328 matches
-
bunăstare, și viziunea unei Elveții a Caraibelor, a toleranței, deschiderii și neutralității nu avea nici o priză pentru ei. Când l-am văzut pe Castro, prin anii '70, pasionat de reforma agrară, de educație și de turism, m-am întrebat daca morbul revoluției permanente nu venise de la Che Guevara. Contestarea cubaneză a acordurilor a fost vehementă. Castro a fost indignat să vadă propunerile, soluțiile, scrisorile zburând peste capul lui. Ceea ce începuse cu o grijă pentru soarta Cubei, devenise un joc strategic între
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Invazia vidului (1999), Robit eternității (1999), Sfinxul (2000), Fusese destul (2000), Pe valurile purgatoriului (2001), Cu barca pe Styx (2001), Curcubeul gândului (2002). Înzestrat cu un acut simț al tragicului mereu proiectat în orizont cosmic, A. este copleșit de un morb metafizic. Împotriva catastrofei care se apropie, poetul încearcă să se apere printr-o irupție viscerală, tradusă adesea într-un cromatism strident. Opunându-se artificiozității optzeciste, A. poseda aproape toate elementele pentru a restaura poezia unei exasperări curate. SCRIERI: Ars longa
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
puritatea teritoriului? S-ar prea putea. Dar pericolele apar mult mai devreme și dintr-o direcție pe care nimeni n-ar fi știut s-o prevadă. Sine nobilitatetc " Sine nobilitate" Epidemia dandy o dată declanșată, ea Începe treptat să se autodevoreze. Morbul mușcând tot mai mulți adepți, dandysmul Își anulează cel mai puternic principiu: originalitatea, singularitatea, oroarea În fața Înserierii, a banalizării. Încă din 1818, În Beppo, Byron deplânge soarta „dinastiei dandy”, pentru că o simte declasându-se din cauza imitatorilor. Acestora le vor urma
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la distanță de un secol (1848). În La cules de vipere (1978) se mișcă o lume ruptă brusc și brutal de toate tradițiile ei, de toate cutumele de clasă și de familie. O lume automatizată și bolnavă, victimă a unui morb ce macină dintotdeauna omenirea: acapararea și răzbunarea. Evocările sunt precise, stilul nervos, verva de povestitor e dublată de viziunea unui dramaturg. Personajele sunt un amestec de grotesc, ridicol și tragic, la limita dintre patetic și absurd. Vin americanii... destin amânat
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
lege trebuie să o „încalce” eroul și nu pe cea care fixează limitele biologice ale naturii umane. Dar dacă „tărâmul de dincolo” este un „tărâm al letargiei”, atunci este firesc ca ființele care-l populează să poarte cu ele acest „morb al somnului”. Chiar și atunci când ies din lăcașul lor. De exemplu, în textele zoroastrice, unul dintre demonii care-l însoțesc pe Arhidemonul Ahriman în încercarea de a distruge creația lui Ormazd este cel numit Busyasta, al cărui nume înseamnă „letargie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a distruge creația lui Ormazd este cel numit Busyasta, al cărui nume înseamnă „letargie, somn letargic” (regăsim aceeași rădăcină indo-europeană ca în sanscrită [a]budhyam, rusă buditi etc.). Să vedem cum apare și în folclorul românesc motivul demonilor care poartă „morbul somnului” și-l contaminează pe erou. În balada Milea, eroul „greșește” și adoarme („Am greșit, și-am adormit”), în timp ce (sau pentru că) îi intră în sân „Șarpele bălăurel/ Tot cu solzii de oțel,/ Șarpele balaur/ Cu solzii de aur” (22, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
flăcăul, când iată, se ivi balaurul” (75, c). Nu este vorba de o coincidență, ci de o cauzalitate : eroul adoarme pentru că apare balaurul/demonul sau pentru că pătrunde pe tărâmul acestuia. Așa cum am văzut deja, nu numai eroii sunt contaminați de morbul somnului letargic al „tărâmului de dincolo”. Sfinții, zeii și chiar zeul demiurg nu sunt nici ei imuni. Nefiind de acord cu teoriile cosmogonice formulate de Anaxagora și de Platon, Plutarh scria : „Dacă Dumnezeu ar fi dormit din eternitate, el ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în economia legendei. În astfel de situații, fie motivul a dispărut complet (vezi alte variante ale aceleiași legende), fie i s-a anexat o altă semnificație, de regulă vulgarizată. „Epuizarea” zeilor în timpul cosmogenezei este o alegorie a contaminării lor cu „morbul letargiei” în urma contactului direct și prelungit cu Haosul. în colinda românească, apropierea de rai a lui Iuda - purtătorul acestui morb - și iminența regresiunii Cosmosului în Haos sunt, pro babil, cauzele care au generat motivul epic al adormirii Sfântului Petru (o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-a anexat o altă semnificație, de regulă vulgarizată. „Epuizarea” zeilor în timpul cosmogenezei este o alegorie a contaminării lor cu „morbul letargiei” în urma contactului direct și prelungit cu Haosul. în colinda românească, apropierea de rai a lui Iuda - purtătorul acestui morb - și iminența regresiunii Cosmosului în Haos sunt, pro babil, cauzele care au generat motivul epic al adormirii Sfântului Petru (o ipostază a lui Dumnezeu) sau, ca în unele variante ale colin- dei, chiar a lui Dumnezeu. Somnul zeului demiurg este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un act de curaj (83). Diferența dintre eroul autentic și pseudoerou nu este aceea că primului nu-i este frică, ci aceea că adevăratul erou, spre deosebire de cel fals, este în măsură să-și învingă frica de monstru. Nu numai cu morbul spaimei se întâmplă lucrurile astfel, ci, așa cum am văzut, și cu cel al letargiei. Morbul somnului contaminează fără discernământ și pe eroul autentic, doar că acesta este totuși în stare (câteodată sau până la urmă) să îl învingă. Haosul, dezordinea instaurată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
primului nu-i este frică, ci aceea că adevăratul erou, spre deosebire de cel fals, este în măsură să-și învingă frica de monstru. Nu numai cu morbul spaimei se întâmplă lucrurile astfel, ci, așa cum am văzut, și cu cel al letargiei. Morbul somnului contaminează fără discernământ și pe eroul autentic, doar că acesta este totuși în stare (câteodată sau până la urmă) să îl învingă. Haosul, dezordinea instaurată de Demon, infestează întreg Cosmosul, inclusiv structura psihică a zeului/eroului. Panica, teroarea, anxietatea paralizantă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cosmosului. În același timp, Labirintul este cea mai sigură graniță între cele două lumi, chiar dacă nepăzită. Totala lipsă de comunicare între exterior și interior este o garanție sigură că nici una dintre lumi n-o va putea infesta pe cealaltă cu morbul său (al ordinii, respectiv al dezordinii). Minotaurul și Labirintul sunt deci două ipostaze formal diferite ale Haosului, dar complementare. Sistem fără lege sau fără posibi- litatea de a i-o descifra, Labirintul este un tărâm al dezordinii, al întunericului deplin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și cartea și articolele, dar am rămas la părerea mea. Gide și, la enormă distanță ca valoare, dar depășindu-l, am impresia, ca influență, Amiel au dat multor grafomani iluzia că pot fi „cazuri interesante”, că tot scormonindu-și bizareriile, morburile și „trăirile”, reale sau închipuite, au o așa-numită „viață interioară” și fac, dragă Doamne, „introspecție”. Acuitate, subtilitate, „scalpel pătrunzător” și așa mai departe: mofturi! Eugenio D’Ors vorbea odată de „mitul lugubru al vieții interioare”; de asemenea, la noi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
neagră (1970), Poeme (1971), Armura de aer (1973) - nu comportă schimbări de ton sau de manieră poetică. În perioada proletcultistă, când poetul îmbrăcase „cămașa de forță a tăcerii”, iar poezia sa fusese considerată de critica oficială „decadentă și afectată de morbul putreziciunii burgheze”, imaginarul i-a fost impregnat de simboluri care vorbeau despre irealitate, inconsistență, fragilitate și volatilitate, ca un reflex al circumstanțelor istorice opresive. L. este - în perioada liberalizării culturale de la sfârșitul anilor ’60 - un poet al rigorii suave, al
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
-și întrerupă studiile sistematice, începând o lungă peregrinare pe la diferiți stăpâni în Cluj, apoi în București, unde locuiește o vreme la un azil de noapte, atingând probabil treapta cea mai de jos și mai dramatică într-o tinerețe subminată de morbul vagabondajului. După câteva încercări de calificare profesională, urmează cursurile Academiei de Artă Dramatică din Cluj. În 1931 îi apare aici primul volum de versuri, Inventar rural, și e angajat ca secretar de redacție la „Societatea de mâine”. Mai târziu va
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
scrierile lui L. își propun să realizeze o radiografie a societății românești din comunism și postcomunism, urmărind cu precădere relația dintre indivizi și instituții, dintre privat și public. O excepție parțială fac poemele din Muchii, unde, contaminate de un incurabil morb elegiac, versurile oscilează între solitudinea angoasantă și nostalgia unei comuniuni universale. Acesta este sensul simbolului din titlu, care celebrează întâlnirea dintre două ființe („suprafețe”): „Vino tu, furnică roșcată, gândac/ sau coropișniță să stăm sub camion/ sub motorul ca un soare
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
domniia lui Theodosie, nepotă-său”) s-a stins și Theodosie, cel născut în 1505, aflat atunci dincolo de Dunăre (unde îl dusese Mehmed, beiul de la Nicopol, care îl luase din țară împreună cu tot tezaurul domnesc 339), tot de tuberculoză, se pare (un morb moștenit), poate la Constantinopol (cum crede un cronicar: „l-au ajuns moartea la țarigrad”). După câteva peregrinări (prin aprilie 1522 se afla la Brașov, unde primea niște merinde din partea Sfatului), Despina Milița și fiicele ei, Stana și Ruxandra, erau pribege
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ar fi venit să mă trezească și să mă anunțe că animalele erau pregătite de plecare. În momentul În care am Început să mă spăl am simțit o durere În zona inghinală, iar presentimentul faptului că m-am contaminat de morbul ciumei Îmi Îngheță sângele În vine; mă simțeam de parcă cineva mi-ar fi Înfipt un pumnal În inimă. Durerea pe care o resimțeam În regiunea inghinală, febra, dar și anxietatea mea crescură cu repeziciune; cu greu am reușit să fac
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cetate, traversau pret-ul (locul de instrucție a soldaților) și se Îndreptau spre grădina unde Jewahir Singh fusese ars Împreună cu cei doi tovarăși ai săi și cu cinci femei vii; ajunse aici, Își revărsau lacrimile lepădând durerea din inimile lor. Morbul holerei la Lahore, În 1845tc "Morbul holerei la Lahore, În 1845" În anul 1845 holera ajunse În Lahore, după ce mai Înainte trecuse prin Turkestan și Kabul 230. În vremea aceea, Ghulab Singh a fost adus din Jammu - un oraș din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
instrucție a soldaților) și se Îndreptau spre grădina unde Jewahir Singh fusese ars Împreună cu cei doi tovarăși ai săi și cu cinci femei vii; ajunse aici, Își revărsau lacrimile lepădând durerea din inimile lor. Morbul holerei la Lahore, În 1845tc "Morbul holerei la Lahore, În 1845" În anul 1845 holera ajunse În Lahore, după ce mai Înainte trecuse prin Turkestan și Kabul 230. În vremea aceea, Ghulab Singh a fost adus din Jammu - un oraș din munți - În Lahore, ca prizonier, și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Urbanitate puțin misterioasă, puțin ireală a unei colonii a celor treziți, pentru care timpul și amintirile abia sunt la Început. De câteva ori, cu o asiduitate ce trebuie recântărită prin precaritatea medicală a epocii, el urmărește expansiunea holerei În versiunile morbului asiatic cu o atare insistență, Încât pare că-i schițează harta. The long-dreaded guest, holera, e rătăcitorul doar cu puțin mai extins În Asia decât sunt În 1869, la Brașov, traseele medicului Honigberger. Traseul lui Honigberger În anii 1834-1836 coincide
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un discurs în care sensibilitatea pesimistă (bacoviană) străpunge abstractul haos barbian ( Remușcare, Debusolare, Chemări de toamnă, Melancolie). Țintind să fie poet al „adevărului crud” și al „ultimei crize”, pentru care întregul univers e o idee, el se simte atins de morbul îndoielii, al zădărniciei și, ca un „zeu frustrat”, se retrage din „orașul atomic”; îndrăgostit de „semn” și de „ore”, nu va putea niciodată defini limita iubirii, între realitate și vis. „Personaje” ca Pitagora, Euclid, Socrate, Homer, Borges, Kant, prezente în
VASILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
genezei sale (mărturisită de poetul însuși), între o „poetică a rupturii” și „animalității”, generatoare de tensiune expresionistă, și o încercare de reinventare a „realului” ultragiant prin intermediul „spectacolului memoriei”, textul funcționînd, așadar, ca o utopie salvatoare a unei materii roase de morbul autodistrugerii. În Proza lui Alexandru Ivasiuc (1988) studiul tematist, de o certă subtilitate, se îmbină cu analiza naratologică, comentarea „metaforei obsedante” din imaginarul scriitorului - și anume conceptul de putere - făcându-se prin apelul la psihocritică. M. pornește de la premisa schizoidiei
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
l-a descoperit în jurul ei, scriitoarea pare că s-a răzbunat pe lumea sa, întorcându-se împotriva sensului întunecat și, în definitiv, dramatic al unei societăți aflate în declin, nu datorită unor factori din afară, cât mai cu seamă unui morb interior care nu iartă. Întregul univers uman imaginat repetă ciclul natural al unei maladii, de la contaminare până la dezastru. Invazia urâtului sub toate formele posibile nu e decât metafora degringoladei mai cuprinzătoare a unei lumi ce își macină resursele vitale în
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
cu o aluzie la mitul Meșterului Manole. O meditație, modestă, asupra condiției artistului își face loc și în alte romane, unde este denunțat caracterul alienant al acesteia, pasiunea pentru artă (mai degrabă o himeră) fiind comparată cu un fel de morb care afectează psihicul și comportamentul, subjugă și cauzează nefericirea sau chiar eșecul în viață (Numerus clausus, Pe malul mării). Dar mult mai nociv îi apare autoarei modul de viață al celor bogați, ușuratic, imoral, egoist, iresponsabil, impulsionat de trăiri joase
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]