290 matches
-
intenționată, prin smulgerea penisului, cu aparență de tentativă de omor sadic, într-o curte din dosul Poștei; bașca o crimă sadea, chiar în fața bisericii Sfântului Filimon, din cartierul Bereasca, biserică ce fusese totodată spartă, în incintă fiind descoperită o altă mortăciune, un soi de prematur tarat sau de fetus, cel mai probabil, avortat. Iar toate aceste victime, erau exclusiv de sex masculin! Să fie mâna sataniștilor? comentase intrigat agentul Mânecuță, care citea foarte mult și amestecat, în timpul liber, în special romane
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Cirozatule! Curvarule! U-huuu, ce te-ai mai stafidit! Uite-l și pe Lucicuță al nostru, ce bine se ține el, mă! Spiță de mort tânăr, proaspăt la epidermă, domnule! Viril! Ca becheru'! Ca bradu'! Falnic! turuie Iulică. U-liu-liuuu..., ce de mortăciuni, Șefu'! Inflație! Vai de pulicile noastre! E sfârșitu' lumii, bre, ce bicicleta mea! o scaldă Vierme. Toți ăștia, cârnii, reanimații..., mușcă? vrea să știe Avocatul. Unii ar mușca, scârbele, dar n-au cu ce! le strigă Îngerul, încurajator. S-aveți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de cruce ca să fie sfâșiate de păsări și de animale. Nu avem niciun dubiu că aceasta era practica romană comună. Martin Hengel a adunat cea mai mare parte a materialului cu privire la această chestiune. Cităm câteva exemple: „Vulturul se grăbea printre mortăciuni bovine, câini și cruci pentru a duce câte ceva din stârvuri puilor săi” (Juvenal, Satire 14,77-78); „păsările necrofage vor avea grijă în curând de «înmormântarea» lui” (Suetonius, Augustus 13,1-2); „atârnând de cruce pentru a fi hrana ciorilor” (Horațiu, Epistole
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
schelet s-a prăbușit în genunchi. Nu vroiam nimic mai mult. Triumfători, ca niște cornaci indieni, ne-am cățărat de-a lungul coloanei vertebrale până pe țeasta lui și ne-am așezat acolo, pe osul tare și neted, privind cu dispreț mortăciunile împăiate din jur. Dinspre ele mi s-a părut o clipă că venea un vuiet de revoltă, ca și când toate blănurile sutelor de specii s-ar fi zbârlit deodată. Aici nu mai era nimic de făcut. Trecând pe lângă diorama din perete
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
riști mai mult ducându-te decât neducându-te ? N-ar fi mai bine să faci drumul întors chiar din această clipă ? Și deodată, o boare fierbinte, amestecată cu miros de bălării încinse la soare, de lemn câinesc și duhoare de mortăciune, îl făcu să-și ducă repede batista la nas. Apoi, nervos, să împingă cu bastonul caftanul muscalului : — Unde-ți ții ochii, dobitocule ? întoarce, n-auzi ? întoarce odată, vită ! Trecuseră, într-adevăr, de casă, și fără putoarea bine cunoscută a maidanului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
asta doar la sfârșit mi-a spus -, mult n-a lipsit, să știi, ca să o omori cu zile... Așa că de data aceasta e mai greu, m-am gândit, poate că este băiat, și deodată m-a trăsnit o duhoare de mortăciune, venind probabil de peste gard, de la maidan. Și atunci mi-am dat seama că, dacă mai întârzii o clipă doar, e prăpăd ; cel puțin, bine că n-aveam grija servitorimii care să-mi încurce lucrurile și să-i deschidă ușa. Sigur
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și heretele, 18. barza, bîtlanul și ce ține de neamul lui, pupăza și liliacul. 19. Să priviți ca necurată orice tîrîtoare care zboară; să nu mîncați din ea. 20. Să mîncați orice pasăre curată. 21. Să nu mîncați din nici o mortăciune, s-o dai străinului care va fi în cetățile tale, s-o mănînce, sau s-o vinzi unui străin, căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui. 22. Să iei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
că îl bucură nespus venirea ei. Ea se miră că îl găsește plângând. El se grăbește să-i povestească ultimele pățanii cu locomotivele. Dar, pfui, nu vorbește prea frumos despre ele: numește atât locomotivele, cât și mașinile de pe șosea, „mortăciuni”. Nu-i adevărat: cum să fie mortăciuni?! N-ați văzut cât de repede aleargă ele? Care pe șine, care pe șosea. Fac și accidente când se grăbesc prea tare sau nu sunt atente pe unde merg. El spune că de
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
se miră că îl găsește plângând. El se grăbește să-i povestească ultimele pățanii cu locomotivele. Dar, pfui, nu vorbește prea frumos despre ele: numește atât locomotivele, cât și mașinile de pe șosea, „mortăciuni”. Nu-i adevărat: cum să fie mortăciuni?! N-ați văzut cât de repede aleargă ele? Care pe șine, care pe șosea. Fac și accidente când se grăbesc prea tare sau nu sunt atente pe unde merg. El spune că de drag le zice „mortăciuni”?! Să-l cred
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
cum să fie mortăciuni?! N-ați văzut cât de repede aleargă ele? Care pe șine, care pe șosea. Fac și accidente când se grăbesc prea tare sau nu sunt atente pe unde merg. El spune că de drag le zice „mortăciuni”?! Să-l cred? În fine... Priviți, în secunda asta, Inventatorul îi face cunoștință Anei cu zâna Inventica. Inventatorul, chiar că e un copil mare! Vrea neapărat să-i arate Anei cum se inventează un cărucior care urcă pe scări cu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
de culori și de strălucirea Castelului. O urmează Inventatorul cu lacrimile uscate pe obraz. Dar el acum tocmai s-a oprit, cercetează îndeaproape stâlpul porții și felul în care sunt prinse balamalele. Iată că îl interesează și balamalele, nu doar „mortăciunile” care aleargă pe drumuri. „Ia uite, Prințul are o pisică!” - exclamă toți, pe rând, când dau cu ochii de mine. Prințul îi întâmpină bucuros, apoi le spune că nu sunt pisica lui ci un reporter, colegul și tovarășul de drum
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
acoperi ochii. Picioarele îi atinseră imediat pămîntul. își sprijini stomacul de balustrul unui pod și cuprinse în brațe un parapet. îi era rău. Fluviul devenise un pîrîiaș printre limbi de pămînt noroios. Un nor subțire de albatroși țipa deasupra unei mortăciuni, sub podul suspendat, spre răsărit. în tălpi simți un murmur subteran care începu ca o vibrație și deveni un zdrăngănit în urechi, năvălind în orizont ca trăznetul unui gong. își ridică fruntea și văzu depozitele de pe malul stîng. Dincolo de ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să-mi mai distrugă munca... - Văleu, măi Ghiță, da’ de ce nu mi-ai adus-o acasă s-o învăț eu minte... mânca-o-ar lupu’ de haram s-o mănânce! - Ce s-o mai mănânce lupul, că lupul nu mănâncă mortăciuni și eu m-am gândit ca măcar de pielea ei să te folosești. Cât s a mai văicărit cel în cauză pentru că i-a omorât vita prețioasă... Tata l-a adus acasă la el să ia pielea vacii. Nu mică
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a lovit, că m-a lovit cu o proteză și să se fi sugrumat, sau datorită frigului, nu știu, nu-mi dau seama. Lu’ tovarășul meu de faptă i-a dat 18 ani. De ce? Că tovarășul meu îl știa pe mortăciune, era bătrân, avea 70 de ani, îi spărgea lemne. Și l-a mai furat. Și acum trag o concluzie. Nu se potrivește ceva, că, când am ieșit și am părăsit casa acestuia, era viu. Soarta egal vinovăție, plus furat singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la părerea că echivalează cu ceea ce am făcut. Deci merit pedeapsa pe care mi-am dat-o; nu pot să spun. Poate că a fost, știu eu, puțin mai aspră. Dacă ar fi stat să judece normal... Chiar după trei mortăciuni... analizezi. În Codul Penal, crima se încadrează la mai multe articole. Deci poate fi „tâlhărie cu omor“, poate fi „viol cu omor“ și poate fi „omor deosebit de grav“, „omor simplu“ sau „omor calificat“. Așa cum MSV e mai bun decât împușcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Eram un fel de săgeată, să fac diverse lucruri, să mă iau de unul, de altul și, dacă eram să fiu cum vroiau ei, ajungeam rău, că la începutul mandatului mă enervam ușor și făceam cine știe ce panarame, mai făceam vreo mortăciune și stăteam ca prostu’ aici pentru placul la alții. Și am ocolit multe așa. Ziceam ca ei și făceam ca mine. Nu mi-a mai convenit să fac și aici tot rău. Dacă ar fi să zicem așa, suntem viețașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fost arestat în ’90, cu fapta asta. În ’93, am fost pus în libertate și atunci m-am cunoscut. M-am angajat. Am produs și o tâlhărie. Iar mi s-a deschis dosar. În ’90 am fost acuzat de două mortăciuni. Nu ale mele. Eu și încă doi, și am dovedit în ’93 că nu sunt vinovat. Curtea Supremă de Justiție în ’92 mi-a dat dosarul la Curtea de Apel Suceava, în lipsă de probe. Curtea de Apel m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Iași, să depun plângere, cum am depus plângere, m-am nenorocit, ăla mi-a spus în față, ce faci, îmi bagi oamenii mei la pușcărie. Mi-a redeschis dosarul, nu am fugit, nu m-a arestat. M-am judecat cu mortăciuni, muncind. Munceam la întreprindere și veneam acolo. Dacă nu făceam, nu mă băgau. Nimeni nu m-a acuzat, nici fratele victimelor. M-au prins prin ăia, ce stăteau la treizeci de kilometri de comuna mea. Le-a dat un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Trimitea mama. Am mai și greșit, dar dacă s-a aflat, bine, dacă nu, nu. Uite, o bătaie, se află, bine, nu, merg pe burtă. Gura a praz vorbește Nu mi-e frică de meseviștii ăștia, ce dacă ei au mortăciuni. Nu mi-e frică, ce-am eu cu ei. Eram la Craiova și făceam sport și erau doi frați Niță, ochelariști, și în momentul în care eram cu o halteră de nu știu câte zeci de kilograme și eram cu ea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și noi de drepturile omului. Nu aveam nimic în plus sau în minus, dar erau atenți să nu avem obiecte tăioase, hrana era aceeași, nici fripturi, nici arpacaș. Condamnații pe viață se loveau de mentalitatea cadrelor, înainte știai, făceai două-trei mortăciuni, te lua, te băga pe camerele morții, știu că am fost planton pe culoarele morții, n-aveau dreptul decât la țigări, așteptau execuția. Noi eram ca și condamnații la moarte, dar aveam drepturi, la pachet, media, vizite. Legătura cu afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
m-a tuns. A doua zi m-am tuns eu „mochetă“, ca să nu mai aibă ce. Spaimele legate de el s-au risipit după ce și-a dat acordul publicării interviului, fără obiecții. Am glumit: „Acum pot să vă bag oricâte mortăciuni vreau în biografie.“ El, serios, calm, blând: „Văd că ați învățat repede limbajul de aici. Sper să-l uitați repede după ziduri“. Foloseam codul hoților. Desenatorul ăla Încerc să desenez. Probabil e o ambiție, așa, față de un alt deținut, Marcel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
A visat că am făcut faptă și am dat cu cuțitul. Și eu i-am zis cu o zi nainte că eu nu fac asta. Și eram supărați că murise un copil. De ce pe viață, când noi nu am tăiat mortăciunea? La Miercurea Ciuc. Doi ani de zile am purtat. Aveam și legat de picior, lanțuri mari și groase și dormeam doi în pat. N-am putut dormi și nici n-am putut trage pantaloni ca să trebe speli. Am tras într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
care nu le mai văzusem din copilărie. Meryt mi-a adus mostre din fiecare floare și tulpină care se găsea de vânzare pe chei. Unele îmi erau cunoscute, dar altele pur și simplu puțeau, mai ales licorile locale făcute cu mortăciuni: bucăți de animale uscate, pietre și cochilii de scoici, excremente. Vindecătorii egipteni puneau balegă de hipopotami sau de crocodili și urină de cai sau de copii pe diverse părți ale corpului în diverse anotimpuri. Câteodată, cele mai odioase amestecuri păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
știrea ei în mine? Absurd! În noaptea asta... Să ies mai întâi din oraș. O să-mi prindă bine câmpul cu stelele. Acolo ce mai e? Iar se aleargă Nelu zis Biștar cu gașca lui Bureață din Pipera? Nu mă interesează, mortăciune. Dar nu moartea e rea, ne-moartea e de groază! Îmi reproșează că vânez noaptea ca spărgătorii, că văd prea bine, că-mi fac cuib prin locuri pustii, că am ghiare, că trăiesc prea mult, că iubesc singurătatea, că aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
e prima dată când găsești o salma, o... Sally nici măcar nu mai încercă să caute cuvântul; trecuse deja de faza asta și era undeva departe. În schimb, bâjbâi după o țigară din pachet și și-o vâră în gură. O mortăciune, terminai eu propoziția. Nu, nu e. Cred că sunt copilul din flori ai lui Scully și Mulder 1. Poate că într-o viață anterioară am fost un crocodil și i-am ascuns pe toți și acum mă dau de gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]