174 matches
-
el revedea codexul dispărut unde scria, în fiecare dimineață, fratele său Drusus, în biblioteca liniștită care îi aparținuse lui Germanicus. Spuse că operele multor scriitori fuseseră interzise; unii plătiseră cuvintele scrise cu exilul, cu temnița sau cu viața. În liniștea mormântală a senatorilor, îi numi pe Titus Labienus, Cassius Severus, Cremutius Cordo. — Avem o datorie față de ei, față de munca și curajul lor; ne vom strădui ca scrierile lor să fie recuperate și publicate. Nu prin ascunderea adevărului - rosti el o frază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care postează pe net producțiile infinitei lor inutilități în lașitatea anonimatului. Vorbesc despre oameni, de cultură sau nu, cu acte de identitate la vedere, care au traversat deceniul '67 '77, și mai departe, către iarna anului '89, într-o liniște mormântală, într-o perpetuă șoaptă temătoare, paralizați de frica rostirii unui singur adevăr cu voce tare; oameni care, din '90 și până astăzi, ne țin predici despre lipsa de caracter a celor care nu le sunt pe plac. Nu poți vorbi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
L-am privit pentru ultima oară, radiind de împlinire, în vreme ce el continua să își rotească ochii albaștri, parcă rupți dintr-un tablou cu valuri, prin aerul hibernal, și totuși atât de cald... Un murmur stins, aproape inexistent, răsuna în tăcerea mormântală a parcului, devenind din ce în ce mai amplu, pe măsura trecerii orelor târzii din noapte. Credeam că a murit, dar refuzam a lua în seamă și alte variante... Variante... banale. Deja îmi auzeam mintea cum delirează neîncetat: „Nu e posibil ca un copil
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
schimbe cu altceva. N-o să ieșim prea curînd din bezna asta, se gîndi, la ora asta tot orașul ar fi trebuit să ardă, să vuiască de manifestanți, luminile să fie aprinse la toate ferestrele. Pe străzi însă e o liniște mormîntală de parcă tot Bucureștiul ar păstra un moment de reculegere. Începu să simtă o strîngere de inimă la gîndul că era posibil ca totul să fi fost înăbușit din fașă, că ce se întîmplase de dimineață în timpul mitingului n-a fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de ciocolată înainte să i se alăture lui frate-su. De-acum David tăcuse. Pe chip îi înghețase o expresie plină de teamă. În sală erau peste trei sute de oameni, dar Alison nu mai auzise nicicând o tăcere atât de mormântală. Sofia stătea acum la nici o jumătate de metru de ea și de Luca. Ochii de italiancă, închiși la culoare, îi ardeau cu o privire care-ar fi putut să închege și laptele. Deci, asta înseamnă la tine să mergi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
al orașului și încercă să descopere ceva familiar în jurul ei pentru a-și da seama în ce colț de la periferia acestuia ajunsese. Blocurile cenușii o priveau mohorâte, plictisite și inabordabile. În fața scării unui bloc, o femeie în vârstă tulbura liniștea mormântală certând copiii care săpau sub fereastra ei. Voiau să îngroape o pisică ce-și găsise sfârșitul sub roțile unei mașini grăbite care nu reușise să o evite. Locul acela o înspăimânta. Aceasta era pedeapsa pentru desprinderea de realitate, pentru toate
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
un pic exagerat să-mi decorez casa în funcție de mașină. Nu foarte mult. Eram nebună după mașini. Doar un pic. Am sunat și ușa s-a deschis imediat, fără nici un cuvânt, doar cu un bâzâit al interfonului. Înăuntru era o liniște mormântală astfel că, în timp ce urcam scările către primul etaj, pantalonii mei de piele și scârțâitul scândurilor de lemn făceau un zgomot infernal, care ar fi trezit și morții. Ușa apartamentului lui Hugo era întredeschisă, ceea ce nu m-a surprins. Am împins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de sigur că n-aveau nici o putere asupra lui, se temea totuși de pedepsele inimaginabile la care se expunea. Papucii lui lipăiră din nou pe coridor și apoi pe scările murdare, pînă ajunse la primul etaj. Acolo domnea o tăcere mormîntală; nu se mai auzea nici măcar tic-tacul pendulei. Deasupra ușii unei Încăperi, ce părea să fi slujit cîndva drept cămară, atîrnau de o sîrmă ruginită niște clopoței destul de mari. Pe fiecare dintre ele era lipită cîte o etichetă: „Biroul“, „salonul“, „Dormitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se lăsase pe-o parte, fața Îi era schimonosită de durere. — Te poți mișca? Întrebă el. — Nu, făcu ea din cap. Bruno se repezi la bar, ceru telefonul. Ambulanța sosi În zece minute. Toți clienții se Îmbrăcaseră; Într-o liniște mormântală, Îi priveau pe infirmierii care o ridicau pe Christiane, o așezau pe o targă. Bruno urcă lângă ea În ambulanță; erau foarte aproape de Hotel-Dieu. Bruno așteptă câteva ore pe coridorul cu linoleum pe jos, apoi internul de gardă veni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
alternează permanent și ambele reprezintă fericirea. Apa e în stare de agregare lichidă, iar Rainer în stare de agregare semisolidă. Prost dispusă, soră‑sa stă ghemuită la picioarele lui și nu spune nimic, nu întreabă nimic, doar decide în liniștea mormântală din sufletul ei să nu mai meargă prea curând la bazinul de înot, fiindcă nu apa e elementul ei, ci mai degrabă undele tonurilor muzicale care vin și pleacă vuind, însă nu se compară cu vuietul apei de la duș. Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și înșelăciuni, până când în cele din urmă, a fost imobilizată și dusă în camera ei din Aripa de Vest, unde eficienta bonă Gannet i-a administrat un sedativ. Aceasta era atmosfera la Winshaw Towers în acea seară teribilă, în timp ce tăcerea mormântală a nopții se lăsa peste venerabila și bătrâna reședință; o tăcere care va fi spulberată la trei dimineața de zbârnâitul telefonului și, odată cu el, de vestea sorții cumplite a lui Godfrey. Nu s-a recuperat nici un cadavru după accident; nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
până în oraș. Vrei să-ți iau ceva? Eram pentru prima oară singur în casă. Asociez asemenea momente cu un anumit fel de liniște: e mai mult decât o liniște totală, se insinuează, se instalează și veghează. Este opusul unei tăceri mormântale, are fiorii probabilității. Este însuflețită de sunetul produs când nu se întâmplă nimic. Nu ai parte de o asemenea liniște la Londra: de o liniște pe care s-o poți asculta, s-o poți savura, în care să te poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Miranda, care pășea agale prin biroul ei, dacă mă uitam la fotografiile Înrămate care atârnau pe pereți Îi vedeam silueta reflectată În geamurile lor. Emily s-a apucat de ceva treabă la biroul ei și s-a lăsat o tăcere mormântală. Noi chiar nu vorbim Între noi sau cu altcineva tot timpul cât e ea În birou? m-am Întrebat eu. I-am trimis Întrebarea asta lui Emily Într-un scurt e-mail, pe care am văzut cum Îl primește și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
asta În sine - ideea că Miranda și Emily vor lipsi din viața mea - fusese singura care Îmi dăduse puteri În ultimele două luni. — Em, o să te omoare cu zile - trebuie să pleci! Ea a aflat? S‑a lăsat o liniște mormântală la celălalt capăt al firului. — Ăă, da, știe. — Ai sunat‑o? — Da. L‑am pus și pe doctor să o sune, pentru că ea nu a crezut că mononucleoza reprezintă un motiv suficient pentru a mă considera bolnavă, așa că el a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
prostii! Ce scriitor angajat e ăla grasu', dacă se-nhăitează cu pletoșii ăștialalți și rîd de idealurile pentru care noi ne-am sacrificat viața!? Propun să-i tundem și să chemăm miliția să-i ridice!"... S-a lăsat o tăcere mormîntală. Eu mă și vedeam luat de guler și scos din sală cu șuturi în fund. Ovidiu mă privea cu ură (adică, de ce l-am dus acolo?), iar Vasile se-nroșise și căpătase o privire de pește fiert. Și cînd tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-i prepar eu ceva bun: o ciorbiță de pește. Și nu orice pește: am mers la taraba cu specialități exotice și i-am ales pe cei mai cool. Când am cerut două kilograme, în jurul meu s-a lăsat o liniște mormântală. Clar că nu era un meniu ordinar, așa ceva se gătea probabil doar de Revelion sau în ocazii speciale. Vânzătorul s-a fâstâcit tot când a auzit comanda; fraierul, nici măcar n-avea cântar... A adunat pești de pe la toți colegii, a strâns
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la Bănești, acasă, la aga Grigore Cananău unde peste două ceasuri a murit, fără a avea lîngă ea pe careva din familia sa. A fost înmormîntată la Bănești, lîngă biserica cea veche, cu hramul Sf. Nicolai. Inscripția de pe piatra sa mormîntală am descoperit-o în ziua de 6 decembrie 1958. O copie de pe inscripție i-am comunicat-o atunci, spre știință, profesorului Augustin Z. N. Pop. D-sa pînă acum a publicat decalcul de patru ori, printre contribuțiile sale documentare 64
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu nesiguranță În glas. După ce s-a Încurcat În explicații legate de inventar, pierderi și scăderi, a ajuns În cele din urmă la finalul discursului. „Ideea este că”, a rezumat el, „n-am câștigat bani deloc”. Confruntat cu o tăcere mormântală, el a continuat să vorbească stânjenit despre „costurile afacerilor”. În cele din urmă, s-a așezat pe scaun. Impactul „traistei goale” a Moșului n-a fost deloc unul pozitiv. Angajații de la petrecere s-au Împărțit În grupulețe pentru ședințe de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ă Pînză la orizont! strigă un glas triumfător, din vîrful arborelui mare. Ă Da? Prea bine, asta mă bucură! exclamă Ahab, îndreptîndu-și spinarea, în vreme ce norii de furtună i se risipeau de pe frunte. Strigătul ăsta vesel, auzit într-o asemenea liniște mormîntală, l-ar putea converti pe un om mai bun decît mine... încotro? Ă La trei puncte de la prova tribord, domnule căpitan, vine spre noi purtată de briză. Ă Din ce în ce mai bine, omule! Aș vrea ca Sfîntul Pavel în persoană să vină
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru așa ceva. Încep să sosească delegațiile străine, invitate să participe la funeraliile lui Dej". În continuare, Apostol susține că propunerea ca Ceaușescu să devină noul lider al partidului a fost făcută în primă fază în cadrul Biroului Politic "În sală tăcere mormântală. Am fost luați prin surprindere" apoi în CC, unde la fel, nu au apărut obiecții. De fapt, argumentează Apostol, procedura a fost încălcată în ambele cazuri, neîntrebându-se "cine este pentru cine este împotrivă, cine se abține". În opinia celui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
roz... adăugă, apropiindu-se și uitîndu-se atent la burta mea. Da, uite cum ai burta. E sigur fată. — Și uite la verighetă! spune Suze. Ridică iar panglica deasupra pîntecului meu și o fixează Într-un oarecare echilibru. E o liniște mormîntală - apoi verigheta Începe să se miște Înainte și Înapoi. O clipă, nici una dintre noi nu spune nimic. — Parc-ai zis că se mișcă În cerc, spune mama În cele din urmă, nedumerită. — Da, așa am zis! Suze, ce se Întîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Fosta iubită? glasul mamei se Înăsprește brusc. Cum adică, fosta iubită a lui Luke? — Ei, cum adică! Adică acum o mie de ani, au avut o relație. Pe vremea cînd erau la Cambridge. La capătul firului se lasă o tăcere mormîntală. — E atrăgătoare? spune mama. Pe bune, acum. — Destul de atrăgătoare. Dar nu văd ce legătură are treaba asta. Nici o legătură, draga mea. Se lasă o tăcere ușor Încordată, și sînt destul de sigură că o aud pe mama șoptindu-i ceva lui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
După o pauză, sun din nou și strig „Fabia!“. Însă nici acum nu primesc nici un răspuns. Nu se poate să fi uitat că e În dimineața asta. — Fabia! Mă auzi? Bat În ușă. — FA-BI-A! Drept răspuns, mă Întîmpină o tăcere mormîntală. Nu e nimeni aici. Simt un fior de panică. Ce mă fac? Cei de la Vogue trebuie să sosească din clipă-n clipă... — Heei! Bună! mă strigă un glas din stradă și, cînd mă Întorc, văd o fată care se lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bizantină în funcție de influența exercitată asupra ei, Baltazar distinge două direcții, "caracteristici", una rustic- națională, alta religios-bizantină, una recuperabilă "prin cusăturile naționale, ouăle de Paști, crestăturile pe lemn din obiectele de industrie casnică", alta prin "decorațiunea monumentelor religioase: biserici, mânăstiri, pietre mormântale, troițe, scaune etc"152. Distincția operată de critic nu conduce obligatoriu la afirmarea a două stiluri diferite, pentru că aceste direcții coexistă și întrețin o relație simbiotică într-o cultură medievală nediferențiată între "popular" și "cult", deși este de presupus că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]