1,270 matches
-
încerc să mă „reconstruiesc”. Vreau să mi dovedesc mie însumi că sunt un om liber, care știe să-și „conducă” propria viață. În trecut am fost tentat să pun valorile inteligenței și ale rațiuniii deasupra iubirii, sub influența lecturilor din moraliști sceptici, inapți de a vedea și măreția spectacolului uman. Cu unele performanțe ale mele am impus oarecare respect, dar n-am dobândit iubirea. Adică acea comunicare de la suflet la suflet și de la trup la trup, cu pierdere de sine și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să se păstreze un anumit respect pentru cei care, cândva, au lucrat, discret, dar deseori cu prețul popularității lor, la constituirea Europei și la menținerea păcii între națiuni. Le Colombier, septembrie 1925. NOTE 1 Michel de Montaigne (1533-1592). Scriitor, filozof, moralist și om politic francez al Renașterii, autor, între altele, al celebrelor Eseuri, carte care a influențat puternic cultura occidentală. 2 Jean de la Bruyère (16451696). Scriitor și moralist al Franței lui Ludovic al XIV-lea, celebru pentru unica sa lucrare, Caracterele
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
națiuni. Le Colombier, septembrie 1925. NOTE 1 Michel de Montaigne (1533-1592). Scriitor, filozof, moralist și om politic francez al Renașterii, autor, între altele, al celebrelor Eseuri, carte care a influențat puternic cultura occidentală. 2 Jean de la Bruyère (16451696). Scriitor și moralist al Franței lui Ludovic al XIV-lea, celebru pentru unica sa lucrare, Caracterele sau moravurile acestui secol (1688), o cronică esențială a spiritului francez în veacul al XVII-lea. 3 Condé. Familie princiară franceză din veacul al XVII-lea, cel
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de Condé, duce d'Enghien, învingător al spaniolilor în cele două bătălii faimoase ale "Războiului de 30 de ani" (1618-1648), Rocroi (1643) și Lens (1648). I s-a spus, în epocă, "Marele Condé". 4 François, duce de la Rochefoucauld (1613-1680). Scriitor, moralist și memorialist francez, cunoscut în epocă prin lucrarea Maxime și reflecții. 5 Otto von Bismarck (1815-1898). Om de stat prusac și german. Prim ministru al Prusiei (1862-1867) apoi Cancelar al Confederației Germane de Nord (1867-1870). Realizator al unificării Germaniei, și
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
la moartea regelui Henric al III-lea (1589), ultimul reprezentant al dinastiei Valois. A pus provizoriu capăt războaielor religioase, acordând libertate de cult protestanților prin "Edictul din Nantes" (1598). A murit asasinat. 21 Blaise Pascal (1623-1662). Matematician, fizician, inventator, filozof, moralist, teolog și scriitor. Autor al vestitelor Cugetări (1670, apărute postum așadar), dar și al altor lucrări, precum: Provincialele (1656-1657), Elemente de geometrie (1657), Istoria ruletei (1658) și Arta de a convinge (1660). 22 Edmund Burke (1729-1797). Om politic și filozof
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
e bogată, îl așteptăm cu alte descinderi în propria-i biografie interesând cititorii, mereu dornici de lucruri noi de revelații de înțelesuri ce, uneori le scapă... Iată, cartea de față caută să fie una de înțelepciune, de „gânduri”, operă de moralist, neliniștit de cele ce se întâmplă în sine și, (cu) „viața lumii” (pe alocuri și cu ... moartea acesteia); o culegere de cugetări, de dezvăluiri ale unui om ca toți oamenii ajuns la senectute când mărturisitorul trebuie crezut pe cuvânt... Au
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
felului în care se exprimă personajele. În realitate, el le înzestrează în mod intenționat cu un limbaj colocvial, specific lumii actuale și mediilor din care personajele fac parte, dovedindu-se un bun cunoscător al psihologiei umane. Deși nu este un moralist, autorul are în vedere mereu atingerea a trei mari valori: istoria, realitatea și adevărul și cultiva o literatura inspirată din lumea contemporană, răspunzând cerințelor actuale ale cititorilor. Având în vedere argumentele dezvoltate anterior, recomand fără rezerve cartea Sunt un moș
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ochii de la el, de la ce spunea și făcea. Acest om, cu țigara veșnic între degete și sticla de scotch mereu la îndemână m-a făcut să înțeleg, mai mult decât orice tratat de etică, mai mult decât toate lecturile din moraliști, că viața înseamnă un singur lucru: să trăiești în onoare. Să nu fii laș, să fii mereu de partea binelui. Să nu faci rău, să nu pactizezi cu ticăloșii, oricâte avantaje de moment ai dobândi. Când, în 1982, satrapii comuniști
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
scrie, de pildă, neted Al. Paleologu, văzând-o ca "o esență de mare teatru". Nu-l putem însă considera un postmodern avant la lettre, care, mizând pe deconstrucție, să reabiliteze genurile și realizările estetice minore. Alexandru Paleologu are fibră de moralist, contemplator cu stil al umanității canonice, al caracterelor și expresiilor artistice. Portretul făcut lui André Maurois, pe acest contur, e un foarte bun autoportret: "Portretele istorice ale lui Maurois sunt evocări în care imaginația nu se hazardează fără de răspundere; autorul
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
expresiilor artistice. Portretul făcut lui André Maurois, pe acest contur, e un foarte bun autoportret: "Portretele istorice ale lui Maurois sunt evocări în care imaginația nu se hazardează fără de răspundere; autorul lor e un spirit format în buna tradiție a moraliștilor francezi, pentru care cunoașterea caracterelor și societății, a pasiunilor și ideilor este un exercițiu, o tehnică a lucidității. Măsură și Ťesprit de finesseť, atenție la obiect, captarea și selectarea realului divers într-o ordine rațională sunt trăsăturile caracteristice ale artei
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
și Ťesprit de finesseť, atenție la obiect, captarea și selectarea realului divers într-o ordine rațională sunt trăsăturile caracteristice ale artei lui portretistice și ale eseurilor lui. Discipolul acesta al lui Alain este, în fond, ca și maestrul său, un moralist." (p. 202). Iar modelele declarate ale autorului nostru (Paul Zarifopol și G. Călinescu îndeosebi, pentru care are un adevărat cult) reconfirmă formația sa culturală și filiația spirituală. Îmi place foarte mult modul în care Al. Paleologu rezolvă spinoasa problemă a
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
și miezos, abandonând astfel "marea trăncăneală". Mai degrabă nu. Pentru că, dacă, spre deosebire de umor, satira e forma neiertătoare, intolerantă, a comicului, eroii lui Caragiale n-aveau cum ieși de sub usturătoarele șfichiuiri ale vehemenței sale satirice. Moličre credea că viciile sunt accidentale. Moraliștii contemporani lui nu aveau, în schimb, nicio încredere în virtutea umană. Erau, altfel spus, mizantropi. Așadar, nu atât Moličre, cât, precumpănitor, moraliștii francezi sunt adevărații ascendenți ai lui Caragiale. Dar, dacă autorul Scrisorii pierdute era, prin structură sufletească, scepticul prin excelență
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
lui Caragiale n-aveau cum ieși de sub usturătoarele șfichiuiri ale vehemenței sale satirice. Moličre credea că viciile sunt accidentale. Moraliștii contemporani lui nu aveau, în schimb, nicio încredere în virtutea umană. Erau, altfel spus, mizantropi. Așadar, nu atât Moličre, cât, precumpănitor, moraliștii francezi sunt adevărații ascendenți ai lui Caragiale. Dar, dacă autorul Scrisorii pierdute era, prin structură sufletească, scepticul prin excelență, moralistul neîncrezător în virtutea omenească, Lovinescu era, în schimb, convins de evoluția ulterioară normală a societății românești. La 1910, aceasta avea o
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
contemporani lui nu aveau, în schimb, nicio încredere în virtutea umană. Erau, altfel spus, mizantropi. Așadar, nu atât Moličre, cât, precumpănitor, moraliștii francezi sunt adevărații ascendenți ai lui Caragiale. Dar, dacă autorul Scrisorii pierdute era, prin structură sufletească, scepticul prin excelență, moralistul neîncrezător în virtutea omenească, Lovinescu era, în schimb, convins de evoluția ulterioară normală a societății românești. La 1910, aceasta avea o clasă politică instruită, avea oratori celebri, avea, în fine, politicieni de mare subtilitate care aveau să definitiveze unirea națională. Așadar
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
întreg decît datorită spectatorului suprainformat care vede ceea ce nu văd personajele. N-aș vrea să închei fără a adăuga că, aici, mai mult ca în oricare dintre cărțile sale de pînă acum, George Banu se revelă a fi și un moralist, în accepțiunea nobilă, deschisă a termenului, care îl definește pe cel care meditează asupra existenței umane, plecînd nu de la concepte și lucruri abstracte, ci, asemeni lui Montaigne, de la propria sa experiență, de la trăirile sale, pentru a găsi ceea ce e exemplar
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
în revista "Cultura". Documentul sau mărturia aduc o puternică tușă de culoare în peisajul social-uman. În al doilea rând, e din ce mai evident talentul de prozator cu care sunt scrise aceste evocări. Niculae Gheran e un umorist sarcastic, un moralist subtil, un observator perspicace al moravurilor literare și sociale. Își pune în scenă cu atenție personajele și când e vorba de lumea lui Rebreanu, și când aduce în prim plan întâmplări din perioada comunistă sau, uneori, postcomunistă. Memorialistul își creează
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
ce n-a întîrziat a-l dezamăgi, cînd de pe cea a umanitarismului ca atare ce nu-și mai găsea loc în contextul anomaliei comuniste. Dacă fața publică a lui Pandrea era cea de pledant, fața sa intimă era cea de moralist, a unui moralist care a mînuit condeiul memorialistului, martor al cumplitelor noastre vremi, visîndu-se un soi de Ion Neculce sau Miron Costin al contemporaneității. împărțit între activitatea juridică și cea literară, Pandrea evita, și pe un versant, și pe celălalt
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
întîrziat a-l dezamăgi, cînd de pe cea a umanitarismului ca atare ce nu-și mai găsea loc în contextul anomaliei comuniste. Dacă fața publică a lui Pandrea era cea de pledant, fața sa intimă era cea de moralist, a unui moralist care a mînuit condeiul memorialistului, martor al cumplitelor noastre vremi, visîndu-se un soi de Ion Neculce sau Miron Costin al contemporaneității. împărțit între activitatea juridică și cea literară, Pandrea evita, și pe un versant, și pe celălalt, aservirea ideologică: Se
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
se cere colaborarea pentru cele două periodice. Refuz net, sub pretextul avocaturii mele. într-un proces am declarat, hîtru, că nu sînt jurist, fiindcă aveam doi asesori cheferiști. La scriitori, le spun că sînt jurist. Ce sînt eu? Un biet moralist". Așadar "un biet moralist". Un moralist care și-a fixat datele unui ideal sub egida "mandarinului valah", construind o machetă a "omului superior". Aceasta răspunde principiului noocratic al lui Camil Petrescu, pe care autorul Patului lui Procust, vai, nu și
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
cele două periodice. Refuz net, sub pretextul avocaturii mele. într-un proces am declarat, hîtru, că nu sînt jurist, fiindcă aveam doi asesori cheferiști. La scriitori, le spun că sînt jurist. Ce sînt eu? Un biet moralist". Așadar "un biet moralist". Un moralist care și-a fixat datele unui ideal sub egida "mandarinului valah", construind o machetă a "omului superior". Aceasta răspunde principiului noocratic al lui Camil Petrescu, pe care autorul Patului lui Procust, vai, nu și-l mai amintea după
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
periodice. Refuz net, sub pretextul avocaturii mele. într-un proces am declarat, hîtru, că nu sînt jurist, fiindcă aveam doi asesori cheferiști. La scriitori, le spun că sînt jurist. Ce sînt eu? Un biet moralist". Așadar "un biet moralist". Un moralist care și-a fixat datele unui ideal sub egida "mandarinului valah", construind o machetă a "omului superior". Aceasta răspunde principiului noocratic al lui Camil Petrescu, pe care autorul Patului lui Procust, vai, nu și-l mai amintea după 1947, reprezentînd
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
medic: (...) Zaharia Stancu nu înțelege. El are mentalitate de iobag balcanic, ajuns senior feudal. Este o sotnie neagră, eternul huligan, fie de dreapta, fie de stînga". Poate contraria însă imaginea lui Petru Groza, care, sub pana devenită intempestiv clementă a moralistului, ar fi nu mai puțin decît "un realist, fiindcă păstrează tradițiile și tezaurul de experiențe al înaintașilor. Nu se lasă îmbătat de limonada chioară a noutăților. Este în el ceva vechi, foarte vechi, de voievod și bătrîn cneaz, de moșneag
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
și morale trezite brusc la democrație au distrus sau zdruncinat toate punctele de sprijin din istorie și din cultură." Ca și înainte de 1989, când textele sale publicate la rubrica Bloc-notes din Tribuna circulau trase la xerox, Augustin Buzura rămâne un moralist intransigent, o conștiință.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
mai mult pe cultură, pe tehnică poetică și pe viziune înaltă despre om decît pe inspirație și spontaneitate. Tradusă de poetul nostru în act, această viziune a produs poezie-meditație, de preferință pe teme etice. Rareori literatura română a avut un moralist mai sincer și mai consecvent decît Gheorghe Asachi. Ar fi putut rezulta o versificare seacă și eticistă (o parte a versurilor lui Asachi poate fi caracterizată astfel); numai că, dincolo de propriile sale convingeri și precepte, scriitorul se înalță uneori la
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
comentat în toate direcțiile, întors pe toate fețele în baza unei serioase bibliografii, pe verticală și pe orizontală, diacronic și sincronic. O temă pasionantă este condiția umană. Deși nu ocolește ipostazele neconvenabile - dimpotrivă! -, închegând din reflecții lucide (vorbind adesea despre moraliști, autorul devine el însuși un moralist) o imagine amară a decadenței omului, Eugen Simion nu se poate abține de la o serie de alte reflecții, care bat spre elogiul omului ca speță, uneori vibrante, cu atât mai credibile însă cu cât
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]