1,104 matches
-
Dionisie Iuga și fiica sa Aurelia, zugravi din Nicula. Pictura constă în mare parte din motive florale. Pictura iconostasului este mai veche decât cea murală. Pe spatele ușii de la intrare există o pictură reprezentând moartea cu coasa, alături de câteva inscripții moralizatoare (autorul picturii este necunoscut).
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
un predicator dăunător din punct de vedere moral. De fapt, imaginația exuberantă a lui Bosch se hrănește din folclorul flamand și din lumea fantastică a Evului Mediu, populată de numeroase figuri legendare și grotești. Hieronymus Bosch pictează satire, lucrările sale moralizatoare amestecă mereu profanul cu sacrul, obișnuitul cu supranaturalul, în consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezență puternică în arta sa. În tripticul ""Judecata de Apoi"" (ca. 1500-1510), năzuința sa moralizatoare nu este numai expresia credinței
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
Bosch pictează satire, lucrările sale moralizatoare amestecă mereu profanul cu sacrul, obișnuitul cu supranaturalul, în consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezență puternică în arta sa. În tripticul ""Judecata de Apoi"" (ca. 1500-1510), năzuința sa moralizatoare nu este numai expresia credinței totale, ci și a terorii infernului, ceea ce se leagă strâns cu tradițiile vremii. Se pare că imaginația lui Bosch nu cunoaște limite. Creaturile sale din infern sunt niște monștri stranii, balauri, broaște râioase, șerpi și
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
a primei cărți cu embleme, "Emblemata" a juristului italian Andrea Alciato, a pornit o fascinație pentru embleme ce a durat două secole și a atins majoritatea țărilor Europei Occidentale. În acest sens, "emblema" se referă la o combinație didactică sau moralizatoare de imagini și text, cu scopul de a-l atrage pe cititor într-o examinare auto-reflectivă a propriei vieți personale. Asociațiile complicate de embleme pot transmite informații cititorului informat din punct de vedere cultural, o caracteristică a mișcării artistice a
Emblemă () [Corola-website/Science/303583_a_304912]
-
anumite năravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă (istorioara cu tâlc) și morala (învățătura). Figura de stil folosită de obicei este personificarea.Fabula are 2 caractere: caracter satiric și caracter moralizator. Fabula era deja practicată în Mesopotamia cu 2000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii expun pe scurt povestea vulpii lăudăroase, a câinelui nepriceput („Câinele fierarului, neputând să răstoarne nicovala, a vărsat găleata cu apă
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
a evidenția trăsăturile specifice ale personajelor. Acest fapt - reliefarea însușirilor personajelor - este esențial în fabulă, întrucât autorul își propune să critice anumite defecte omenești întruchipate de personaje. Astfel, se realizează și o altă trăsătură a fabulei - caracterul ei satiric și moralizator - căci scriitorii urmăresc ca, printr-o atitudine critică, să îndrepte anumite trăsături de caracter negative, să transmită unele învățăminte. Așa se explică faptul că fabula conține și o a doua parte, mult mai redusă decât cea narativă, numită morală, care
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
arogant etc. Din cele arătate anterior, se poate conchide că fabula este o operă epică în versuri sau în proză, în care sunt povestite întâmplări puse pe seama animalelor, a păsărilor, a plantelor, a obiectelor și care are caracter satiric și moralizator, criticând anumite defecte omenești. Categoria estetică utilizată în fabulă este comicul, care se întâlnește într-o diversitate de forme - umor, satiră, ironie - având ca scop provocarea bunei dispoziții și a hazului, dar și o atitudine critică față de cei doi ipocriți
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
lui era însă înfometata și fiind înfrânta, Lisimah a fost luat prizonier împreună cu fii săi și dus la cetatea Helis. Deși tracii doreau execuția acestuia, Dromichaites l-a tratat că pe un prieten și a organizat un ospăț cu caracter moralizator, oferindu-le macedonenilor o masă bogată și luxoasa în timp ce tracii se ospătau umili. Potrivit lui Pausanias în Descrierea Greciei, pacea dintre cei doi a fost întărită și de o alianță matrimoniala, Lisimah oferindu-și fiica de soție lui Dromichaites. Nu se
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de fotbal dintre Pencey și Saxon Hall. Unul din motivele pentru care nu s-a dus este și faptul că el trebuia ca înainte de plecare să-și ia rămas bun de la Domnul Spencer, profesorul lui de istorie. După o discuție moralizatoare despre teza lui la această materie și despre motivul pentru care a fost lăsat corigent, Holden se întoarce la Pencey, în camera sa, unde îl găsește pe vecinul său de palier pe nume Ackley. Vorbește cu Stradlater, colegul său de
De veghe în lanul de secară () [Corola-website/Science/311801_a_313130]
-
pentru noi. Ilustrate cu flori de câmp vs. <b>4, 3, 2</b></i><b>: două filme românești despre avort în două regimuri politice</b></p> În 1975 apărea filmul lui Andrei Blaier, Ilustrate cu flori de câmp, o istorie moralizatore, prin care propaganda voia să prezinte în mod definitiv ce înseamnă un avort. Se spune că ilustra cazul real al unei moașe inconștiente care își lăsa pacientele să moară. Tânăra Laura vine să facă un avort și, în casa unde
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
satirizau (la sarcină de partid), tare ale societății trecute, astfel încât foștii aristocrați, boieri, nobili, industriași, patroni, să nu poată fi compătimiți pentru pedepsele pe care noua oligarhie le aplica. Din nefericire, pedepsele nu au fost doar de natură ironică sau moralizatoare. Cinismul proletcultist a fost fără margini. Râsul a dispărut de pe fața României, fiind înlocuit de masca roșie a tiraniei încrâncenate, a suferinței și a neputinței. În acest climat, umorul a suferit însă și un alt avatar, devenind o armă de
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
prin sarcasm scânteia inițială. Farsele își mută astfel calamburul de la "glumele fizice", vulgare de cele mai multe ori, într-o sferă ceva mai nevinovată cum ar fi semnul grafic. Nefiind implicată critic ori psihologic în vreun fel și fără a se dori moralizatoare, caricatura de gag este de cele mai multe ori bufă, noțiunea estetică desemnând efectul mecanic ilariant produs de comicul unor situații simple, elementare. Elementul esențial pe care și-l arogă caricatura de acest gen, este ironia sau, mai pe șleau spus, bășcălia
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
și curajul. Ajutată de mulți prieteni noi, se va întoarce acasă printre colegi, mai înțeleaptă dar și mai generoasă. Scenariul filmului muzical este semnat de Vasilica Istrate si Elisabeta (Zizi) Bostan, fiind inspirat de lumea fabulelor lui "La Fontaine". Demersul moralizator este învăluit într-o fermecătoare mantie de fantezie, tandrețe și voie bună. Filmul a fost vizionat de 3.620.176 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data
Veronica (film) () [Corola-website/Science/322917_a_324246]
-
1936 satisfacția că Eliade a devenit prima victimă a propriei sale campanii. Criticul Șerban Cioculescu a publicat un foileton intitulat „Fiecare pasăre...” în revista "Adevărul literar și artistic", în care s-a opus judecării operelor literare de pe poziții ideologice sau moralizatoare, scriind că nu se poate face distincție între scriitorii autentici („erotomani”) și oportuniștii amatori de scandal (pornografi) în ceea ce privește includerea unor scene erotice în operele literare. El a condamnat totuși acuzele aduse lui Eliade doar pentru că proveneau de la un neavenit („un
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
este jocul clarobscur de pe chipul lui Marte. Tabloul intitulat "Calomnia" a fost inspirat de povestea pictorului grec Apelles, calomniat pe nedrept că ar fi luat parte la o conspirație împotriva regelui Filopat Ptolemaios al IV-lea. "Calomnia" este o operă moralizatoare, care ilustrează stilul târziu al lui Botticelli, apropiat de manierism. Lucrările lui Botticelli pierd din popularitae în ultimii ani ai vieții sale, împinse în planul al doilea de operele lui Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio și Michelangelo. Creația marelui maestru
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
Familia", "Columna lui Traian", "Literatorul" și "Viața Românească". Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea " Cînd vrea omul", apărută în 1884 în revista "Tribuna" din Sibiu. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața mea”, cu accente moraliste și moralizatoare. Matilda Cugler-Poni a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul "Convorbirilor literare", publicând versuri lirice, în care motivul iubirii, al dragostei neîmplinite, este dominant. George Călinescu aprecia că versurile sale sunt scrise, "...în maniera album de
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
1932). A publicat numeroase articole in: "Basarabia", "Luminătorul" "Glasul Basarabiei" și alte periodice, toate în Chișinău, militând pentru unirea Basarabiei cu România și pentru "românizarea" vieții culturale și bisericești din această provincie. A publicat o serie de broșuri cu conținut moralizator traduse din rusește.
Grigore D. Constantinescu () [Corola-website/Science/318190_a_319519]
-
al Maramureșului cu reședința în Sighet (1945-1946), pensionat în 1948 și închinoviat la catedrala `Reîntregirii" din Albă lulia între anii 1955 și 1958 stareț al mănăstirii `Sf. loan Botezătorul" din Albă lulia. A publicat o serie de Iucrări cu conținut moralizator sau istoric. În anul 1948 a fost pensionat forțat de autoritățile comuniste, sau, altfel spus, "pus în retragere", la fel ca alți mulți ierarhi care deveniseră incomozi prin felul lor de a se manifestă. A murit în 1958 și este
Policarp Morușca () [Corola-website/Science/308681_a_310010]
-
lăsa ca faptele întâmplate în vremurile și domniile trecute să fie acoperite de mormântul uitării, ci a le reda istoriei”. "Cronica lui Macarie" este o cronică literară, în care folosește un stil retoric, cu figuri poetice și cu tendințe vădit moralizatoare și religioase, pentru a glorifica personalitatea lui Petru Rareș, ale cărui calități sunt exagerate. Cronica se termină cu anul 1541, odată cu revenirea pe tron pentru a doua oară a lui Petru Rareș. Istoricul Ioan Bogdan (1864-1919) a descoperit și o
Macarie (cronicar) () [Corola-website/Science/305999_a_307328]
-
se constată în aceste emisiuni de televiziune apare, în lumina istoriei culturale făcute de Stuart Hall, mai degrabă o întîrziere în raport cu un model dominant decît o atitudine antidemocratică specifică regimului comunist sau totalitar. În loc de anii 1940, în România, discursul sociologic moralizator se enunță în 1970, într-un context politic evident diferit. Dar rămîne în suspensie întrebarea dacă un discurs centralist și segregaționist n-ar fi fost adoptat oricum, la un moment dat, într-o Românie evident înapoiată cultural. Cartea lui Stark
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
piramidal, cu turnulețe de colț. Pictura a fost executată în anul 1811 de Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
culturii/literaturii române premoderne și moderne, cu implicațiile comparatiste și de contacte atît de rodnice în veacul al XIX-lea românesc (și nu numai!). Lia Brad-Chisacov pune în circulație două texte ale neogrecului Rigas: Prietenia supusă la încercare, un "apolog" moralizator, si comedia Vârtejul nebuniei. Ambele fac parte dintr-un manuscris aflat în arhiva baronului Bruckenthal din Sibiu (ulterior, transpuse la Arhivele Statului din același oraș), de unde au fost semnalate de istoricul Andrei Pippidi. Lia Brad-Chisacov e o bună cunoscătoare a
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
fratele său Francisque, ci sora sa Hélène, numită ca și fiica Juliei d'Aiglemont, personajul din „Rendez-vous”, și ca și fiica soților Verdun din „Les Deux rencontres”. Cea de-a cincea parte a viitorului roman este completată cu un epilog moralizator intitulat „Enseignement”, în care este descris sfârșitul trist al Hélènei. În anul 1834 Madame Charles-Béchet a publicat cea de-a treia ediție a seriei "Scènes de la vie privée", în care nuvelele sunt reunite pentru prima dată sub un titlu comun
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
ei Hélène va fugi cu un ucigaș urmărit de poliție, ce va deveni pirat. În urma altor evenimente improbabile, Hélène moare în brațele mamei sale. Romanul se încheie cu bătrânețea plină de remușcări a mamei vinovate. Intenția lui Balzac este una moralizatoare, autorul dorind să restaureze moravurile societății prin sancționări exemplare și să pună de acord arta cu morala. Prezentarea cumulativă a dezastrelor și a pedepsei suferite de femeia adulterină pare astăzi însă melodramatică și forțată, deși există și o condamnare implicită
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
literele majuscule și semnele de punctuație. Ultimele lecții ale acestei părți cuprindeau și primele texte mai elaborate, în versuri și proză. Partea a treia conținea istorioare morale, fabule poezii și proverbe. Bucățile de citire care predominau erau fie cu rol moralizator ori care descriiau fenomene naturale, subiecte din literatura populară sau aflate în legătură cu probleme din viata de zi cu zi. Se găseeu și unele texte (precum "Mărirea strămoșilor", "Ștefan cel Mare și șoimul", "Unirea face puterea", "Patriea mea") care tratau probleme
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]