198 matches
-
capabile să declanșeze și să controleze, simultan, participarea. Mai este și un alt aspect (implicit) care nu trebuie uitat: absența garanției reale în ce privește diferite drepturi politice și civile. 2. Pluralismul. Central este gradul de pluralism (limitat) care poate evolua de la monism la un anumit număr de actori relevanți și activi în regim. Astfel, înainte de toate, pentru fiecare regim nedemocratic va fi oportun să se vadă actorii relavanți care se pot împărți în actori instituționali și actori sociali activi politic. Primii sunt
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
poate fi dat de autoritarismul perfect, caracterizat prin: pluralismul accentuat (cu actori importanți), absența ideologiei și a justificării regimului, absența mobilizării și, în consecință, a participării, "structurarea" scăzută a regimului. La polul opus se configurează totalitarismul: absența pluralismului sau a monismului (cu o prezență puternică a partidului unic în poziție dominantă), un alt nivel de ideologizare, de mobilizare participantă, precum și existența diferitelor instituții caracteristice regimului. Între cei doi poli se situează o gamă de configurații multidimensionale specifice (dacă se ține cont
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a făcut să se vorbească de "statul-partid" și să indice suprapunerea care se crează între structurile regimului și cele ale partidului. Importanța majoră a partidului unic nu trebuie să ne conducă la concluzia că ne găsim într-o situație de monism, și, din această perspectivă de totalitarism. În fapt, chiar dacă este vorba de un model autoritar, foarte apropiat genus-ului totalitar, complexitatea socială sau alte aspecte structurale de tip etnic și economic fac ca partidul cu tendințe totalitare să aibă propriul rol
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
din acestea foarte importante. Ne limităm aici în a relua dimensiunile specifice regimului autoritar și subcategoriilor sale, în măsura în care acestea sunt utile furnizării unor elemente definitorii esențiale. Se poate astfel susține că regimurile totalitare sunt caracterizate de: a) absența pluralismului sau monismului, de rolul fundamental al partidului unic în privința structurii birocratice (realizată prin intermediul unei serii complexe de organizații care servesc la integrarea, politizarea, controlarea, stimularea participării întregii societăți civile), și, de asemenea, a subordonării complete a altor posibili actori (militari, birocrație, Biserică
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un flux format din sentimente de obligație morală, precum și din experiențe senzoriale"83. Deși apreciez că reificarea la care recurge trebuie eliminată, remarc modul ingenions în care White expune faptul că Rawls adoptă o perspectivă similară în conturarea propriei teorii. Monismul metodologic al lui White reiese din teza că diferitele discipline asociate cu variatele aspecte ale culturii pot fi individualizate pe baza terminologiilor specifice și a enunțurilor de fond. Însă, White infirmă posibilitatea diferențierii disciplinelor pe baza utilizării unor metode fundamental
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a sclaviei umane 4. Căci între raportarea la adevăr și raportarea la politic, distanța poate să nu fie prea mare ; cîteodată e nulă. Vorbind despre tensiunile din care se alcătuiește condiția intelectualului, L. Koakowski 1
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
își declară ostilitatea împotriva metafizicii moniste. La baza gîndirii sale el pune contradicția, privește dualismul ca etapă necesară, ca pas pregătitor pentru întîlnirea cu libertatea apofatică a divinului. Etajînd realul într-o ordine fără fisură al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile statice. Dar el riscă să rateze ruptura de nivel între creat și increat, să instaleze, între Principiu și manifestare, o molcomă continuitate, prăpăstii ușor de trecut, imposibile identități
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în această ordine. Apoi neputincios ori slab în a da seamă de dualitatea care face cu putință condiția accidentată a lumii, miop sau indiferent față de conflictele sfîșietoare, aporia, dar și fertilitatea contrariilor care lucrează în lume. Mai realistă, poate, decît monismul, gîndirea paradoxală mizează pe un dualism acut, de neresorbit într o unitate obiectivată, oricît de impunătoare. Pentru acest tip de gîndire, tensiunea originară a contrariilor, precum și conjuncția lor se situează în interiorul divinului, îmbrățișate de Unitatea lui. Numai el le rezolvă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea unei forme de cunoaștere imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții contradictorii; d) depășirea monismului metodologic în direcția toleranței metodologice, a pluralismului metodologic. Aceste deschideri lărgesc și mai mult frontul prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui curent de gândire ce cuprindea toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
more complex direction; b) going beyond Aristotle`s logics, towards a more tolerant view on contradiction; c) going beyond the classical idea of knowledge in the sense of accepting and promoting knowledge based on antinomic constructions; d) going beyond methodologic monism towards methodologic pluralism. These perspectives and implications broaden the area where Blaga`s thematisation of antinomic structures meets contemporary thinking. Consequently, it can be absorbed into a wider movement of almost similar ideas that crosses the 20th century, a convergence
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tolérante envers la contradiction; c) le dépassement de l'idée classique de connaissance, dans le sens d'un élargissement qui admette aussi la promotion d'une forme de connaissance qui s'appuie sur des constructions antinomiques; d) le dépassement du monisme méthodologique dans la direction de la tolérance et du pluralisme méthodologique. Ces perspectives et ces implications élargissent encore plus le front par lequel la thématisation de Blaga des structures antinomiques rencontre la réflexion contemporaine. Dans cette direction, elle peut s'intégrer
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rezultată din cele două teorii.. Dacă apărătorii drepturilor animalelor nu acceptă controlul populației diverselor specii de animale prin intermediul vânătorii, eticienii mediului acceptă o asemenea posibilitate 241. Pe această diferență practică dintre eticienii mediului și eliberatorii animalelor Callicott construiește distincția dintre monismul și pluralismul moral și optează pentru primul, adică pentru o rezolvare a problemelor din perspectiva eticii holiste a mediului. Pluralismul moral este contradictoriu deoarece încearcă să cuprindă atât teoria mediului, cât și apărarea drepturilor animalelor, ceea ce, în principiu, nu se
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
The Conceptual Foundations of the Land Ethic"). Callicott, J. Baird, "Aldo Leopold's Metaphor", în Robert Costanza, Bryan Norton, Benjamin Haskell (eds.), Ecosystem Health: New Goals for Environmental Management, Island Press, Washington, D.C., 1992, pp. 42-56. Callicott, J. Baird, "Moral Monism in Environmental Ethics Defended", în Journal of Philosophical Research, 19, 1994, pp. 51-60. Carlson, Allen, "Nature and Positive Aesthetics", în Environmental Ethics, 6, 1984, pp. 5-34. Carson, Rachel, Silent Spring, Introduction by Linda Lear, Afterword by Edward O. Wilson, Forthieth
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pp. 311-338. 239 Mark Sagoff, "Animal Liberation and Environmetal Ethics: Bad Marriage, Quick Divorce", în Osgood Hall Law Journal, 22, 1984, p. 304. 240 Bryan Norton, Toward Unity Among Environmentalists, Oxford University Press, New York, 1991. 241 J. Baird Callicott, "Moral Monism in Environmental Ethics Defended", în Journal of Philosophical Research, 19, 1994, pp. 51-60. 242 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, p. 100. 243 Vezi pentru acest punct
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tehnica și-a însușit treptat toate elementele civilizației (...), omul însuși fiind covârșit de tehnică și devenind obiectul acesteia"67. Caracteristicile tehnice care reifică eficiența ca necesitate sau raționalitate sunt, în percepția lui J. Ellul, următoarele: artificialitatea, automatismul alegerii tehnice, autoaugmentarea, monismul, universalismul și autonomia. Raționalitatea tehnicii, de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să creeze un sistem artificial care elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip și Kemp, Robinson) analizează tehnologia
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
anofelic. Ca biolog, Leon nu poate fi înțeles însă numai sub acest aspect, fiind în primul rând un original gânditor, un om de concepție și de sinteză biologică; trebuie amintite lucrările sale cu privire la darwinism, dar în special acele privitoare la monism sub influența lui Haeckel, dar cu multe interpretări personale. Pentru N. Leon, singura concepție convenabilă în explicarea procesului de apariție a vieții este generația spontanee. Orice alternativă implică recunoașterea unei forțe metafizice. Apariția vieții spontanee se face prin intermediul unor substanțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
polemice" (9, p. 107). Întrucît ideile despre educație ale lui R. Steiner sînt întemeiate pe cele filosofice, este necesară o foarte scurtă expunere a unora dintre acestea (atît cît am putut surprinde ca un neinițiat în acest domeniu). Adept al monismului spiritualist, el a promovat ideea unei "științei spirituale", care consideră că obiectele lumii sensibile își au originea în lumea spirituală, că ele sînt o altă formă a ființelor spirituale. Sufletul, care continuă să existe și după moarte, se reîncarnează, după
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
avut destul de puține preocupări lingvistice, teoretizând, poate primii sistemul operei, omogenitatea și structura ei organică ; I. A. Richards, în ciuda psihologismului său, este și el un organicist premergător lui Wellek însuși, ca și Cleanth Brooks. Pe de altă parte, Croce, prin "monismul" operei și intuiționismul său critic, ni se pare că se situează exact la polul opus față de "formalismul organic" (v. supra), iar Valéry și Eliot, eseiști, pot figura aici numai cu observații izolate, foarte importante, de altfel, nu cu o metodă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
a încercărilor de tipologizare a neorealismului, se pot utiliza criteriile utilizate de Stefano Guzzini în elaborarea hărții teoriilor în relațiile internaționale: criteriul epistemologic (axa naturalism-interpretivism) și criteriul metodologic (axa individualism-holism). Teoria waltziană este naturalistă, în sensul în care naturalismul presupune monismul metodologic; face din căutarea legilor generale programul legitim din punct de vedere științific; susține subsumarea teoretică a explicației științifice, în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Diferența nu mai poate fi atât de rigidă pe cât fusese în tradiția clasică, iar unitatea nu mai poate să o absorbă fără a o elibera în același timp. Așa apare "formula magică" atunci, referențială astăzi, pentru postmodernitate, a egalității: "Pluralism = Monism". Jacques Derrida s-a recunoscut la fel de puțin postmodernist ca și poststructuralist. Iar atunci când a discutat despre postmodernitate în legătură cu ideea apocaliptică a sfârșitului, nici nu i-a acordat un după, ci numai un alături, nici noutate, ci numai diferență. Totuși efortul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
2. Inspirația Scripturii. Doctrina biblică a inspirației. Ineranța și autoritatea Scripturii. 3. Doctrina despre Dumnezeu. Baza biblică a doctrinei Trinității. Formularea doctrinei la Conciliul de la Constantinopol. 4. Doctrina despre om. Imago Dei. Baza biblică. Natura constitutivă a omului (trihotomism, dihotomism, monism). 5. Doctrina despre păcat. Definirea și consecințele păcatului. 6. Persoana lui Isus Christos. Umanitatea și divinitatea lui Isus Christos. Baza biblică (întrupare, afirmațiile lui Isus despre Sine, afirmațiile apostolilor despre Isus, dovezile învierii). 7. Lucrarea de ispășire a lui Isus
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
2. Inspirația Scripturii. Doctrina biblică a inspirației. Ineranța și autoritatea Scripturii. 3. Doctrina despre Dumnezeu. Baza biblică a doctrinei Trinității. Formularea doctrinei la Conciliul de la Constantinopol. 4. Doctrina despre om. Imago Dei. Baza biblică. Natura constitutivă a omului (trihotomism, dihotomism, monism). 5. Doctrina despre p��cat. Definirea și consecințele păcatului. 6. Persoana lui Isus Christos. Umanitatea și divinitatea lui Isus Christos. Baza biblică (întrupare, afirmațiile lui Isus despre Sine, afirmațiile apostolilor despre Isus, dovezile învierii). 7. Lucrarea de ispășire a lui
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de aplicare a legii, de competența instanței de judecată. Prin urmare, chiar dacă natura intrinsecă a dreptului comunitar și autonomia sa în raport cu sistemele juridice naționale fac foarte dificilă receptarea sa în dreptul intern, Curtea constată că, urmare specificității sale, dreptul comunitar impune monismul și, ca o consecință peremptorie desprinsă din jurisprudența Curții Europene de Justiție, aplicabilitatea directă de către autoritățile și jurisdicțiile naționale ca atare. Așa fiind, numai judecătorul de drept comun ca judecător național al dreptului comunitar poate, potrivit art. 267 din Tratatul
DECIZIE nr. 311 din 23 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222154_a_223483]
-
sunt entități ultime ; ultimul temei metafizic al tuturor lucrurilor. De aceea concepția lui Democrit este un materialism metafizic. Iar fiindcă acest filozof nu mai admite un alt principiu ca temei al lumii alături de materie, concepția lui se mai numește și monism materialist. Principiile fundamentale ale acestui monism materialist sunt următoarele: l". Din nimic nu se poate naște nimic , nimic din ceea ce este nu poate fi distrus. Orice schimbare este numai unirea și despărțirea de părti. În acest principiu formulat de genialul
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
al tuturor lucrurilor. De aceea concepția lui Democrit este un materialism metafizic. Iar fiindcă acest filozof nu mai admite un alt principiu ca temei al lumii alături de materie, concepția lui se mai numește și monism materialist. Principiile fundamentale ale acestui monism materialist sunt următoarele: l". Din nimic nu se poate naște nimic , nimic din ceea ce este nu poate fi distrus. Orice schimbare este numai unirea și despărțirea de părti. În acest principiu formulat de genialul Abderit se cuprind doua idei, cu
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]