183 matches
-
înmatriculări. TITLUL III STRUCTURA SE Articolul 38 În condițiile prevăzute în prezentul regulament, SE include: (a) o adunare generală a acționarilor și (b) fie un organ de supraveghere și unul de conducere (sistem dualist), fie un organ de administrație (sistem monist), în funcție de forma adoptată prin statut. Secțiunea 1 Sistemul dualist Articolul 39 (1) Organul de conducere răspunde de gestionarea SE. Un stat membru poate să prevadă că unul sau mai mulți directori generali sunt responsabili de gestionarea curentă în aceleași condiții
jrc5417as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90587_a_91374]
-
acest organ. Articolul 42 Organul de supraveghere își alege un președinte dintre membrii săi. Dacă jumătate dintre membri au fost numiți de către lucrători, atunci poate fi ales președinte doar un membru numit de adunarea generală a acționarilor. Secțiunea 2 Sistemul monist Articolul 43 (1) Organul de administrație asigură gestionarea unei SE. Un stat membru poate să prevadă că unul sau mai mulți directori administrativi sunt răspunzători de gestionarea curentă în aceleași condiții ca și pentru societățile anonime care își au sediul
jrc5417as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90587_a_91374]
-
prin statut. Prezenta dispoziție se aplică fără a se aduce atingere art. 47 alin. (4) sau, dacă este cazul, modalităților de participare a lucrătorilor stabilite în temeiul Directivei 2001/86/CE. (4) În absența unor dispoziții referitoare la un sistem monist pentru societățile anonime cu sediul social pe teritoriul său, un stat membru poate adopta măsurile adecvate privind SE. Articolul 44 (1) Organul de administrație se întrunește cel puțin o dată la fiecare trei luni, la intervalele stabilite prin statut, pentru a
jrc5417as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90587_a_91374]
-
organ. Articolul 45 Organul de administrație își alege un președinte dintre membrii săi. Dacă jumătate dintre membri sunt numiți de către lucrători, atunci poate fi ales președinte doar un membru numit de adunarea generală a acționarilor. Secțiunea 3 Norme comune sistemelor monist și dualist Articolul 46 (1) Membrii organelor societății sunt numiți pentru o perioadă stabilită prin statut, care nu poate depăși șase ani. (2) Sub rezerva restricțiilor prevăzute în statut, membrii pot fi realeși o dată sau de mai multe ori pentru
jrc5417as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90587_a_91374]
-
parte din membrii organelor societății. Articolul 48 (1) Statutul unei SE enumeră categoriile de operațiuni pentru care organul de conducere are nevoie de autorizația organului de supraveghere, în cadrul sistemului dualist, sau de decizia expresă a organului de administrație, în cadrul sistemului monist. Totuși, un stat membru poate să prevadă ca, în cadrul sistemului dualist, organul de supraveghere să poată impune obligativitatea unei autorizări pentru anumite operațiuni. (2) Un stat membru poate stabili categoriile de operațiuni care trebuie să fie cel puțin specificate în
jrc5417as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90587_a_91374]
-
dezvolta și nu sunt interesați de celelalte șase ramuri ale Hatha Yoga, sau de mai vechea tradiție Raja Yoga, pe care aceasta se bazează. În toate ramurile yoga, țelul final este atingerea unei stări eterne de conștiință perfectă. În școlile moniste ale advaita vedantei și șaivismului, aceasta perfecțiune ia forma "mokșei", care este o eliberare de toată suferință lumeasca și de cercul nașterilor și al morților (Samsara), o stare în care gândurile încetează și apare experiență unirii beatifice cu Supremul Brahman
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
în forma lui primordială fiind reprezentat de Dumnezeu. Dumnezeu stă în relație cu lumea, așa cum spiritul este în relație cu corpul. Spiritul uman provine din focul divin (în unele scrieri denumit "logos" ("„Cuvântul”"). Astfel, fizica stoică are o trăsătură net monistă și panteistă în același timp. Focul divin are un caracter rațional, din care rezultă că lumea este guvernată de rațiune, ceea ce are două semnificații. În primul rând în lume se poate recunoaște un scop, și anume tendința spre armonie, frumusețe
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]
-
că în accepția filozofică a termenului „monism”, ar trebui considerate ca „dualiste” toate sistemele în care ființa este transcendentă în raport cu lumea. Accentul se pune, în acest caz, pe faptul că numai doctrinele panenteiste, panteiste, imanenteiste sau pur materialiste pot fi „moniste”. Cugetătorul român Mircea Florian manifestă o atitudine mai mult decât rezervată față de monism care „a știut să valorifice până la absurd o așa-numită năzuință nestăpânită a spiritului spre unitate, spre sinteză”. În opinia sa, monismul este un „focar de sofisme
Monism () [Corola-website/Science/299053_a_300382]
-
act cauzal cvasi-divin, dacă nu a existat un număr de evenimente care au avut loc în afara secvenței obișnuite de evenimente. evenimente care pot fi numite miracole. Poziția filozofică extremă este cea a lui Gottfried Wilhelm Leibniz, care în cadrul filozofiei sale moniste a afirmat că toate interacțuinile aparent cauzale între două (sau mai multe) entități, A <-> B, sunt de fapt interacțiuni mediate de Dumnezeu, A<->Dumnezeu<->B. Immanuel Kant a continuat această idee a lui Leibniz, în conceptul său de relații transcendentale
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
Espinosa"). Spinoza a fost un raționalist și unul din reprezentanții panteismului în timpurile moderne. Gândirea lui a fost influențată de scrierile lui Thomas Hobbes și René Descartes, însă - spre deosebire de concepția dualistă a acestuia din urmă - Spinoza a avut o reprezentare monistă a lumii, întreaga existență reducându-se la ceea ce el a numit ""Substanță"". După absolvirea școlii, Spinoza a lucrat în întreprinderea comercială a tatălui său. În acest timp elaborează o dizertație asupra principiilor filosofice ale lui Descartes, care va aparea mai
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
care le determină existența. Numai prin identificarea cu "substanța" sau Dumnezeu se poate obține nemurirea. Mulți din contemporanii lui Spinoza au înțeles învățătura sa asupra depersonalizării lui Dumnezeu drept ateism, în realitate este vorba de un panteism și de reducerea monistă a întregului univers obiectiv și spiritual la o singură "substanță". În istoria filosofiei, Spinoza ocupă un loc deosebit, el nu a aparținut unei anumite școli filosofice, nici nu a creat un nou curent în filosofie, neavând discipoli. Totuși, învățătura lui
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
rațiunea noastră nu a ieșit niciodată din divinitate, ci a rămas în ea, lucrurile pot avea mișcări în diferite direcții. Lucrurile formează un cosmos în echilibru static. Sub aspectul eternității nu există nici timp nici durată. Spinoza dezvoltă o concepție monistă despre substanța pe care o definește ca D-zeu sau natură. El elaborează un sistem filosofic în centrul căruia este plasată substanța unică cugetătoare. Substanța este înzestrată cu 2 atribute: întindere și rațiune. Natura conține cauza în sine, de aceea
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
timp jurnalisticii, literaturii, muzicii și artelor. Dintre profesorii săi de la universitate, o impresie deosebită au făcut, însă, asupra sa, concepția gânditorului marxist Antonio Labriola, după care voința individuală și eforturile colective ale oamenilor împing societatea înainte, precum și de criminologul, gânditorul monist antimaterialist Enrico Ferri, care susținea că succesul unei revoluții depinde de voința si entuziasmul oamenilor, și în sfârșit, filozoful liberal Benedetto Croce. Sub înrâurirea acestuia din urmă, și-a cristalizat Jabotinski la Roma și vederile sale democrat-liberale, inclusiv în domeniul
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Politice (École des Sciences politiques). Paralel, urmează și cursurile Școlii de Limbi Orientale. La vârsta de 18 ani, tânărul Paul Claudel părea promis unui perfect conformism intelectual, credea ceea ce credeau majoritatea oamenilor ziși cultivați ai vremii, pozitivismul, naturalismul: accepta ipoteza monistă și mecanicistă în toată rigoarea ei, că totul era supus Legilor și că lumea era o înlănțuire de efecte și de cauze, și pe care știința le va descurca perfect într-un viitor previzibil. Trăia în imoralitate și, puțin câte
Paul Claudel () [Corola-website/Science/308102_a_309431]
-
i-a permis să clasifice ideologiile în funcție de gradul în care acestea acceptă și încurajează autonomia personală, drepturile universale ale omului, ale femeilor și ale minorităților, dreptatea socială, dreptatea de mediu, operând cu trei categorii mari de ideologii: pluraliste, hibride și moniste. A fost interesată de analiza modul manipulativ politic în care a fost utilizate conflictele derivate din strategiile de lustrație în România. De asemenea, ea a coordonat o primă cercetare națională asupra eticii în universitățile românești și a proiectului de cod
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
ul este o orientare fundamentală în filozofie. Ca orientare monistă (spre deosebire de ontologiile dualiste sau pluraliste), ea se opune materialismului prin soluția pe care o dă raportului dintre spirit și materie sub aspectul primordialității. Grupările idealiste ale filozofilor consideră astfel ca fiind primordial sub aspectul cronologic și cauzal, spiritul. Orientarea idealistă
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
În plus, deoarece suntem existențe finite, nu avem posibilitatea de cunoaște sau a înțelege ceva care este universal sau infinit precum Dumnezeu, așa că nu putem ști dacă Dumnezeu există, căci aceasta depășește înțelegerea umană. Bradley vede realitatea ca un întreg monist înțeles prin „senzație”, o situație în care nu este distincție între percepție și lucrul perceput. Ca și Berkeley, Bradley gândește că nimic nu poate fi recunoacut ca existent până nu este cunoscut de minte. Bradley a fost ținta aparentă a
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
conchide din progresele făcute la nivelul biologic subpersonal că normele morale acceptate în mod general (nivel personal) își pierd tot mai mult din semnificația inițială și ar trebui în consecință înlăturate? Majoritatea filosofilor, indiferent de poziția lor metafizică - dualistă sau monistă - dau un răspuns negativ la această întrebare. Numai materialiștii eliminativi consideră că descrierea omului la nivel personal este falsă și ar trebui înlocuită cu o prezentare din perspectivă exclusiv neurobiologică. Filosofii dualiști consideră că manifestările omului la nivelul personal al
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
subpersonal derivă din activitatea materială a creierului. În consecință, între cele două nivele nu s-ar putea stabili o legătură strânsă, întru cât fiecare nivel se manifestă în domenii diferite ale realității. Majoritatea filosofilor contemporani se situează pe poziții metafizice moniste și resping ideea existenței a două realități diferite. Ei reduc ("reducționism") problema la o soluție simplă: nivelul personal are o realitate proprie care se explică prin nivelul biologic subpersonal, ambele cu aceeași semnificație valorică, totul depinzând de perspectiva din care
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
dau legi teonomice. Teocrația trebuie să fie deosebită de alte forme seculare de guvernământ care au o religie statală sau sunt doar influențate de concepte religioase sau morale, și monarhiile ținute „Prin binevoința lui Dumnezeu”. O teocrație poate să fie monistă, unde ierarhia administrativă a guvernului este identică cu ierarhia administrativă a religiei, sau poate avea două „brațe”, dar cu ierarhia administrativă a statului subordonată ierarhiei religioase. Tendințe teocrative au apărut în unele tradiții religioase inclusiv în Iudaism, Islam, Confucianism, Hinduism
Teocrație () [Corola-website/Science/309347_a_310676]
-
stare de distracție amețitoare. Poate din acest motiv, Valentinus concepe materialismul, decât să fie o substanță diferită de divin, ca un atribut al unei erori de percepție. Astfel concluzionăm asupra concepției Valentiniene asupra Universului ca fiind poate de natură fundamental monistă, în care toate lucrurile sunt aspecte ale Divinului; vederea noastră obișnuită este limitată la lumea materială datorată erorilor percepției, ce devin simbolizate mitopoetologic în actul creației Demiurgului. Problematica moralității gnostice poate fi rezolvată doar prin citirea pretențiilor contemporanilor. Numeroși scriitori
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
survine nimic); spre deosebire de eleați, Heraclit credea că repausul este imposibil și că lumea este un ciclu continuu de transformări. Totul este în mișcare și nimic nu dăinuie veșnic. Restul perioadei presocratice, filosofii naturii au fost marcați de trecerea de la fizica monistă la cea pluralistă. Empedocle explică dizarmonia existentă printre filosofi prin faptul că ei plecau de la părerea că ar exista "o singură" materie originară. Empedocle credea că natura are patru materii originare: "pământul, aerul, focul, apa" și toate schimbările din natură
Presocratici () [Corola-website/Science/301484_a_302813]
-
că ambele au fost în majoritate scrise și și-au primit redactarea finală în perioada de intens contact al evreilor cu persanii și (după cucerirea lui Alexandru) cu grecii, sunt suficiente argumente de ordin scriptural care să apare o viziune monistă a naturii umane, una în care sufletul este viața umană sau emoția omului însele. Joel B. Green este alături de alții un astfel de teolog; acesta scrie: Termenul ebraic nefeș este folosit în referințe la o întreaga persoană ca sediu al
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
justiție pentru intrarea în vigoare a Codului civil. Grupul este format din reprezentanți ai judecătorilor, procurorilor, grefierilor, avocaților, notarilor publici, executorilor judecătorești și societății civile. Noul cod civil a modificat radical concepția de ansamblu asupra materiei civile, optând pentru concepția monistă de reglementare a raporturilor de drept privat și după modelul codurilor civile moderne din Italia, Elveția și Olanda. Astfel, pentru a respecta această concepție monistă, toate reglementările privitoare la persoane și relațiile de familie au fost încorporate în Codul civil
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
Noul cod civil a modificat radical concepția de ansamblu asupra materiei civile, optând pentru concepția monistă de reglementare a raporturilor de drept privat și după modelul codurilor civile moderne din Italia, Elveția și Olanda. Astfel, pentru a respecta această concepție monistă, toate reglementările privitoare la persoane și relațiile de familie au fost încorporate în Codul civil. Prin influența Codului civil din Quebec au fost preluate în legislația românească noi termeni de concepție monistă, ca de exemplu „principiul interesului superior al minorului
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]