18,554 matches
-
literar, pe care îl declară "atemporal și universal" - monologul lui Hamlet. "A fi sau a nu fi ?" e întrebarea care formulează cel mai bine problema sinuciderii și întrebarea în jurul căreia gravitează întregul studiu. Georges Minois - Istoria sinuciderii: Societatea occidentală în fața morții voluntare; trad. din franceză de Mircea Ionescu; Humanitas - col. "Istoria ideilor"; București, 2002; 352p.; 190 000 de lei.
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
gînganiei,/ cea care își decapitează amantul/ murmurîndu-i adierea litaniei" (La Cesarina șIț). Dar și un Caron feminin: "Eu însămi am ales să-mi fiu luntrașă pe Styx,/ după ce m-am întors de pe insula tăcută,/ acolo unde am închinat cu cei morți" (La Malcontenta dansînd nebună în gondolă). Dar și o sirenă diavolească ce delirează: "sînii tăi aveau capete de lunateci,/ dinții luaseră zeci de bărbați ostateci,/ părul era ancora unei corăbii bîntuite/ de diavoli sosiți din străfunduri smintite" (A douăzeci și una scrisoare
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
fidelitatea cititorilor!? Dincolo, așadar, de gestul simbolic al adresării poemelor, Sora exactă este - mai ales pentru cunoscători - un fascinant și subtil dialog intertextual. Gellu Naum este suprapersonajul cărții, vocea din off, autorul ei paralel, el joacă cumva rolul lui Dragoș, mortul viu din Zenobia („ai fi zis că e mort dacă nu ai fi știut cum îl cheamă”), și, la fel de mut și de lacunar în gesturi, alege pentru unele poeme ale tânărului poet îndurerat o replică sub forma unui vers deja
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
lucru pe care ești tentat să-l faci este să pui în paralel cele două poeme. Unul premonitoriu, scris demult, în salonul unui spital, celălalt aproape ritualic, nu mai puțin halucinant, scris în disperarea despărțirii finale. Iată-le: „și eu mort de mult cu o piatră de moară pe piept / am hotărât în sfârșit să plec / să pornesc de pildă dintr-un garaj înecat în aburi / să merg așa până la un crâng (tufiș) unde mă așteaptă sora Fântână / să mă rezem
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
firav. Apoi au cumpărat-o cu o rochiță roșie. Pălăria avea pene de păun. Era fluturată în tribune în timpul parăzilor militare. Patria și-a pierdut cunoștința. Poate o mai salvează vreun căluț din gloata ce se va pune în mișcare. Morții stau însă cu brațele încrucișate. Nu se mai întâmplă nici o minune. Se va continua numai cu o altă lamentație - spune emigrantul disperat. 1985 Aici lucrez Aici lucrez. În estul Europei. Înconjuată de câini. Mici și neputincioși. De oameni triști sau
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
murit unuî în mașină! Ce să fac, întârzii! Anunță tu la dispecerat. Șoferul ambulanței (către ceilalți călători coborâți din autocar): - Dacă e mort, n-am ce vă face! Io nu-l iau. Asta (bătând în capota ambulanței) nu e pentru morți. Șoferul autocarului: - și asta (lovind cu palma autocarul) la fel! O doamnă din mulțimea intrigată: - și ce faceți, domîle, când ajungeți la un accident și pasagerii sunt morți? Îi lăsați acolo, în drum? Nu-i duceți la morgă? Șoferul ambulanței
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
știți dacă e mort sau nu? Șoferul ambulanței: - Păi, nu-l consultă asistenta!? Tânărul: - Asistenta nu are parafă de deces, deci nu poate constata decesul. Trebuie un doctor, trebuie dus la spital... Șoferul ambulanței: - Domîle, nu-nțelegi, eu nu bag morți în Salvare! Să vină Poliția! Șoferul autocarului: - Și io ce fac, domîle!? Stau cu mortuî în autocar toată ziua!? Șoferul ambulanței: - Îl dăm jos, îl învelim cu o pătură și îl punem aici pe masă în stație. Să hotărască Poliția
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
dracuî! Dați odată mortuî jos din autocar să plec și io la București cu oamenii ăștia odată! În final, intervine și polițistul și oamenii îl urcă pe decedat în Salvare. Autocarul pleacă, dar lumea e marcată. Se răspândește și povestea mortului. Bucureștean, venise la țară într-o chestiune de pământ. Căzuse pe o scară și își fracturase câteva coaste, una îi perforase plămânul. Abia după o săptămână, se hotărâse să se întoarcă la București și să meargă la spital. Cu autobuzul
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
o nenorocire nu vine niciodată singură”. El se arată sceptic față de alegerile din 1946. După ce au avut loc, notează că în desfășurarea lor n-au lipsit intrigile și asasinatele. Profesorul Ion Zamfirescu îl informează că au fost o sută de morți. Acum ajunge Galaction să explice prezența sa în Parlament. Prin șantaj: „Fusesem îndatorat celor care m-au ajutat să plece fiicele mele în Italia”, fapt excepțional pe atunci. Dragostea lui de părinte fusese mai puternică decât demnitatea. Și e cuprins
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
mai proastă lumină: „... de aici încolo, încep să fiu, dacă nu odios, cel puțin atacabil.” Avea perfectă dreptate. Diaristul vorbește despre foametea din1946-1947, când într-un sat din Moldova au fost 20 de înmormântări într-o săptămână. Toți decedații erau morți de foame, în timp ce în Italia, „americanii aduc, cu marile lor vapoare, toate câte lipsesc.” (Planul Marshall, refuzat de Uniunea Sovietică, intrase deja în acțiune.) Îndoielile despre „formula” sovietică nu-i dau pace: „Este această formulă o culme și un adevăr
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
de-acum legendarul corn cu lapte și la sarmaua oferită în parc de primarii de sector) nu indică, nici pe departe, siguranța și generozitatea pesedeilor. Din contră, subita mizericordie a lui Năstase & comp. trădează niște figuri îngrozite de spectrul apropiatei morți politice. Dacă până și PUR-istul Voiculescu, om de casă, până mai ieri, al năstăsioților și, prin urmare, cunoscător „la sursă” al ticăloșiilor pesediste, i-a acuzat de banditism incurabil, înseamnă că situația e groasă de tot. Că rozătoarele au
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
personajului, pentru că, aflăm în final, acesta nu s-a mai trezit din somnul său. Relația dintre banal și supranatural devine mult mai complexă în proza Avatarurile lui Vasile Spălărețu în care ambiguitatea este păstrată pînă la capăt. Este povestea unui mort care, a doua zi după creștineasca înhumare își face apariția pe ulițele satului, fără ca cineva să vadă în această surprinzătoare prezență ceva ieșit din comun. Interesant este și aici faptul că atît sătenii cît și mortul rămîn captivii unui comportament
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
capăt. Este povestea unui mort care, a doua zi după creștineasca înhumare își face apariția pe ulițele satului, fără ca cineva să vadă în această surprinzătoare prezență ceva ieșit din comun. Interesant este și aici faptul că atît sătenii cît și mortul rămîn captivii unui comportament, ai unui mod de gîndire și ai unui vocabular îndelung exersate în relațiile de zi cu zi: „A doua zi (după propria înmormîntare -n.m.), dis de dimineață, Vasile Spălărețu a fost zărit plimbîndu-se prin sat
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
a intrat în birt și a comandat o drojdie dublă. Barmanul l-a servit cu promptitudine și a încercat să-l întrebe de vorbă, plecînd de la considerentul că nu ai în fiecare zi prilejul să schimbi două-trei cuvinte cu un mort. Dar Spălărețu nu voia în ruptul capului să iasă din starea lui de posomoreală. Atunci barmanul a zis, nea Vasile, fac eu cinste, la care Vasile a zis să-și vadă de ale lui și să nu se deranjeze, că
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
o chestiune de fidelitate față de tine însuți. Aceasta înseamnă a scrie, cred eu. A-ți fi fidel ție însuți. RB: Ați afirmat, în intervenția avută la colocviu, că de fiecare dată cînd scrieți, vă gîndiți la băiețelul de patru ani, mort de leucemie, pe care brancardierul l-a luat să-l ducă la morgă învelit într-un cearceaf, un giulgiu din care ieșea legănîndu-se neputincios un picioruș. Ce legătură poate exista între această amintire sfîșietoare și literatură? ALA: Este, poate, singura
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
un picioruș. Ce legătură poate exista între această amintire sfîșietoare și literatură? ALA: Este, poate, singura șansă pe care o ai, aceea de a da voce celor care nu au voce, căci scrii și pentru ei așa cum scrii, și pentru morții tăi, dar și împotriva morții (...). Nu știu. Știi, cînd scriu, nu-mi pun probleme. Sînt atît de absorbit de carte, încît nu am timp să-mi pun probleme de ordin teoretic. Tot ce pot face este să încerc să scriu
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
exista între această amintire sfîșietoare și literatură? ALA: Este, poate, singura șansă pe care o ai, aceea de a da voce celor care nu au voce, căci scrii și pentru ei așa cum scrii, și pentru morții tăi, dar și împotriva morții (...). Nu știu. Știi, cînd scriu, nu-mi pun probleme. Sînt atît de absorbit de carte, încît nu am timp să-mi pun probleme de ordin teoretic. Tot ce pot face este să încerc să scriu cît mai bine cu putință
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
fost acesta textul numerotat a fi al cincilea din poemul în 11 părți intitulat Mandala, din care îl transcriu și pe cel de-al doilea: „în halatul de baie încăpem amândoi eu în buzunar tu în mâneca stângă/ în rest morții noștri cu sâni plini calzi cu mustața nerasă cordonul ombilical este/ din cârpă și vată cu petice de plastic și pete de cerneală prin el ne schimbăm saliva și/ lichidele intrauterine degetele ni se încurcă se împreunează ca lanțurile amestecate
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
lui Paul Celan, au întîmpinat decizia curajoasă a lui Eric Celan de a purcede la publicarea corespondenței private dintre părinții săi 1) drept o piatră de hotar în îndeletnicirea cu opera poetului născut la 23 noiembrie 1920 la Cernăuți și mort în aprilie 1970 la Paris. Îngrijitorul ediției, Bertrand Badiou, cel care a completat travaliul filologic propriu-zis cu un enorm bagaj de informații biografice și de istorie literară, a vorbit foarte deschis cu această ocazie despre intenția de a pune astfel
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
a auzit vocea soldatului parcă spunând: i-aș fi sucit gâtul, domnișoară. Dar eu nu cred. În orice caz a fost știrea cea mai de senzație, care o ținut populația țării cu respirația tăiată câteva minute fiind singura știre fără morți, violență, prostituate, droguri, corupți, violuri și Radu Coșarcă. În rest, așteptăm cu încredere și emoție hotărârea Academiei Regale suedeze și cea a Comisiei pentru decernarea premiilor Oscar. La Cannes și Veneția erau blocate telefoanele pentru moment... Da’ ce știre de
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]
-
de altădată, abandonat, mă apropii de poetul Dan Deșliu, dizident, căit, îi întind mâna și îl întreb ce mai faci, bătrâne? și nu era o vorbă doar de complezență, era, cu adevărat, foarte îmbătrânit cu toate că repede în mișcări... Paul Georgescu, mort 26-27 septembrie 1989, îngropat în 28 septembrie la Străulești. La moartea unui autor atât de caustic vin aproape toate personajele sale batjocorite să asiste la maximum și zic nerăbdare, groparii, cu soarele puternic în cap, încep lucrul la 12,30
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
maximum și zic nerăbdare, groparii, cu soarele puternic în cap, încep lucrul la 12,30. Dar când să arunce ei prima lopată, cineva, care întârziase, se apropie grăbit, protestând cu mâna pe ceas. Neavând încotro, groparii scot înapoi la suprafață mortul abia lăsat cu frânghiile în jos. Nou venitul, în loc de altceva, de vreo smerenie, repetă ca un bătrân maniac: Dacă s-a spus unu, unu să fie * 17 aprilie 1992. Frumosul indiferent, estet, vânător și mare coureur pervers, dând iama prin
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
texte", la virtuozitatea estetică bună conducătoare de performantă frumusețe gratuită. Meditația stoicului prevalează însă: "Orgolii, vanități n-avui/ Decât să scriu ceva nervos/ Pentru poporul cel de jos/ În spiritul simțirii lui / Ca roțile Ardealului/ Și-apoi s-ajung un mort frumos." Umilitatea și smerenia reperelor estetice și morale se însoțesc inevitabil cu calea adevărului și libertății, fie și cu prețul vieții, de vreme ce: "Nici vremurile nu-s pereche/ Dacă apuci doar calea soartei/ Când parcă însăși viața moarte-i/ La Siracusa
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
nu intru în amănunte de familie, ca să nu par furios din motive personale, dar după ce te lovește un asemenea necaz, afli la morgă că e criză de formol. Tot ceea ce ți se poate oferi la morga din Suceava e depozitarea mortului la frigider, ca să nu se împută. Apoi îți iei mortul de la frigiderul morgii și fugi cu el la groapă, ca să nu se descompună. Mai cumplită bătaie de joc decît asta mi se pare greu de imaginat. Nu se găsesc bani
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]
-
din motive personale, dar după ce te lovește un asemenea necaz, afli la morgă că e criză de formol. Tot ceea ce ți se poate oferi la morga din Suceava e depozitarea mortului la frigider, ca să nu se împută. Apoi îți iei mortul de la frigiderul morgii și fugi cu el la groapă, ca să nu se descompună. Mai cumplită bătaie de joc decît asta mi se pare greu de imaginat. Nu se găsesc bani pentru medicamentele compensate, că sînt scumpe. Așa o fi deși
Criză de formol by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13784_a_15109]