273 matches
-
din ograda școlii. Da dacă dă peste tine, te face șperlă ori îți strâmbă gura, o mână, un picior. Strigoii pocesc. Fix la ora unu noaptea ieșea din școală. Da amu’ nu mai sunt. Nu se aud! A fost un moroi bătrân. Strigoi. Se spune că era la noi un om cu coadă. El știa când plouă. Era strigoi. Se mai spunea că de Andrei, îmbla la doisprezece noaptea Așchiuță (Aghiuță), necuratul. Toți fugeau prin casă de dânsul. Se înfricau. Nu
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
de altă parte, se susținea că omul osedă două suflete, unul putând părăsi corpul în timpul somnului, de aici decurgând credința în existența a două tipuri de strigoi, unii vii, numiți vidme, pricolici sau vârcolaci, și alții morți, numiți stafii sau moroi. Vii sau morți, strigoii erau foarte activi în unele nopți ale anului, cea mai importantă dintre acestea fiind Noaptea Sfântului Andrei, numit ă chiar Noaptea Strigoilor. Născuți, uneori, în urma împreunării a două rude apropiate, strigoii vii aveau la spate o
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
într-o perioadă în care simbioza slavo-romanică nu era pe deplin încheiată. Astfel, vocabularul credințelor și superstițiilor ancestrale la români, inclusiv cel al creștinismului popular, conține, deloc întâmplător, alături de termeni de origine tracică sau latină, și nenumărate slavonisme: duh, vârcolac, moroi, zmeu, vrajă, iad, rai, praznic, potop etc.19. La scurt timp după apariția pe harta politică a Europei, Țara Românească și Moldova vor ocupa locuri bine definite în civilizația bizantino-slavă. Chiar dacă din arsenalul politic al celor dintâi domni munteni și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lor. Obiceiuri pitorești În multe sate românești (de exemplu în cele maramureșene), în seara de Crăciun (ca și-n noaptea Sf. Andrei) se ung cu usturoi vitele li grajdurile, pentru ca să nu vină cumva pe-acolo și să le omoare strigoii, moroii și alte duhuri necurate. Usturoiul se pune în coarne, pe frunte, pe spate, făcându-li-se vitelor semnul crucii. Se mai ung și oamneii cu usturoi în frunte, la coate și-n genunchi, precum și ușorii și ferestrele, pentru a se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la unguri, bulgari, greci. La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni vrăjirori. Azi, în Europa, găsim credința că această particilaritate a sprîncenelor unite la un individ e semn neîndoios că poate fi strigoi sau moroi... Fruntea Fruntea mică - denotă zgârcenie, până la meschinărie și dorință de acaparare; Voluminoasă - memorie greoaie, dar până la urmă temeinică. Depozitează un volum mare de informații însă selectate fără măsură; Frunte largă - individ impulsi, cu o furie greu de estompat; Netedă, prelungită
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de vite, apoi a doua zi , de Sf. Andrei, se scoate sarea și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Se ung țâțânele ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile rele, mai ales strigoii și moroii. Lunea să nu dea cineva bani, că toată săptămâna va da. Când cineva primește lunea bani , să se bucure, că toată săptămâna va primi. Lunea să nu se spele rufe, deoarece unul de-al casei va face buboaie. Să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
diferite spirite în chip de câini și-i pun pe fugă. Prospero și Ariel îi asmut.“ Nălucile de câini au chiar și nume: Mountain, Silver, Fury, Tyrant. O dată izgoniți, Ariel primește de la Prospero instrucțiunea: „Te du și dă poruncă la moroi / Să-i scuture la-ncheieturi cu junghiuri, / Să-i vâre-n colici, și la trup să-i facă / Vărgați ca zebra.“ Până la urmă, tot Ariel îi aduce înapoi, la pocăință. În multe cazuri, Ariel folosește duhurile insulei pentru efectele sonore
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
a îngrijit și fiul meu iubit Petru. Petru Rareș voievod. Se auzi cucurigul cocoșilor. Holograma nălucăi se topi în lumină. Undeva în noapte cânta nestingherită buha. Câinii lătrau, schelălăind a primejdie și teamă. Nălucirile nopții au trecut ca un fior. MOROIUL Din motive strict personale, familia Scărlătescu își schimbase domiciliul, în alt imobil, pe altă stradă, dar în același oraș. Casa era mare, frumoasă, trainică, cuprinzând în spațiul ei, șase camere și dependințe. Livada și grădina erau punctul de atracție pentru
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de șaptezeci de centimetri, apăru un pachet cu ambalaj de cârpă. Procurorul, rugă să fie desfăcut pachetul, sub îndrumarea sa. Apăru scheletul unui nou născut. Oasele înegrite demonstra crima de acum douăzeci și cinci de ani. -Copilul acesta s-a transformat în moroi. Asta e. Moroiul v-a transformat viața în calvar-spuse preotul bătrân de la sf. Treime. -Știți ceva din istoria acestei case?-întrebă procurorul. -Da. Acum este totul limpede. Acum douăzeci și trei de ani aici locuia un negustor. Trăia cu servitoarea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
centimetri, apăru un pachet cu ambalaj de cârpă. Procurorul, rugă să fie desfăcut pachetul, sub îndrumarea sa. Apăru scheletul unui nou născut. Oasele înegrite demonstra crima de acum douăzeci și cinci de ani. -Copilul acesta s-a transformat în moroi. Asta e. Moroiul v-a transformat viața în calvar-spuse preotul bătrân de la sf. Treime. -Știți ceva din istoria acestei case?-întrebă procurorul. -Da. Acum este totul limpede. Acum douăzeci și trei de ani aici locuia un negustor. Trăia cu servitoarea. Când născu un
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
servitoarea. Când născu un copil, nevasta negustorului a alungat-o. A plecat părea să aibă copilul în brațe, dar ea l-a îngropat de viu. La puțin timp după concediere, au găsit-o spânzurată în magazia casei. Concluzia e că moroiul v-a făcut viața amară. Preotul sluji de sfințire și curățire. Oficie slujbă de înmormântare pentru rămășițele copilului ucis. De atunci moroiul nu s-a mai arătat. Familia Scărlătescu a vândut casa, mutându-se într-o locație necunoscută. Deși adresa
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
îngropat de viu. La puțin timp după concediere, au găsit-o spânzurată în magazia casei. Concluzia e că moroiul v-a făcut viața amară. Preotul sluji de sfințire și curățire. Oficie slujbă de înmormântare pentru rămășițele copilului ucis. De atunci moroiul nu s-a mai arătat. Familia Scărlătescu a vândut casa, mutându-se într-o locație necunoscută. Deși adresa noii locuințe era strict confidențială, s-a zvonit că și noua casă era bântuită de strigoi. ALTERCAȚII CU STRIGOII La început totul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
în delir spre amintiri, cufundându-se într-o trăire voluptuos onirică. Cu mai accentuate note morbide, eroul din Liniște apare tulburat nu numai de drama lui sentimentală, ci și de conștiința fatalității, de neputința în fața firii. Alte nuvele (Paraziții, Iancu Moroi, Milogul) alternează perspectiva melodramatică și privirea lucid critică, sarcastică. Într-o galerie de portrete figurând ființe ratate, sunt convocate înduioșarea, umanitarismul, dar și tușa groasă, utilizată în descrierea grotescului sau a patologicului. Remarcabilă în opera scriitorului, ca și în evoluția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
sărmanul Pupăză, "monstru din naștere"115, ,,copil pierdut"116 (lăsat de maică-sa, o femeie fără căpătâi, la moara lui Busuioc), copil nelegiuit"117 "cel mort cu moarte (pre)făcută"118 e văzut chiar dacă nu se spune niciodată asta ca moroi. Așa se și explică, de altfel, asocierea pe care satul o face dintre moartea lui Iorgovan și moartea morarului, știut fiind faptul că, în aceeași tradiție populară, dacă moare un strigoi, el trage după sine în mormânt din rudele apropiate
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
culturale și În Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și Îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În riturile de aducere a ploii și de alungare a pericolelor. Din lemn de tei se fac instrumente sacre: toaca din lemn (care mângâie și cheamă credincioșii la biserică), buciumul din coajă de tei (cu care sunt alungați strigoii și moroii În noaptea de Sângiorz), icoanele de lemn și biciul Mutului (zeul cabalin al Cetei călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (În care dorm bolnavii pentru Însănătoșire, se Întâlnesc Îndrăgostiții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În timpul furtunilor de vară. Ramurile de tei fixate Între culturi, așezate la brâu, ori legate de coarnele vitelor, de stâlpii caselor și anexelor gospodărești, În zilele de Sângiorz, Constantin și Elena, Paști, Florii, Rusalii (Duminica Mare), Schimbarea la față, alungă moroii și bolile, fertilizează femeile. Copilul apare Într-o poveste În urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel fabricat. La trei ani devine flăcău și Își cere darul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lor. Obiceiuri pitorești În multe sate românești (de exemplu în cele maramureșene), în seara de Crăciun (ca și-n noaptea Sf. Andrei) se ung cu usturoi vitele li grajdurile, pentru ca să nu vină cumva pe-acolo și să le omoare strigoii, moroii și alte duhuri necurate. Usturoiul se pune în coarne, pe frunte, pe spate, făcându-li-se vitelor semnul crucii. Se mai ung și oamneii cu usturoi în frunte, la coate și-n genunchi, precum și ușorii și ferestrele, pentru a se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la unguri, bulgari, greci. La vechii indieni, cei cu sprâncenele îmbinate erau socotiți că pot fi buni vrăjirori. Azi, în Europa, găsim credința că această particilaritate a sprîncenelor unite la un individ e semn neîndoios că poate fi strigoi sau moroi... Fruntea Fruntea mică - denotă zgârcenie, până la meschinărie și dorință de acaparare; Voluminoasă - memorie greoaie, dar până la urmă temeinică. Depozitează un volum mare de informații însă selectate fără măsură; Frunte largă - individ impulsi, cu o furie greu de estompat; Netedă, prelungită
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de vite, apoi a doua zi , de Sf. Andrei, se scoate sarea și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Se ung țâțânele ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile rele, mai ales strigoii și moroii. Lunea să nu dea cineva bani, că toată săptămâna va da. Când cineva primește lunea bani , să se bucure, că toată săptămâna va primi. Lunea să nu se spele rufe, deoarece unul de-al casei va face buboaie. Să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
diferite spirite în chip de câini și-i pun pe fugă. Prospero și Ariel îi asmut.“ Nălucile de câini au chiar și nume: Mountain, Silver, Fury, Tyrant. O dată izgoniți, Ariel primește de la Prospero instrucțiunea: „Te du și dă poruncă la moroi / Să-i scuture la-ncheieturi cu junghiuri, / Să-i vâre-n colici, și la trup să-i facă / Vărgați ca zebra.“ Până la urmă, tot Ariel îi aduce înapoi, la pocăință. În multe cazuri, Ariel folosește duhurile insulei pentru efectele sonore
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium, au fost aprinse, pe tăpșan, focurile sacre încă de cu seară. Odată cu văpăile care se înălțau, străpungând întunericul, oamenii se puneau a certa duhurile necurate. Le sfădeau cu putere și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Pascal, „Elemente de medicină populară evreiască din România”, În volumul Trecut și viitor În medicină, editat de dr. G. Brătescu, Editura Medicală, București, 1981, pp. 295-297. 462. Valeriu Bologa, „Raportul din 1756 al unui chirurg german despre credințele românilor asupra moroilor”, În Anuarul Arhivei de Folklor, Academia Română, vol. III, București, 1935, pp. 159-168. 463. Carmen Sylva, Astra, roman tradus de Gion, București, 1887, pp. 273-274. 464. Israel Lévy, „Le Juif de la légende”, În Revue des Etudes Juives, nr. 20, Paris, 1890
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
glistirul* în mînă și cu celelalte instrumente în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în tașcă; și trecînd cu de-a sila pe lîngă Sf. Petru intră în rai, de unde nu mai iese. Molie Preotul la Bobotează să-ți boteze rufele, ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]