440 matches
-
de o alunecare NATURAL de teren. LAC DE BARAJ Cuvetă lacustră formată prin bararea unei văi VULCANIC de către lava răcită și consolidată. LAC GLACIAR Suprafață lacustră ce a luat naștere în scobiturile ghețarilor de odinioară sau în spatele unui prag de morene. LAC TECTONIC Cuvetră lacustră formată prin prăbușirea scoarței terestre. LAGUNĂ Întindere de apă marină, separată de mare printr-un cordon litoral de nisip, care poate comunica cu marea printr-o portiță. LAHAR Curgere de noroi în timpul erupțiilor vulcanice însoțite de
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
apei lacurilor din cratere. LATITUDINE Distanță măsurată în grade, minute și secunde de la Ecuator spre cei doi poli pe meridianul punctului respectiv. LOESS Depozit sedimentar prăfos de origine eoliană sau coluvio-proluvială, compus din particule fine de cuarț, argilă și calcar. MORENE Materiale erodate transportate și depuse de ghețar. MORFOBATRIMETRIE Știință care se ocupă cu studiul și măsurarea formelor de relief submarin. PERISIP Ăcordon litoral) Formă de acumulare marină alungită, construită de curenții de lângă țărm, în regiunile fără maree, în apele puțin
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
București, 1982; Magie, Editura Eminescu, București, 1982; Flamingo, Editura Junimea, Iași, 1984; A doua zi (volum antologic, prefață de Laurențiu Ulici), Editura Albatros, București, 1985; Orpheus, Editura Junimea, Iași, 1986; Zamolxis, București, 1988; Dilatarea timpului, Editura Cartea Românească, București, 1991; Morena, Editura Junimea, Iași, 1991; Urania, Editura Princeps, Iași, 1992; Dilatarea timpului, cu o prefață de Costin Tuchilă, Editura Minerva, București, 1993; Mississippi, Editura Porto Franco, Galați, 1993; Noul Adam, Editura Junimea, Iași, 1994; Paradisul, postfață Ioan Holban, Editura Eminescu, București
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că, pornind de la ceea ce oameni își doresc de la viață, există diferențe culturale trans-naționale. Cartea valorifică patru "valuri" de sondaje ale valorilor, realizate în perioada 1981-2001, eșantionul acestora cuprinzând 78 de țări (80% din populația globului). Ronald Inglehart, Miguel Basañez, Alejandro Moreno (eds.) 2004 Human Values and Beliefs: A Cross-Cultural Sourcebook based on the 1999-2002 values Surveys, Siglo XXI, Mexico City Oferă un instrument metodologic important pentru a înțelege atitudinile sociale, politice și culturale din diferite țări, punând, totodată, la dispoziție date
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
că, pornind de la ceea ce oameni își doresc de la viață, există diferențe culturale trans-naționale. Cartea valorifică 4 "valuri" de sondaje ale valorilor, realizate în perioada 1981-2001, eșantionul acestora cuprinzând 78 de țări (80% din populația globului). Ronald Inglehart, Miguel Basañez, Alejandro Moreno (eds.) 2004 Human Values and Beliefs: A Cross-Cultural Sourcebook based on the 1999-2002 values Surveys, Siglo XXI, Mexico City Oferă un instrument metodologic important pentru a înțelege atitudinile sociale, politice și culturale din diferite țări, punând, totodată, la dispoziție date
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
grupului individul poate experimenta ipostaza alterității (a celuilalt), ceea ce îl stimulează să-și recreeze imaginea de sine. Dintre metodele de psihoterapie de grup care pot servi creativitatea amintim: ¾ Psihodrama: apărută în deceniul trei al secolului XX, la inițiativa lui J.L. Moreno, își propune asimilarea de către individ într-o ambianță ludică, a unor tehnici de viață, roluri, abilități, comportamente, cu destinație extrem de diversă (inclusiv creativă). Pe lângă cuvânt, psihodrama valorifică și latura gestico-mimico verbală pentru a elibera și proiecta în afară toate energiile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
145-151, 153, 155-157, 159-161, 163-171, 173, 180-181, 186-187, 191-192, 196-198, 200203, 205206, 210, 213, 216-219, 221-223, 231, 234-237, 239, 241-245, 247-249 Lukács, Georg / 85-87 M Macé, Marielle / 143, 252 McReynolds, Louise / 76, 249 Mihăilescu, Florin / 248-249 Mitchievici, Angelo / 58, 252 Moreno, J.L. / 64 Moutsopoulos, Evanghelos / 69, 252 N Negoițescu, Ion / 31, 125, 170, 200-201, 248 Nemoianu, Virgil / 73, 252 Neuberger, Joan / 76, 249 Nietzsche, Friedrich / 84, 91, 136, 222, 224, 252 Nikolopoulou, Anastasia / 75, 250 Notarius, Anonymus / 248 O O'Neill
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
echivalează mimesis-ul cu mythos-ul, legând punerea în intrigă de o experiență temporală: "a compune intriga înseamnă deja a face să reiasă inteligibilul din accidental, universalul din singular, necesarul sau verosimilul din episodic" (apud Antoine Compagnon, op. cit., p. 151). 58 J.L. Moreno, Psichotérapie de groupe et Psychodrama, PUF, Paris, 1965, apud Guy Rachet, Tragedia greacă, traducere de Cristian Unteanu, Editura Univers, București, 1980, p. 253. 59 Vezi Peter Brooks, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu semăna cu ceea ce crezuse ea. Se temuse de căldură, de roiurile de muște, de hotelurile murdare în care stăruie mirosul de anason. Dar nu se gândise nici o clipă la frig, la vântul tăios, la aceste podișuri polare, semănate cu morene. Visase palmieri și întinderi moi de nisip. Acum vedea că se înșelase și că pretutindeni în deșert domnește piatra, numai piatra, atât în cer, unde sălășluia, scrâșnitoare și înghețată, o pulbere de piatră, cât și pe pământ, unde, printre grămezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Calota de gheață ce îl acoperă maschează detaliile reliefului platformic. Teritoriile lipsite de gheață reprezintă 19% din suprafața insulei, limitându-se de fapt la o fâșie litorală de 60 150km lățime. În aceste zone sunt foarte evidente urmele glaciației pleistocene: morene, nunatakuri, spinari de berbec, depresiuni lacustre de origine glaciară. Altitudinile cele mai mari se întâlnesc pe coasta estică: Gunnbjørn (3700m) și Forel (3360m) cu amplasament ceva mai la nord de Cercul Polar. Inlandsisul din Groenlanda se extinde între latitudinile de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
iubite confrère, n-avem nici cea mai mică idee. Pe 15 octombrie s-a Îmbarcat pe vaporul Yellow Fish, Îndreptându-se spre fascinantele taine ale Levantului. L-au săltat la Montevideo, și acum, neștiut de nimeni, arde mangalul În strada Moreno, la dispoziția autorităților. „Și Tai An?“, se vor fi Întrebând scepticii. Surd la frivola curiozitate polițienească, ermetic Închis În tradiționalul sicriu viu colorat, fără răgaz legănat de ruliu În prea liniștita cală a lui Yellow Fish, el plutește neobosit, călătorind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
intensivă, pe jumătate dispensar medical. În vreme ce Crawford mă urmărea cu o privire aprobatoare, mi-am dat seama cît de bine funcționa mecanismul său de descifrat personalități - deja mă simțeam În largul meu În vila aceea, liber de datoriile trecutului, de morena amintirilor În care mi se cufundaseră tălpile și care mă Înconjura de-o veșnicie. — Charles, ai ajuns acasă..., Îmi spuse Crawford, făcîndu-mi semn să mă grăbesc către livingul uriaș. Bucură-te de senzație - stranietatea ne e mai aproape de suflet decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
surpa implacabil, ca într-o implozie încetinită, din care orașul fusese exilat de victoria dărâmăturilor. Panouri mari, proclamând Șantier în lucru, pericol de accidentare! împresurau imense spații, încremenite zăbavnic și interziceau trecătorilor accesul dincolo de granițe cenușii din gălămoaze năruite, de morene ale tencuielilor în culori zoioase, de parapete din cărămidă, cu ambrazuri de ferestre pustii, amestecându-se într-o lentă zbatere epileptică, mânată de îmbrânceli de buldozere și de mandibulele de fier ale excavatoarelor. Peste tot, rânjește o solemnă urâțenie, amintirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
The Leninist Extinction, Berkeley, University of California Press, 1992. 3 Dieter Fuchs, "The Democratic Culture of Unified Germany", in Pippa Norris (ed.), Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance, Oxford, Oxford University Press, 1999. 4 Ronald Inglehart, Miguel Basanez, Alejandro Moreno, Human Values and Beliefs: A Cross-Cultural Sourcebook. Political, Religious, Sexual, and Economic Norms in 43 Societies: Findings from the 1990-1993 World Values Survey, Ann Arbor, University of Michigan Press, c1998. 5 O lucrare consacrată în mod specific comparării culturilor politice
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
social. Cunoașterea naturii interacțiunilor din cadrul grupului poate contribui la conceperea și implementarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării între membrii acestuia, de evitare a conflictelor interpersonale sau de creștere a coeziunii grupului. Cel care a elaborat tehnicile sociometrice este J.L. Moreno (Sax, 1968; Best, 1977), care în anii 1932-1938 a studiat natura interacțiunilor dintr-un grup de eleve ale unei școli de fete din Hudson, New York, utilizînd rezultatele pentru repartizarea acestora în camerele de cămin. Succesul metodei sale a determinat aplicații
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fi identificate următoarele caracteristici generale/indicatori: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare (J. P. Guilford, The Nature of Human Intelligence, New York, Mac Graw Hill Book Company, 1967, apud. P. Popescu Neveanu coord, 1987, p. 299-301). Teoria interpersonală sau culturală a creativității (Adler, Moreno, Fromm) dezvoltă conceptul de „forțe creative ale individului”. Adler exprima creativitatea ca supremă adaptare la scopul propus. În concepția sa, individul și-a creat propria personalitate și propriul eu creativ, aflat în slujba sa și a societății, devenind mai util
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creat propria personalitate și propriul eu creativ, aflat în slujba sa și a societății, devenind mai util prin faptul că aduce o contribuție socială superioară. Limita acestei teorii constă în faptul că reduce motivația creativității la cunoașterea complexului de inferioritate. Moreno atribuie fiecărui individ spontaneitate și creativitate, dar crede că aceasta din urmă se manifestă exclusiv în „actul creativ”. Fromm face distincția între acțiunea creativă (bazată pe talent) și atitudinea creativă (baza oricărei creativități care nu trebuie să se materializeze obligatoriu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
impune prin altitudinile cele mai mari din Europa. Din partea centrală, mai înaltă, se desprind mai multe culmi, diferit orientate. Tot în această parte, glaciația cuaternară s-a manifestat puternic, creând forme de relief specific ca: văi și circuri glaciare, creste, morene ș.a.. Alpii exercită prin poziția lor o influență majoră asupra circulației atmosferice, impunând o barieră în calea maselor de aer oceanic. Astfel, versanții orientați spre vest și nord-vest aflați în calea acestor mase de aer sunt bine umeziți, fiind afectați
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
grup restrâns (grup familial, școlar, de muncă), iar în cazul activității sportive, lotul sau echipa sportivă. Apare astfel întrebarea în ce măsură grupul influențează individul și în ce măsură rezultatele activității lui depind de această influență. Sociometria al cărei fondator este considerat Iacob Levy Moreno, sociolog și psihiatru american, originar din România, s-a impus în forma ei clasică, ca o metodă de investigare a unor aspecte privind psihologia grupurilor mici. Obiectul studiilor și cercetărilor concrete ale sociometriștilor este preferința, care se manifestă în raporturile
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
o consecință, întrebarea sociometrică depinde și actualizează una sau câteva din valorizările pe care omul le operează atâta timp cât este în contact cu alți oameni. De aceea, preferința sociometrică a fost considerată o valorificare limitativă reducționistă. Câteva din limitele concepției lui Moreno sunt arătate de Mielu Zlate: a. reduce ființa umană, determină bio-psihosocial doar la aspectul biologic și psihologic; b. reduce relațiile interpersonale doar la relații psihologice, subiective, excluzând aspectul lor social; c. reduce relațiile psihologice doar la cele afective, simpatice, preferențiale
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
relații psihologice, subiective, excluzând aspectul lor social; c. reduce relațiile psihologice doar la cele afective, simpatice, preferențiale. d. reduce actul interpersonal doar la întâmplător, accidental, momentan. Testul sociometric este un act de valorizare mult mai complet decât l-a văzut Moreno, de aceea, necesitatea validării lui este subliniată de cei mai mulți psihosociologi, O metodă de validare - este participarea cercetătorilor la viața grupului. "Participarea la viața colectivității, la universul acesteia are avantajul surprinderii procesului, a unității lui ș i nu doar a unor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
gărzi roșii. REVOLUȚIA GAROAFELOR La 25 aprilie 1974, un puci militar răstoarnă guvernul care asigură continuitatea lui Estado novo, regim autoritar instaurat în Portugalia în 1933 de Oliveira Salazar. Puse în mișcare atunci când la radio răsună cântecul interzis Grândol, vila morena, forțele coordonate de căpitanul de Carvalho pun mâna pe capitală, în mijlocul unei mari mobilizări populare. Locuitorii le oferă soldaților garoafe roșii, de unde și numele mișcării. Puterea revoluționară este exercitat de o juntă de salvare națională, condusă din iunie de către colonelul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și dobândind o oarecare influență în Marea Britanie și în SUA - după cum o atestă, de exemplu, Socialist Workers’ Party. în America Latină, apar și alte curente troțkiste: „posadiștii” - de la numele lui Juan Posadas -, favorabili luptei armate*, și „moreniștii” - de la numele lui Nahuel Moreno -, favorabili acesteia, la început, după care îi devin ostili. Pe parcursul anilor 1950-1970, troțkiștii latino-americani ezită între lupta armată și partidul de masă, Partidul Muncitorilor din Brazilia și liderul său, Lula da Silva, devenit președinte al republicii, dovedind că a doua
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deci de informal), pe care o structură formală îl poate absorbi fără a se îmbolnăvi? Acesta este un capitol de patologie organizațională la care răspunsul este mult mai greu de găsit. Unele informații pertinente găsim însă în sociometria lansată de Moreno. Sunt situații când grupurile formale sunt divizate, conțin subgrupuri, lideri formali și informali aflați în conflicte, și totuși activitățile formale se desfășoară relativ normal. În alte cazuri însă, coeziunea scăzută a grupului, tensiunile interpersonale frecvente, conflictele ce stau gata să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alții etc. Psihologul trebuie să construiască astfel de sociograme pentru a-și da seama de situația reală interrelațională existentă la un moment dat în diverse grupuri și în organizație. În legătură cu construirea acestor sociograme apar însă o serie de probleme: pentru Moreno, „atomul social” ale cărui relații interpersonale trebuiau relevate era individul; grupul ca întreg, luat deci în totalitate, poate să apară în calitate de atom social? - sau, altfel spus, este posibilă utilizarea sociometriei în marile organizații sau ea are valabilitate doar pentru grupurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]