioșilor să imite profetul și să aplice povestirile Coranului în conduitele cotidiene. Cei care vor să intre pe scena politică a prezentului (orientarea jihadistă 35) combat valorile occidentale. Unii au crezut că mondializarea va reduce distanțele "față de toți ceilalți". Deocamdată aceasta a constituit un nou liant între musulmani pe măsură ce mass-media aduce imagini cu persoane care atacă ambasade, care dau foc steagului altei țări, și cel mai adesea aceștia sunt musulmani. Imaginile suscită mai
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și a relațiilor internaționale"55. Este adevărat însă că am distrus mult mediul natural și social, și acest fapt este o urgență, arată Augustin Berque 56. Dar nu toți am fost în aceeași măsură autorii acestei distrugeri... În "satul mondial", mondializarea este și "self-fulfilling prophecy" (profeție care se autoîmplinește), de aceea trăim acum ca o lume incomplet dezmeticită 57. Științele sociale sunt la "proba lumii", obligate să regândească lumea prezentă luând în seamă și "rupturile și evenimentele", amestecul de fapte și
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Rece". Au apărut alți "făuritori de coșmaruri" și "teroriștii". Se spune că lumea este "multicentrată", dar multinaționalele conduc lumea. Multe reglementări internaționale scapă de sub controlul statelor. Crizele financiare și economice s-au repetat până au atins apogeul în zilele noastre. Mondializarea a devenit cuvânt de ordine (deși a rămas ce-a fost, dar la o altă scară, mai mare: schimburi economice, politice, culturale, relații de cooperare sau de conflict între popoare) și a dus la (inter) dependențe tot mai mari. Parcă
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
existat și va exista o pluralitate de traiectorii politice naționale 81. Se înmulțesc demersurile descentralizatoare, se împrumută practici ale sectorului privat și ale celui asociativ. Administrațiile par mai sensibile la partenariat, la abordări coparticipative, par mai atente la e-guvernare82. Dar mondializarea nu a erodat specificul național 83. Statele pot copia, pot importa modele, dar ele acționează local, în funcție de rolul și locul pe care istoria țării i le-au acordat. Conținutul reformelor, obiectivele lor, ritmul în care au loc își au rădăcinile
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
istoria țării i le-au acordat. Conținutul reformelor, obiectivele lor, ritmul în care au loc își au rădăcinile înfipte în istoria țării și în rutinele cotidiene. Reformele sunt înfăptuite de oameni (auto)produși de o socio-cultură cu anumite caracteristici. Dacă mondializarea economiei, a pieții explică anumite puncte convergente, influențele contextuale explică diversitatea lor. Unele state fac reforme, reduc cheltuielile nejustificate împovărătoare pe termen lung, pun accent pe ameliorarea competivității economice, sociale, a mediului, descentralizează, întăresc competențele actorilor, țin la calitatea reformelor
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și dispariția celor corecți, deci diminuarea PIB-ului. Evaziunea fiscală este răspândită mai ales în țările unde există corupție la nivel înalt, unde există percepția "corupției generalizate", iar complexitatea reglementărilor fiscale permite funcționarilor publici "să se tocmească"120. Concurența Odată cu mondializarea, cei care vor să exporte trebuie să-și adapteze produsele specificului pieții. Pentru a afla ce se cere, ce se întâmplă pe piețele internaționale, se poate folosi presa scrisă, televiziunea, radioul, afișajul sau alte modalități "non-media", "hors-media". Cu toată mondializarea
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mondializarea, cei care vor să exporte trebuie să-și adapteze produsele specificului pieții. Pentru a afla ce se cere, ce se întâmplă pe piețele internaționale, se poate folosi presa scrisă, televiziunea, radioul, afișajul sau alte modalități "non-media", "hors-media". Cu toată mondializarea, puține ziare și reviste beneficiază de audiență internațională și acestea sunt mai ales de limbă engleză. Dacă producătorul apelează la publicitatea televizată, el trebuie să aibă în vedere proporția echipării familiilor cu televizoare (în țările unde această proporție este mică
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
consumatori, că oamenii din țările dezvoltate preferă în general produse fabricate în țări cu nivel similar de dezvoltare, că cei din țările mai puțin dezvoltate au tendința de a privilegia produse din țări dezvoltate, în detrimentul produselor naționale etc. În contextul mondializării piețelor și tendinței de omogenizare crescândă a nevoilor consumatorilor, mulți producători încearcă să-și standardizeze producția și comunicarea. Standardizarea are avantaje de scară, de experiență, de coerență a acțiunilor întreprinse, uniformitatea imaginii de marcă (în loc să se conceapă un produs și
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
publicitare redactate în limbi străine (ele trebuie traduse în franceză) etc. Pătrunderea pe alte piețe nu este ușoară. Mai ales pentru ultimii veniți... Concurența a făcut ca multe țări, multe comunități să-și reevalueze strategiile de dezvoltare și promovare. În ciuda mondializării, așteptările consumatorilor continuă să varieze în funcție de țară. Concluzii Capitalismul ar putea funcționa cu înțelepciune dacă ar diminua inegalitățile, exploatarea, conflictele legate de proprietate. Din păcate, capitalism ... înseamnă toate acestea. Și atunci rămâne speranța reformării aranjamentelor instituționale, a unor modificări culturale
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
amenințați de șomaj. Regimul politic a fost considerat incapabil să stăpânească "golemul" pieței. Și totul din cauza dezechilibrului între piață și statul de drept... Criza exprimă pericolul globalizării anarhice și risipitoare, spune J. Attali. Ea poate fi un semn al falimentului mondializării sau, dimpotrivă, unul al necesității de a o continua și aprofunda. Dispunem de mijloace umane, financiare și tehnologice pentru a face astfel încât această criză să rămână un accident, dar nu vom ieși din ea decât dacă: • informația (economică și financiară
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al riscurilor, exigența unui nivel al lichidităților băncilor; • se vor revizui sistemele de remunerare; • se va face o separare între activitatea de pe pieța economică și activitățile bancare; • se va promova dezvoltarea durabilă. Criza Criza actuală este prima criză majoră a mondializării. Dacă se liberalizează economia fără să se pună în practică mecanisme ale contraponderii democratice, "inițiații" pot păstra pentru ei esențialul veniturilor... Dacă în 1960 acestea reprezentau 14% din profiturile întreprinderilor americane, în 2008 ele reprezentau 39%, ceea ce a antrenat o
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mulți factori economici, sociali și politici au dus la întrepătrunderea categoriilor socioprofesionale. Criza nu poate fi explicată doar prin "emergența irațională a fricii și panicii", nici prin "accesul inegal la informație", nici prin "lipsa de rigurozitate a reglementatorilor, nici prin mondializare, nici prin "consensul de la Washington"158... Înlănțuirea evenimentelor care au condus la criza actuală a început prin agravarea inegalităților sociale care limitează cererea, a continuat cu sistemul financiar care a inventat fără control produse noi ce au permis îmbogățirea unora
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
echipamentele și utilitățile la prețurile cele mai mici etc., măsuri care au contribuit la ridicarea status-ului social al majorității familiilor americane, la generalizarea unui consum uniformizat și omogenizat. Alți autori se ocupă de orașele actuale din Europa supusă presiunilor mondializării 244. De exemplu, La ville durable 245 explicitează conceptele de oraș durabil, dezvoltare urbană durabilă, Raportul J. Dray urmărește prevenirea-combaterea violenței tinerilor din cartierele orașelor mari, Raportul Banlieuscopie analizează posibilitățile de a "reinventa" integrarea socială etc. Orașele și statul Multe
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ansamblu. Una dintre agențiile Națiunilor Unite ("Programme des Nations Unies pour les Etablissements Humains" United Nation Center for Human Settlements 267) care se preocupă de "habitat" constată că la ora actuală oamenii se stabilesc și trăiesc în orașe afectate de mondializare, de multiculturalism, de afirmare etnică, de probleme ecologice create de efecte (ne)urmărite, (ne)așteptate ale creșterii economice, de tendințe demografice și migratorii noi, de "înfruntarea sexelor", de "disoluția familiei", de proliferarea unor comportamente deviante privind sexualitatea și procrearea, de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, locuitorilor, acordând fonduri și alte mijloace comunităților locale și inițiativelor comunitare, întărind capacitățile locale și naționale de reacție rapidă, de intervenție promptă, promovând dezvoltarea durabilă. Globalizarea economiei, mondializarea, centralizarea excesivă sau descentralizarea de formă transformă orașele. Acestea sunt în concurență pe plan național, european, mondial (cel puțin pentru a atrage investiții și turiști). Ele se pot organiza în rețele de cooperare, pot construi împreună "bazine de ocupare", "zone
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]