305 matches
-
cu formulele generale Me[CuSO3], unde Me=Na+, K+, NH4+. Seleniura cuprului monovalent Cu2Se rezultă prin reducerea monoseleniurii de cupru, CuSe cu hidrogen sau a seleniatului de cupru CuSeO 4 cu cărbune la cald și prin acțiunea oxidului de cupru monovalent asupra dioxidului de seleniu. Combinația Cu2Se se prezintă ca pulbere neagră sau verde-închis, care descompune sărurile solubile de aur și argint. Azotatul cuprului monovalent CuNO3 rezultă ca pulbere albă, întotdeauna impurificată cu Cu(NO3)2 din azotatul diamminocupros,prin pierdere
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
a seleniatului de cupru CuSeO 4 cu cărbune la cald și prin acțiunea oxidului de cupru monovalent asupra dioxidului de seleniu. Combinația Cu2Se se prezintă ca pulbere neagră sau verde-închis, care descompune sărurile solubile de aur și argint. Azotatul cuprului monovalent CuNO3 rezultă ca pulbere albă, întotdeauna impurificată cu Cu(NO3)2 din azotatul diamminocupros,prin pierdere de amoniac.Azotatul diamminocupros se obține prin reducerea soluțiilor amoniacale ale azotatului de cupru divalent cu cupru metalic. Monocianura de cupru CuCN se prepară
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
din azotatul diamminocupros,prin pierdere de amoniac.Azotatul diamminocupros se obține prin reducerea soluțiilor amoniacale ale azotatului de cupru divalent cu cupru metalic. Monocianura de cupru CuCN se prepară prin acțiunea soluțiilor apoase ale acidului cianhidric asupra oxidului de cupru monovalent,prin tratarea soluțiilor clorhidrice ale monoclorurii de cupru cu acid cianhidric sau cu cianură de potasiu,prin tratarea soluției de diclorură de cupru cu acid cianhidric în prezență de SO2 gazos. Combinația CuCN se prezintă sub formă de cristale clinorombice
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
C, se descompun la încalzire puternică,sunt greu solubile în apă și se dizolvă în HCl,H2SO4, amoniac, săruri de amoniu,cianuri alcaline etc. Prin dizolvarea monoclorurii de cupru în soluțiile cianurilor metalelor alcaline se formează cianuri complexe. Acetatul cuprului monovalent CuCH3COO rezultă prin încalzirea acetatului de cupru divalent la 270°C și se prezintă sub formă de cristale aciculare albe, care se descompun în apă și se alterează în aer. Acetilura cuprului monovalent Cu2C2·H2O se prepară prin trecerea acetilenei
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
alcaline se formează cianuri complexe. Acetatul cuprului monovalent CuCH3COO rezultă prin încalzirea acetatului de cupru divalent la 270°C și se prezintă sub formă de cristale aciculare albe, care se descompun în apă și se alterează în aer. Acetilura cuprului monovalent Cu2C2·H2O se prepară prin trecerea acetilenei prin soluția amoniacală a unei sări de cupru monovalent. Cu2C2·H2O rezultă ca precipitat brun,care uscat la 80-100°C peste CaCl2 anhidră se deshidratează la Cu2C2, are solubilitate redusă în diferiți solvenți
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
la 270°C și se prezintă sub formă de cristale aciculare albe, care se descompun în apă și se alterează în aer. Acetilura cuprului monovalent Cu2C2·H2O se prepară prin trecerea acetilenei prin soluția amoniacală a unei sări de cupru monovalent. Cu2C2·H2O rezultă ca precipitat brun,care uscat la 80-100°C peste CaCl2 anhidră se deshidratează la Cu2C2, are solubilitate redusă în diferiți solvenți organici, se descompune cu explozie prin încalzire la 120°C, sub acțiunea unui șoc sau a
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
la Cu2C2, are solubilitate redusă în diferiți solvenți organici, se descompune cu explozie prin încalzire la 120°C, sub acțiunea unui șoc sau a luminii puternice și când vine în contact cu agenții oxidanți cum ar fi halogenii. Hexafluorosilicatul cuprului monovalent Cu2[SiF6] se obtine prin actiunea acidului hexafluorosilicic asupra cuprului metalic: Combinația Cu2[SiF6] este o substanță solidă,roșie, care se descompune la temperatură ridicată după ecuația: Combinații complexe ale cuprului monovalent Se cunosc numeroase combinații complexe ale cuprului monovalent
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
agenții oxidanți cum ar fi halogenii. Hexafluorosilicatul cuprului monovalent Cu2[SiF6] se obtine prin actiunea acidului hexafluorosilicic asupra cuprului metalic: Combinația Cu2[SiF6] este o substanță solidă,roșie, care se descompune la temperatură ridicată după ecuația: Combinații complexe ale cuprului monovalent Se cunosc numeroase combinații complexe ale cuprului monovalent. Cuprul monovalent poate fi întâlnit în compoziția cationilor, anionilor complecși sau a complecșilor de tip neelectrolit. Sărurile cuprului monovalent(la care se adaugă un cristal de Na2SO4 pentru a menține cuprul în
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
monovalent Cu2[SiF6] se obtine prin actiunea acidului hexafluorosilicic asupra cuprului metalic: Combinația Cu2[SiF6] este o substanță solidă,roșie, care se descompune la temperatură ridicată după ecuația: Combinații complexe ale cuprului monovalent Se cunosc numeroase combinații complexe ale cuprului monovalent. Cuprul monovalent poate fi întâlnit în compoziția cationilor, anionilor complecși sau a complecșilor de tip neelectrolit. Sărurile cuprului monovalent(la care se adaugă un cristal de Na2SO4 pentru a menține cuprul în forma monovalentă) cu a, a’- dipiridil se colorează
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
SiF6] se obtine prin actiunea acidului hexafluorosilicic asupra cuprului metalic: Combinația Cu2[SiF6] este o substanță solidă,roșie, care se descompune la temperatură ridicată după ecuația: Combinații complexe ale cuprului monovalent Se cunosc numeroase combinații complexe ale cuprului monovalent. Cuprul monovalent poate fi întâlnit în compoziția cationilor, anionilor complecși sau a complecșilor de tip neelectrolit. Sărurile cuprului monovalent(la care se adaugă un cristal de Na2SO4 pentru a menține cuprul în forma monovalentă) cu a, a’- dipiridil se colorează în roșu-portocaliu
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
roșie, care se descompune la temperatură ridicată după ecuația: Combinații complexe ale cuprului monovalent Se cunosc numeroase combinații complexe ale cuprului monovalent. Cuprul monovalent poate fi întâlnit în compoziția cationilor, anionilor complecși sau a complecșilor de tip neelectrolit. Sărurile cuprului monovalent(la care se adaugă un cristal de Na2SO4 pentru a menține cuprul în forma monovalentă) cu a, a’- dipiridil se colorează în roșu-portocaliu, cu o-fenantrolina în violet și cu p-dimetilaminobenziliden-rodamina formează un precipitat roșu, care are formula: 1.7.2
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cunosc numeroase combinații complexe ale cuprului monovalent. Cuprul monovalent poate fi întâlnit în compoziția cationilor, anionilor complecși sau a complecșilor de tip neelectrolit. Sărurile cuprului monovalent(la care se adaugă un cristal de Na2SO4 pentru a menține cuprul în forma monovalentă) cu a, a’- dipiridil se colorează în roșu-portocaliu, cu o-fenantrolina în violet și cu p-dimetilaminobenziliden-rodamina formează un precipitat roșu, care are formula: 1.7.2. Combinațiile cuprului divalent: Se cunosc numeroase combinații stabile ale cuprului divalent, care se deosebesc de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Cu(OH)2 cu soluție apoasă de acid aminoacetic(glicocol), se obține glicocolat de cupru, de culoare albastră Xantogenații alcalini cu soluțiile sărurilor de cupru divalent formează un precipitat brun de xantogenat cupric,care se reduce la xantogenat al cuprului monovalent sub formă de precipitat galben. Prin tratarea soluțiilor sărurilor de cupru divalent cu soluție de nitrozo fenilhidroxilamină(cupferon) se formează un precipitat alb-cenușiu 1.7.3. Combinațiile cuprului trivalent În comparație cu numărul combinațiilor de cupru monovalent și divalent, se cunoaște un
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
reduce la xantogenat al cuprului monovalent sub formă de precipitat galben. Prin tratarea soluțiilor sărurilor de cupru divalent cu soluție de nitrozo fenilhidroxilamină(cupferon) se formează un precipitat alb-cenușiu 1.7.3. Combinațiile cuprului trivalent În comparație cu numărul combinațiilor de cupru monovalent și divalent, se cunoaște un număr foarte redus de combinații ale cuprului trivalent. Se cunosc unele combinații complexe bine definite și foarte stabile ale cuprului trivalent, care se obțin prin oxidarea anodică a compușilor de cupru divalent sau prin oxidarea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
sau mai puțin variabile în timpul flexiunii. În funcție de rolul pe care îl au în exprimarea unui sens gramatical, în constituirea structurii corespunzătoare unui anumit sens gramatical, se dezvoltă: • teme libere și teme legate • teme primare și teme secundare (derivate) • teme distincte (monovalente) și teme omonime (polivalente) Sunt teme libere temele verbale constituite din rădăcina verbului și unul sau mai multe sufixe gramaticale, în afara unor relații cu dezinențe (dezvoltate doar în cazuri excepționale și când formele nu mai aparțin integral sferei lexico-gramaticale a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temele înseși devin omonime, iar omonimia temelor creează impresia existenței unei aceleiași teme în structura morfologică a mai multor sensuri verbale. Această realitate impune distingerea unor teme polivalente (comune mai multor forme verbale, temporale și modale) și a unor teme monovalente / specifice unei singure forme temporale sau modale). Omonimia este anulată, de obicei, odată cu constituirea unor teme secundare (veni-/venise-) și mai cu seamă în urma cuprinderii în structura formei verbale și a dezinențelor, prin care sensul gramatical (foarte complex) se fixează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constitui într-un criteriu pentru distingerea unor subclase de verbe. Pentru identificarea, în interiorul claselor verbale mai largi, a unor subclase, prezintă importanță deosebită, de exemplu, sufixele prezentului, imperfectului și participiului. Din această perspectivă, având în vedere temele polivalente și temele monovalente, luând în considerație numărul temelor distincte, în afara omonimiei „tematice”, se pot identifica, între verbele românești cu flexiune regulată, cinci grupe de verbe, cinci tipuri de flexiune (verbală). Tipul I de flexiune Se cuprind aici verbele de conjugarea I, cu sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu flexiune regulată, cinci grupe de verbe, cinci tipuri de flexiune (verbală). Tipul I de flexiune Se cuprind aici verbele de conjugarea I, cu sufixul infinitivului -a. Prezintă trei teme distincte sub aspect formal: o temă polivalentă și două teme monovalente. A. - Tema polivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul tematic, omonim și cauză a omonimiei tematice: -A-. Polivalența temei este extinsă la patru teme omonime: A1: tema infinitivului: cântA A2: tema II a prezentului (pl.): cânt|-(m), cântA-(ți
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i) etc.; cu sufixul -SE-, tema mai mult ca perfectului: cânta-SE-(m) etc.; cu sufixul -T, tema liberă a participiului: cânta-T. B. — Tema I a prezentului (pentru singular și persoana a III-a plural); este o temă primară, legată, monovalentă. În funcție de realizarea concretă a sufixului constitutiv, diferențiază verbele în doua clase: Tipul I1 (tipul I de flexiune, clasa 1); tema este constituită din rădăcină și sufixul tematic-Ø: cânt-Ø, cânț-Ø(i), cânt-Ø(ă). Tipul I2 (tipul I de flexiune, clasa 2
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezentul conjunctivului, în schimb, datorită dezinenței -e, sufixul rămâne neschimbat și la persoana a III-a: (el, ei) să lucr-ez-(e). C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă și autonomă (cu o singură excepție, când intră în sintagma prezumtivului prezent), monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul caracteristic -ÎND: cânt-ÎND, lucr-ÎND. Observații: La verbele a căror rădăcină se termină în vocala -isau într-o consoană palatală (sau palatalizată), sufixul tematic prezintă varianta fonetică -IND; apropiind, veghind, îngenunchind. Tipul II de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonetică -IND; apropiind, veghind, îngenunchind. Tipul II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările a IV-a și a V-a. Se caracterizează prin patru teme distincte, dintre care o temă polivalentă (de această dată, trivalentă) și trei teme monovalente. Din tema polivalentă s-a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Se caracterizează prin patru teme distincte, dintre care o temă polivalentă (de această dată, trivalentă) și trei teme monovalente. Din tema polivalentă s-a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic, se disting două mari clase de flexiune: Tipul II1 (tipul II de flexiune, clasa l); cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clase flexionare, aceleași, de altfel, deja constituite prin sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor se caracterizează prin existența a cinci teme distincte. Se sustrag omonimiei tema perfectului și tema II a prezentului, așa încât tema polivalentă este redusă la una bivalentă. Prin urmare, aceste verbe prezintă în timpul conjugării o temă bivalentă și patru teme monovalente. A. — Tema bivalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic -EA-, care provoacă omonimia a două teme: A1: tema infinitivului: păr-EA A2: tema imperfectului: păr-EA-(m), păr-EA-(i) etc. B. — Tema II a prezentului. Este formată din rădăcina
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugarea a III-a care au sufixul -S în structura temei de participiu și un grup de verbe cu sufixul -T. Flexiunea lor prezintă șase teme distincte: o temă bivalentă și cinci teme monovalente. Tema bivalentă conține aceleași teme omonime ca și verbele tipului IV de flexiune. Apare în plus, la aceste din urmă verbe, din tipul V, o nouă temă monovalentă, a participiului, care se detașează dintre temele secundare ale perfectului. A. — Tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]