340 matches
-
sportive, ci doar impun anumite „măsuri”, care să respecte o dozare corectă a efortului fizic, astfel încât efectele activităților sportive să fie pozitive, să dezvolte abilități specifice, să crească capacități și să determine stări psihoafective și biologice pozitive. 4.2. Particularități morfofuncționale ale femeii Despre acest subiect se poate scrie enorm, spațiul alocat de noi acestui subcapitol nefiind nici pe departe suficient. Pe de altă parte nici nu dorim să detaliem foarte mult, cei ce doresc să cunoască mai multe fiind invitați
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pentru competiția următoare * ameliorarea rezistenței aerobe, care influențează direct capacitatea de refacere * starea de bine ca stabilizator al performanței CAPITOLUL 2 SUBSTRATELE FUNCȚIONALE Refacerea este parte componentă a antrenamentul sportiv și se adresează unui organism integru din punct de vedere morfofuncțional, solicitat însă de efortul fizic. Principalele substrate funcționale solicitate de efort, cărora li se adresează refacerea sunt: * neuropsihic * neuromuscular * endocrino-metabolic * cardio-respirator 2.1 Sistemul neuropsihic Mijloace care accelerează refacerea neuro- psihică: * psihoterapie (demonstrație, desensibilizare, detensionare, activare, convorbiri, sugestie, tehnici de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
viteza, forța și detenta. 4.3.1. Mobilitate / Suplețe Mobilitatea și suplețea (elasticitatea) sunt calități fizice prin care se angrenează participarea obligatorie a articulațiilor prin lanțul mecanismelor motorii, care realizează deplasarea segmentelor osoase. Amplitudinea articulațiilor de mișcare depinde de tipul morfofuncțional al articulației precum și de vârsta, sexul și pregătirea fizică a executantului. Sunt cazuri de hipermobilitate nativă „clovnism congenital” a căror mobilitate excesivă depășesc limitele normalului („femeia șarpe”), dar care de fapt este o deficiență fizică. Mișcările de mobilitate (elasticitate sau
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
generale ale individului. Cannon și Rosenblueth (1949) au descris fenomenul de creștere a sensibilității structurilor denervate față de factorii umorali vegetativi, caracteristic musculaturii netede viscerale și glandelor exocrine. Centrii coordonatori ai organelor prevăzute cu funcții vegetative prezintă, de asemenea, unele particularități morfofuncționale. Contrar centrilor somatici, situați numai în interiorul nevraxului, aceștia se găsesc atât în axul cerebrospinal, cât și în afara lui. Distribuția intranevraxială a celor două categorii de centri diferă după cum este vorba de nucleii de origine ai căilor somatice sau vegetative. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gamă variată de derivați ai unor aminoacizi, peptide și lipide ce vor fi prezentați la capitolul consacrat mediației chimice. În funcție de structura lor chimică, fibrele nervoase vegetative nonadrenergice și noncolinergice au fost denumite serotoninergice, histaminergice, peptidergice, Gaba-ergice, glutamatergice, nitrinergice etc. Particularități morfofuncționale interesante prezintă sistemul nervos enteric (SNE). Acesta reprezintă cea de a treia componentă vegetativă periferică care asigură activitatea motorie și secretoare atât a tubului digestiv de la esofag la sfincterul anal intern cât și organelor anexe (pancreas, vezică și căi biliare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celule nervoase, a fost extinsă ulterior la toate joncțiunile neuro-efectoare. Cuvântul sinapsă vine de la grecescul sinaptein (sin = împreună; haptein = a cupla), al cărui conținut privește fenomenul de cuplaj și comunicare interneuronală. În sensul strict al cuvântului, sinapsa este zona diferențiată morfofuncțional care asigură ca un macaz, comutarea și transmiterea într-o singură direcție (tip valve-like) a impulsurilor excitatorii sau inhibitorii de la un neuron la altul sau de la terminațiile nervoase la organul efector. Criteriile de identificare a sinapselor sunt, în linii, mari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vitaminei D în formă activă și secreția unor enzime importante ca renina și eritropoietina. Rolurile depuratoare și homeostazice multiple ale rinichilor au la bază particularități structurale și funcționale ale parenchimului renal. II.5.1. DATE SUMARE DE MORFOFIZIOLOGIE RENALĂ Unitatea morfofuncțională a rinichiului este. după cum se știe, nefronul, constituit dintr-o componentă vasculară, reprezentată de ghemul capilar al glomerulului renal cu capsula Bowman înconjurătoare și alta tubulară, cu cele 4 componente ale sale (tub contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crispată pentru un copil. „Toți acești copii prezintă o notă comună... fiind singuri cu problemele lor, care le-au creat aceste stări.” (S.Iancu, 2000) Multe studii de specialitate identifică posibilele cauze. Acestea pot fi Împărțite În factori individuali (structura morfofuncțională a individului, perturbările structurii și funcțiilor creierului, prag scăzut de rezistență neurofiziologică a organismului, intelect redus, trăsături de temperament, tulburări de personalitate), microsociali (școala - inadaptare școlară, relații deficitare profesor-elev, elev-elev; familia - condiții economice și sociale nefavorabile, factori ce țin de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
patologiei hepatice, a căror rezultate sunt publicate de peste 30 de ani În reviste de specialitate. Corolarul acestor preocupări a fost o excelentă lucrare de doctorat susținută În anul 1996, a căror rezultate vor fi cuprinse Într-o carte Întitulată „Explorări morfofuncționale În hepatologia pediatrică” publicată În 1998. Valoarea acestor cercetări au și girul unor Încercări de pionierat În domeniul hepatologiei pediatrice și gastroenterologiei În general, Într-o epocă când noile procedee de investigație și explorare făceau pași mari spre rezolvarea unei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
printre altele, delegarea responsabilității are conotații particulare. Apărută la Editura Eikon Cluj Napoca În 2008 cartea abordează de o manieră exhaustivă vasta problematică a eticii medicale În pediatrie, ramură a medicinii care are particularități distinctive În panoplia specialităților medicale: de la structura morfofuncțională a organismului și caracteristicile abordării psihosociale, până la componenta etică a relației copil - medicsistem medical - societate. Așa se face că În cele 20 capitole ale cărții sunt abordate, prin prisma principiilor actualizate ale eticii medicale, toate aspectele legate de patologia copilului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca semnale de sinucidere pentru celula țintă. Acestor semnale celula trebuie să i se supună. În emiterea accstor semnale biochimice rolul central Îl are limfocitul T (citotoxic și killer) care se comportă ca un monitor general extrem de sensibil la integritatea morfofuncțională a celulei oriunde s-ar afla aceasta. În esență moartea celulară programată recunoaște două mecanisme de producere: intracelular: ce ține de epuizarea progresivă cu fiecare mitoză a telomerului cromatinian, În final declanșând activarea sistemului caspazic; extracelular: prin semnale biochimice de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Înscrie acest proces ca un mecanism patogenic ce reunește boli aparent diferite, dar și oferă explicații patogenice În boli În care mecanismul patogenic este cunoscut insuficient. Cunoașterea În detaliu a apoptozei, ca factor determinant al homeostaziei celulare cu celule integre morfofuncțional, ar permite descoperirea instrumentelor de modulare a acesteia, ceea ce În perspectivă s-ar putea constitui În remedii terapeutice redutabile ce ar acoperi o arie foarte largă a patologiei. Este și motivul pentru care cercetarea fundamentală În domeniul biologiei celulare Își
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viață se exprimă și nu poate să se exprime decât Într-o formă dată” Situația devine dramatică atunci când natura ființei umane este marcată de ceea ce Îndeobște numim cu un termen generic disabilitate, adică o deficiență ce poate afecta integritatea somatică (morfofuncțională), senzorială sau neuropsihică, moștenită sau dobândită pe parcursul vieții, ca urmare a unor circumstanțe nefericite. Percepția individuală sau colectivă a variat de-a lungul timpului de la exterminare, toleranță, compasiune, acceptare, până la eforturile pentru integrare socială pe care societatea modernă Înțelege să
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sunt aspecte ce se mențin, se dezvoltă și domină adolescența medie. Adolescența târzie (17-22 ani) reprezintă În fapt corolarul procesului de dezvoltare biopsihosocială În care Îndeobște maturarea biologică cel puțin, atinge apogeul. Sub acest aspect dezvoltarea somatică se desăvârșește, dezvoltarea morfofuncțională a organelor, aparatelor, sistemelor și implicit capacitatea reproductivă Îmbracă treptat caracterul complet al adultului. Starea de sănătate fizică, având ca substrat biologic capacitatea optimă morfofuncțională a organismului, conferă individului acea stare de bine care-i permite abordarea problemelor vieții cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Îndeobște maturarea biologică cel puțin, atinge apogeul. Sub acest aspect dezvoltarea somatică se desăvârșește, dezvoltarea morfofuncțională a organelor, aparatelor, sistemelor și implicit capacitatea reproductivă Îmbracă treptat caracterul complet al adultului. Starea de sănătate fizică, având ca substrat biologic capacitatea optimă morfofuncțională a organismului, conferă individului acea stare de bine care-i permite abordarea problemelor vieții cu Încredere și optimism. În acest context se conturează și individualitatea psihosocială care la modul general se caracterizează prin trei trăsături fundamentale: conturarea identității individuale, În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
printr-o privire aruncată asupra evoluției ființei umane. Există o perioadă În evoluția individului În care orientarea către Întemeierea familiei devine un imperativ irezistibil. Este vorba de adolescența târzie (17-22 ani) când maturarea biologică și dezvoltarea biopsihosocială atinge apogeul. Capacitatea morfofuncțională optimă, aspectul fizic Înfloritor (băieții adevărați Feți Frumoși, iar fetele adevărate Ilene Cosânzene), permit abordarea problemelor vieții cu Încredere și optimism și conduc În final la conturarea a trei trăsături fundamentale ce permit realizarea individualității psihosociale a tânărului: a) Conturarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
perioade și etape de pregătire. C. Ola - „Rombol tehnic”, nr. 8, Editura FRF; Pregătirea fizică - componentă de bază a antrenamentului sportiv, reprezintă o activitate complexă destinată să asigure jucătorilor un potențial ridicat, exprimat prin indici superiori din punct de vedere morfofuncționali și printr-o bună dezvoltare a calităților fizice, a deprinderilor motrice specifice fotbalului. M. Ionescu, M. Tudoran - „Fotbal de la A la Z”, Ed. Sport-Turism, București, 1984; Prin pregătirea fizică se înțelege în general, stadiul de pregătire a organismului sportivilor. Se
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Avram - „Fotbal - Exerciții pentru pregătirea fizică și tactică”, Ed. Sport-Turism, București, 1980. Pregătirea fizică generală, asigură: * dezvoltarea calităților motrice de bază și a capacităților funcționale ale organismului, în general; * îmbogățește fondul general de deprinderi motrice; * asigură dezvoltarea armonioasă a indicilor morfofuncționali ce condiționează practicarea ramuri de sport. Deși, pregătirea fizică generală are un caracter larg, aceasta se concepe specializată după particularitățile ramurilor de sport. Cu cât acestea sunt mai diferite, cu atât mai diferită este și pregătirea fizică generală. Funcția generală
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
calității motrice este inegal, fiind legat de aptitudinile inițiale ale jucătorului, de experiența sa motrică anterioară, de caracteristicile fiecărei calități în parte, precum și de direcțiile de acționare ale procesului instructiv. * La baza dezvoltării calităților motrice stă creșterea corespunzătoare a posibilităților morfofuncționale ale organismului. * Dezvoltarea calităților motrice și în același timp a capacităților funcționale, are loc în condițiile alterării optime a efortului cu odihna, atât în cadrul fiecărei lecții de antrenament, cât și în cel al sistemului general de activități. * Efortul depus pentru
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
secundare și cicatricile aparente, căci, ca urmare a unei incizii plasate într-o linie Langer (Fig. 23), aceasta nu este atrasă prin retracția fibrelor elastice secționate, pentru că ea rămâne paralelă. Înainte de efectuarea inciziei, se va studia atent topografia și aspectul morfofuncțional al țesuturilor ce trebuie incizate. Uneori, locul inciziei trebuie marcat cu cerneală chirgicală și cu o peniță sterilă sau, după aprecierea tipului de incizie, se schițează cu bisturiul traseul de urmat, după care se efectuează incizia propriu-zisă, până la o profunzime
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
splină. În final se vor recolta diverse țesuturi (os, tendon, cornee etc.). 18.3.2. CONSERVAREA EXTRACORPOREALA A ORGANELOR SI TESUTURILOR Conservarea organelor trebuie avută permanent în vedere deoarece înainte de recoltare, pe parcursul prelevării sau în timpul transportului se pot produce leziuni morfofuncționale la nivelul grefei. Majoritatea țesuturilor și a organelor pot tolera hipoxia ischemică timp de 30-60 minute, dar la peste 90120 minute leziunile vor avea caracter ireversibil, cu autoliza și dezintegrarea celulei. Pe lângă leziunile ischemice se produc și leziuni de reperfuzie
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Acest lucru poate fi observat pe cazul structurilor inteligenței cristalizate, al evoluției QI, al performanțelor aptitudinale verbale și psihomotrice, al inteligenței socioemoționale și chiar spirituale. Din suita mecanismelor neurofiziologice, roluri importante, atestate experimental, s-au dovedit a avea: funcționalitatea substratului morfofuncțional, definită prin: capacitatea de engramare a neuronului (stabilită pentru experiențe ce transcend o generație Gavrilă, 1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
specific aerob și mixt aerob-anaerob (tabelul 1). La exercițiile cu specific aerob sau aerob anaerob se includ exerciții cu caracter de viteză, forță și viteză-forță (jocuri sportive, dans, atletism, culturism, rope-skipping, aerobic cu orientare de forță etc). II. 4. INFLUENȚELE MORFOFUNCȚIONALE ALE DIFERITELOR EXERCIȚII FIZICE Ședințele (lecțiile) de fitness pot fi organizate folosind exerciții diverse, În funcție de sarcina propusă. În acest sens, există patru tipuri de exerciții, cu efecte diferite asupra stării morfo-funcționale ale organismului uman. Exerciții de stretching În timpul exercițiilor de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
fizic și se mențin un timp limitat. Pornind de la ideea fundamentată științific, conform căreia mecanismul formării și perfecționării deprinderilor motrice, ca și dezvoltarea calităților motrice se conduc după regulile temporare reflexe, este indispensabil să se asigure continuitatea antrenamentului sportiv. Perfecționările morfofuncționale caracteristice sportivilor nu sunt câștigate pentru totdeauna, ci reprezintă modificări reversibile, tocmai datorită capacitații organismului de a se adapta mereu la condițiile de mediu în continuă mișcare. Dacă efortul nu se mai repetă se creează o situație diferită de cea
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]