206 matches
-
undă) este doar una din proprietățile luminii, altele fiind de ex. direcția, viteza, intensitatea, coerența, polarizarea. Dintre acestea ochiul uman nu e sensibil la viteza, coerența sau polarizarea luminii, având nevoie pentru evidențierea acestora de aparate de măsură corespunzătoare. Lumina monocromatică este o radiație electromagnetică perfect sinusoidală. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea "P" transportată și prin frecvența "f" a oscilației. Alternativ, în loc de frecvență, se utilizează lungime de undă formula 1, unde "c" este viteza luminii în vid. Lumina monocromatică este
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
fiind de ex. direcția, viteza, intensitatea, coerența, polarizarea. Dintre acestea ochiul uman nu e sensibil la viteza, coerența sau polarizarea luminii, având nevoie pentru evidențierea acestora de aparate de măsură corespunzătoare. Lumina monocromatică este o radiație electromagnetică perfect sinusoidală. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea "P" transportată și prin frecvența "f" a oscilației. Alternativ, în loc de frecvență, se utilizează lungime de undă formula 1, unde "c" este viteza luminii în vid. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
Lumina monocromatică este o radiație electromagnetică perfect sinusoidală. Lumina monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea "P" transportată și prin frecvența "f" a oscilației. Alternativ, în loc de frecvență, se utilizează lungime de undă formula 1, unde "c" este viteza luminii în vid. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm și 700-760 nm (sau, echivalent, frecvența ei este între aproximativ 750 THz și 430 THz). Lumina produsă de o sursă luminoasă este, în general
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
echivalent, frecvența ei este între aproximativ 750 THz și 430 THz). Lumina produsă de o sursă luminoasă este, în general, un amestec (o sumă) de radiații electromagnetice de diferite lungimi de undă și intensități, adică, echivalent, o suprapunere de radiații monocromatice. O caracterizare completă a luminii se poate face doar prin exprimarea puterii radiate pe fiecare lungime de undă (sau, echivalent, pe fiecare frecvență). Această caracterizare este dată de o funcție de distribuție spectrală a puterii (engl. "Spectral Power Distribution" — "SPD"). De
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
fi dată sub două forme, după lungimea de undă, formula 2, sau după frecvență, formula 3. Între cele două exprimări există relația: formula 4. Descompunerea spectrală a luminii constă în izolarea radiațiilor de diferite lungimi de undă, adică separarea individuală a fiecărei componente monocromatice. Descompunerea spectrală poate fi realizată: Rezultatul acestei descompuneri este spectrul, numit astfel de către Isaac Newton de la cuvântul latin pentru "apariție". O suprafață care reflectă lumina reflectă independent fiecare componentă spectrală (fiecare frecvență sau, echivalent, fiecare lungime de undă). Astfel, caracterizarea
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
metrului) și doar puțin mai mică în aer. În cazul undelor sonore propagate în aer viteza este de aproximativ 343 m/s la temperatura de 20°C. Lungimea de undă are un sens bine definit numai în cazul unei unde monocromatice, adică de o singură frecvență și ale cărei oscilații se repetă la infinit. În acest caz idealizat, lungimea de undă este cea mai mică mărime "λ" care îndeplinește relația unde "u" este parametrul oscilant al undei (de exemplu intensitatea câmpului
Lungime de undă () [Corola-website/Science/299283_a_300612]
-
pâlcuri violete”, posibilă sugestie a unei Judecăți de Apoi, a unei apocalipse inevitabile. Se observă că poezia are două versuri cu valoare simbol: „Orașul tot e violet.// Amurg de toamnă violet...”, creând o imagine suprareală, onirică, învăluită de un fundal monocromatic, simbolizând un moment final, apocaliptic, sens amplificat de al doilea vers: „Amurg de toamnă violet”, reluat cu insistență în toată poezia. Bacovia stabilește analogii profunde între elementele naturii și stările afective create de spațiul poetic. Corespondențe se creează între simboluri
Amurg violet () [Corola-website/Science/299384_a_300713]
-
cum ar fi lumina solară, este compusă dintr-un număr de care ar putea fi apoi recombinate într-o lumină albă. Newton arătase și că o vopsea portocalie făcută din galben și roșu ar putea arăta exact ca o lumină monocromatică portocalie, deși fiind compus din două lumini monocromatice galbenă și roșie. Prin urmare, paradoxul care îi nedumerea pe fizicienii vremii era că două lumini complexe (compusă din mai mult de o lumină monocromatică) pot arăta la fel, dar să fie
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
un număr de care ar putea fi apoi recombinate într-o lumină albă. Newton arătase și că o vopsea portocalie făcută din galben și roșu ar putea arăta exact ca o lumină monocromatică portocalie, deși fiind compus din două lumini monocromatice galbenă și roșie. Prin urmare, paradoxul care îi nedumerea pe fizicienii vremii era că două lumini complexe (compusă din mai mult de o lumină monocromatică) pot arăta la fel, dar să fie fizic diferite, și se numea '. Thomas Young a
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
ar putea arăta exact ca o lumină monocromatică portocalie, deși fiind compus din două lumini monocromatice galbenă și roșie. Prin urmare, paradoxul care îi nedumerea pe fizicienii vremii era că două lumini complexe (compusă din mai mult de o lumină monocromatică) pot arăta la fel, dar să fie fizic diferite, și se numea '. Thomas Young a propus mai târziu că acest paradox poate fi explicat prin faptul că culorile sunt percepute printr-un număr limitat de canale în ochi, pentru care
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
poate fi explicat prin faptul că culorile sunt percepute printr-un număr limitat de canale în ochi, pentru care el a avansat numărul de trei, '. Maxwell a folosit algebra liniară, recent dezvoltată pentru a demonstra teoria lui Young. Orice lumină monocromatică care stimulează trei receptori ar trebui să fie capabilă să fie stimulată de un set de trei lumini monocromatice diferite (în fapt, de către orice set de trei lumini diferite). El a demonstrat că așa este, inventând experimente de potrivirea culorilor
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
el a avansat numărul de trei, '. Maxwell a folosit algebra liniară, recent dezvoltată pentru a demonstra teoria lui Young. Orice lumină monocromatică care stimulează trei receptori ar trebui să fie capabilă să fie stimulată de un set de trei lumini monocromatice diferite (în fapt, de către orice set de trei lumini diferite). El a demonstrat că așa este, inventând experimente de potrivirea culorilor și . Maxwell era interesat și de aplicarea teoriei sale de percepție a culorilor, și anume în . Provenind direct din
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
unde într-o zonă spațială. Însă în cazul undelor mecanice, rezultatul interferenței se apreciază în funcție de amplitudinea undei rezultante în acel punct, iar în cazul luminii, rezultatul interferenței se apreciază după intensitatea luminoasă în punctul respectiv. Dispozitivul constă într-o sursă monocromatică S, 2 fante formula 28 respectiv formula 29 și un ecran E. Cele două fante formula 28 și formula 29 devin surse de lumină coerente datorită unui paravan opac notat PO. Avem următoarele notații: Relațiile matematice sunt respectiv: a) pentru maxim b) pentru minim
Interferență () [Corola-website/Science/306691_a_308020]
-
îi vor deveni vecini și scriitorii Blaise Cendras, Guillaume Apollinaire și Max Jacob. Léger se află încă sub puternica impresie exercitată de Cézanne, fauviști și postimpresioniști, dar își va elabora foarte repede propriul său stil caracterizat de o gamă coloristică monocromatică, stinsă și de un format mare. La Salonul Artiștilor independenți din 1910 prezintă trei tablouri și două desene. O adevărată senzație însă va produce pânza intitulată "Nus dans la forêt" ("Nuduri în pădure"), expusă la Salonul din 1911, în sala
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
au fost cele create de John Gould în seria "The Mammals of Australia" (1845-63), adesea copiate și reproduse, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al Berăriei Cascade pentru logoul său din 1987. Guvernul tasmanian a publicat, de asemenea, o reproducere monocromatică în 1934, autorul Louisa Anne Meredith copiind-o pentru cartea sa, "Tasmanian Friends and Foes" (1881). Lupul marsupial a fost intens folosit ca simbol al Tasmaniei. Acesta este folosit pe stema Tasmaniei, ca logo oficial al turismului Tasmanian și de
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
potasiu sunt utilizați în unele tipuri de magnetometre. Magnetometrul de rezonanță optică se bazează pe efectul Zeeman de despicare a nivelelor energetice ale electronului, proporțional cu intensitatea câmpului magnetic exterior. Vaporii metalelor alcaline din celulele rezonatoare sunt excitate de lumina monocromatică ce provine de la o lampă încărcată cu același tip de vapori. Acest procedeu face posibilă absorbția de energie de către fotoni și trecerea lor într-o stare energetică superioară, producând în paralel un maxim în spectrul de absorbție a luminii în
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
un maxim în spectrul de absorbție a luminii în celula fotosensibilă. Acest fenomen are loc în lipsa câmpului magnetic . Dacă asupra celulei rezonatoare se aplică un câmp magnetic, despicarea datorată efectului Zeeman creează noi niveluri energetice, superioare nivelelor excitate de lumina monocromatică, din care electronii nu mai pot fi excitați de către fotonii luminii monocromatice incidente. Analiza spectrului de absorbție, prin măsurarea despicării nivelelor energetice și folosirea formulei frecvenței Larmor, conduce la determinarea cu foarte mare precizie a intensității câmpului magnetic.. Un aliaj
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
fenomen are loc în lipsa câmpului magnetic . Dacă asupra celulei rezonatoare se aplică un câmp magnetic, despicarea datorată efectului Zeeman creează noi niveluri energetice, superioare nivelelor excitate de lumina monocromatică, din care electronii nu mai pot fi excitați de către fotonii luminii monocromatice incidente. Analiza spectrului de absorbție, prin măsurarea despicării nivelelor energetice și folosirea formulei frecvenței Larmor, conduce la determinarea cu foarte mare precizie a intensității câmpului magnetic.. Un aliaj de potasiu și sodiu este o substanță lichidă la temperatura camerei, fiind
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
legea lui Einstein: unde Efectul Compton se referă la împrăștierea radiațiilor Röntgen pe atomi ușori. Numele său este dat de fizicianul Arthur Holly Compton care a studiat fenomenul în anul 1922. El a utilizat un fascicul îngust de radiație X monocromatică ce interacționa cu o țintă din grafit. Studiind spectrul radiației difuzate cu un spectrometru Röntgen, a constat că, pe lângă linia formula 16 a fasciculului incident, apare și o componentă cu lungimea de undă mai mare (un "satelit roșu"). Experimental, rezultă că
Dualismul corpuscul-undă () [Corola-website/Science/299498_a_300827]
-
calmarul, păsările și crinii erau comune. În perioada târzie, florile și animalele au fost în continuare cele mai caracteristice, dar variabilitatea a crescut. "Stilul palat" al regiunii din jurul Cnossos-ului este caracterizată printr-o simplificare geometrică de forme naturaliste și picturi monocromatice. Notabile sunt asemănările dintre perioada minoică târzie și arta miceniană. Frescele au fost principala formă de artă în aceste timpuri ale culturii minoice. Minoicii creșteau vite, oi, porci, capre și cultivau grâu, orz, măzăre și năut. Au cultivat, de asemenea
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
de deportare sau moarte. Pe tema acestui tablou Malevici va scrie: " Compoziția s-a născut din sentimentul pustiului, singurătății și neputinței de a găsi o rezolvare la unele situații de viață". Pictarea oamenilor fără chip, cu capetele de formă ovală monocromatică, ca și în alte tablouri (""Cele trei femei"", 1928-1932), este din partea artistului un act de condamnare a strămutărilor în masă a țăranilor și a colectivizării forțate a pământurilor, este o rezistență împotriva distrugerii satului tradițional. Chipurile pustii și plate, adevărate
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
pentru placă de ceramică decorată. Termenul "azulejo" desemnează o piesă de ceramică subțire, în general, pătrată, una din fete fiind emailata, rezultată în urmă coacerii unei substanțe pe bază de smalt care devine impermeabila și strălucitoare. Această fată poate fi monocromatica sau policromatică, netedă sau în relief. Utilizarea tradițională a faianței decorative în arhitectură exterioară și interioară a locuinței este comună mai multor țări: Spania, Italia, Olanda, Turcia, Maroc, Iran. Dar în Portugalia, arta azulejos s-a dezvoltat - în peste 500
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
din relație dispar o serie de constante, ea devenind: Astfel, măsurându-se temperaturile de luminanță ale unui corp în două lungimi de undă, se poate determina automat temperatura de culoare a acelui corp. Aceste pirometre tind să înlocuiască pe cele monocromatice, deoarece temperatura de culoare a filamentului de Wolfram al lămpilor pirometrice este mai apropiată de temperatura de culoare a corpului măsurat (1719 K față de 1700 K) și corecțiile introduse au un grad de certitudine mai ridicat.
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
apar când lumina dintr-un punct al obiectului, după trecerea prin sistem, nu converge (sau nu diverge) într-un singur punct. Producătorii de instrumente optice trebuie să corecteze sistemele pentru a compensa aberațiile. Aberațiile se împart în două clase: aberații monocromatice, produse fără dispersie (acestea includ aberațiile pe suprafețe reflectatoare a oricărei lumini colorate și pe suprafețe refractive a luminii monocromatice) și aberații cromatice (când un sistem dispersează diferitele unde de lumină). Teoria elementară a sistemelor optice ne conduc la teorema
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
punct. Producătorii de instrumente optice trebuie să corecteze sistemele pentru a compensa aberațiile. Aberațiile se împart în două clase: aberații monocromatice, produse fără dispersie (acestea includ aberațiile pe suprafețe reflectatoare a oricărei lumini colorate și pe suprafețe refractive a luminii monocromatice) și aberații cromatice (când un sistem dispersează diferitele unde de lumină). Teoria elementară a sistemelor optice ne conduc la teorema conform căreia razele de lumină care vin de la orice obiect se reunesc într-un punct imagine și deci un spațiu
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]