321 matches
-
Muntele Suribachi. Pe lângă aceasta, fortificațiile construite de Kuribayashi erau mai impresionante în capătul de sud al insulei. Sub comanda lui Kuribayashi mai rămăseseră echivalentul a opt batalioane de infanterie, un regiment de tancuri, două de artilerie, și trei batalioane de mortiere grele. El mai avea și 5.000 de tunari și infanteriști navali. Cea mai dificilă misiune care le rămăsese pușcașilor marini era ocuparea Platoului Motoyama cu Dealul 382 și structura geologică denumită "Turkey knob", precum și zona dintre ele, denumită "Amfiteatrul
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
5 iulie. Doar 48 Panzer Korps a susținut că ar fi eliminat 1.300 de soldați sovietici și că a luat 7.000 prizonieri. Același corp a susținut că ar fi distrus sau capturat 170 de tancuri și 180 de mortiere grele sovietice împreună cu numeroase piese de artilerie și baterii antitanc. II. SS Panzerkorps a pătruns prin linia a treia de apărare sovietică la Prohorovka. Germanii au crezut că au creat o breșă și că a doua zi urmează să profite
Bătălia de la Prohorovka () [Corola-website/Science/322864_a_324193]
-
la proximitatea vestică de bancuri stâncoase de 4,8 kilometri, formând un promontoriu protejat de castelul Abukir. Bancul era protejat și de un mic fort pe insula Abukir Fortul era ocupat de francezi, care dispuneau de patru tunuri și două mortiere. Brueys întărește apărarea portului cu vase bombă și canoniere, care sunt ancorate între stânci pentru a oferi sprijin liniei franceze. Alte recife sunt dispersate în partea de sud a insulei, formând un arc de cerc la circa 1500 de metri
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
jur-împrejur câmpuri de mine, au poziționat cuiburi de mitralieră la ferestre și au construit o rețea de comunicații subterane prin străpungerea pereților subsolului. Dorind să termine victorioși luptele, germanii au început să transfere în zonă din ce în ce mai multă artilerie grea, inclusiv mortiere gigantice de 600 mm. Artileria sovietică a ținut sub foc continuu pozițiile germane din locații de pe malul stâng al Volgăi. Sovieticii au folosit cu succes ruinele rezultate în urma bombardamentelor pentru luptele de apărare. Lunetiștii sovietici au folosit aceleași ruine pentru
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
1943) în Lepel, RONA număra 10.000 de oameni. Soldații acesteia au fost împărțiți în 5 regimente de infanterie, înarmate cu 36 arme terestre de artilerie, 2 tancuri KV, 3 tancuri BT, 4 tancuri T-34, 20 de mașini, 15 mortiere și alte câteva arme capturate de la sovietici. Populația autonomiei a fost de 581.000 de locuitori. În regiune, în ciuda faptului că era un teritoriu ocupat, opera propria sa procedură penală și Codul Penal. Conform istoricului S.I. Drobiazko, cu supraveghere minimă
Republica Lokot () [Corola-website/Science/333920_a_335249]
-
de construcții defensive. Aici erau plasați două batalioane de infanterie - batalionul al 3-lea al Regimentului al 38-lea și bataliounul I al Regimentului al 40-lea. În sprijinul infanteriștilor fuseseră aduse câteva baterii de tunuri antiaerine perimate, mai multe mortiere și câteva baterii de artilerie de câmp. În prima zi a atacului, niciuna dintre tabere nu și-a atacat inamicul. Germanii așteptau întăriri din alte zone alte teritoriului ocupat, iar olandezii își cosolidau pozițiile și așteptau sosirea întăririlor din parte
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
s-a apropiat de insulă, dar a fost rapid alungată de focurile mitralierelor olandeze. Un negociator german a sosit mai târziu și a cerut capitularea apărătorilor insulei, dar comandantul olandez a refuzat să cedeze. După aceea, artileria de câmp și mortierele germane au deschis focul asupra insulei, dar bombardamentul a proivocat pagube neglijabile apărătorilor. Bombardamentul de artilerie a fost urmat de înaintarea infanteriei. Germanii au fost lăsați să se apropie până au intrat în raza de acțiune a armelor de infanterie
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
proivocat pagube neglijabile apărătorilor. Bombardamentul de artilerie a fost urmat de înaintarea infanteriei. Germanii au fost lăsați să se apropie până au intrat în raza de acțiune a armelor de infanterie, după care olandezii au deschis focul cu mitraliere și mortiere. Germanii au suferit pierderi grele. Unii dintre ei au sărit în lacurile din preajmă, ca să scape de tirurile olandezilor. În timpul acestei confruntări, germanii au pierdut 20 de oameni, iar olandezii doar doi. În timpul nopții, olandezii au hotărât că este dificil
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
succes orașul Antwerp și canalul Scheld, luptele care au continuat în Zuid-Beveland și Walcheren nau aveau doar un singur obiectiv - apărarea flancului nordic al forțelor franceze de la nord de Antwerp. În acea dimineață, germanii au deschis focul cu bateriile de mortiere poziționate lângă Lewedorp. Artileria francez și unitățile navale aliate au deschis la rândul lor focul de baraj împotriva primelor linii ale germanilor. Asaltul germanilor a fost oprit imediat și, pentru prima oară în campania din Zeeland, germanii s-au retras
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
Compania olandeză din sudul orașului a reușit să rămână pe poziții până în după amiaza zilei de 10 mai. Pozițiile lor au fost luate cu asalt de nou sosita Compania a 10-a aeropurtată, al cărei atac era sprijinit de focul mortierelor. Olandezii au continuat lupta până când au rămas fără muniție și au fost obligați să capituleze. Trupele olandeze din nordul orașului au fost alarmate de zgomotul avioanelor care se apropiau. La cartierul general al garnizoanei se afla în acel moment un
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
luptelor. Între timp, germanii aflați pe pod au primit ca întăriri tunuri antitanc PaK 36 și tunuri de câmp. De asemenea, ei au ocupat casele din partea nordică a insulei, unde au montat mitraliere grele, iar în centrul insulei au plasat mortiere. Sub presiunea olandezilor, germanii s-au retras în clădirea unei companii de asigurare aflate chiar la capul podului rutier. Datorită unghiului de tragere care defavoriza atacul, germanii au reușit să apere clădirea cu ușurință. Soldații olandezi au fost obligați să
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
retras în clădirea unei companii de asigurare aflate chiar la capul podului rutier. Datorită unghiului de tragere care defavoriza atacul, germanii au reușit să apere clădirea cu ușurință. Soldații olandezi au fost obligați să se retragă datorită tirurilor precise de mortiere. Luptele au intrat într-un impas, care avea să continue până la capitularea olandezilor de pe 14 mai. Colonelul Scharroo—conștient că dispunea de efective reduse, cu care trebuia să respingă un atac puternic al germanilor - a cerut de la Haga să îi
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
a reprezentat o reducere dramatică a efectivelor forțelor aeriene olandeze. Germanii au ocupat la un moment dat puntea vasului companiei „Holland America Line” "SS Statendam", unde au amplasat mai multe mitraliere. Olandezii au răspuns imediat cu tiruri de mitraliere și mortiere. În scurtă vreme, vasul și instalațiile adiacente au fost incendiate. Germanii au părăsit în grabă vasul, care a continuat să ardă multă vreme după capitularea olandezilor pe 14 mai. Pe 12 mai, luptele au continuat. Deși olandezii nu au reușit
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
de oameni dintre cei mai experimentați infanteriști marini. A mai fost formată o subunitate de rezervă din rândul trupelor auxiliare tot cu efective de aproximativ 100 de luptători. Cele două subunități beneficiau de sprijinul a două obuziere de 105mm, opt mortiere de 81 mm și două mașini blindate. În timp ce înaintau spre nordul podului, infanteriștii marini au fost atacați cu foc concentrat de mitraliere dinspre sud. Bateriile de artilerie nu lansaseră nici un proiectil până în acel moment dar, după ce s-a luat contactul
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
de pe câmpul de luptă, asaltul olandezilor a pierdut un sprijin important. Cea de-a doua mașină a rămas la o distanță sigură și nu a prezentat în schimb nicio amenințare pentru germanii care ocupau clădirea asigurărilor. După ce comandantul companiei de mortiere a reușit să îl convingă pe Scharroo că piesele de artilerie nu sunt capabile să lovească în mod eficient o clădire înaltă, asaltul de pe partea estică a capului de pod a fost anulat. Un pluton cu efective complete de infanteriști
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
apărare eficientă a malului de nord. Pentru acest scop au fost plasate de-a lungul râului șapte companii de infanterie. Pentru împiedicarea traversării podurilor, olandezii au plasat trei tunuri antitanc pentru fiecare dintre cele două poduri, iar trei baterii de mortiere de 105mm plasate în Kralingse Plas au primit sarcina să asigure baraje de artilerie împotriva tentativelor de înaintare a germanilor pe cele două promotorii. În acest timp, blindatele germane au sosit la periferia sudică a Rotterdamului. Generalul Rudolf Schmidt—comandantul
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
germane au sosit la periferia sudică a Rotterdamului. Generalul Rudolf Schmidt—comandantul XXXIX "Armeekorps"—nu era dornic să lanseze un asalt blindat peste podurile din partea de nord. El primise rapoarte atât cu privire la amplasarea artileriei antitanc olandeze cât și cu privire la prezența mortierelor. Pierderile suferite de tanchiști la Dordrecht și în timpul încercării traversare de la Barendrecht—unde patru blindate fuseseră distruse de olandezi cu un singur tun antitanc - îi descurajase pe germani într-o asemenea măsură încât au refuzat să înainteze, singura soluție pentru
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
Sérurier, Victor, Kellermann) au fost de acord și au votat condamnarea la moarte. În ciuda apelurilor eroice pe care le-au făcut unii dintre notabilii vremii - Moncey, decanul de vârstă al mareșalilor, Davout, ministru de război în timpul celor „100 de zile”, Mortier, Talleyrand - regele a refuzat grațierea. Execuția a avut loc în piața pariziană l'Observatoire, nu departe de locul unde se află astăzi o impozantă statuie a Mareșalului (foto). I s-a acordat dreptul de a spune căteva cuvinte înainte de moarte
Michel Ney () [Corola-website/Science/310322_a_311651]
-
au fost siguri nici după acțiuni desfășurate cu succes că au curățat o regine de toate elementele inamice. Numărul redus de drumuri și de zone defrișate le-a permis de asemene germanilor să își regleze cu precizie tirul mitralierelor și mortierelor și tunurilor. În afară de condițiile meteo vitrege, pădurea deasă și terenul accidentat a împiedicat valorificare de către aliați a superiorității lor aeriene, piloților fiindu-le foarte greu să identifice țintele de la sol. Avantajele pe care le aveau americanii în fața germanilor - superioritatea numerică
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
-și urmeze soții/fiii în zonele de conflict. Aceste probleme (exacerbate de moralul în permanentă scădere) s-au agravat cu timpul. La începutul lui 1974, inventarul armatei cambodgiene număra 241.630 de puști, 7.079 de mitraliere, 2.726 de mortiere, 20.481 de lansatoare de grenade, 304 puști fără recul, 289 de obuziere, 202 APC-uri și 4.316 de vehicule. Marina khmeră avea 171 de vase; forțele aeriene dispuneau de 211 avioane, inclusiv 64 de T-28s de fabricație nord-americană
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
lui Napoleon I, „armatei Silezie”, aflate sub comanda Feldmareșalului Blücher. Bătălia a fost o întâlnire de trupe, în condițiile în care prusacii își concentraseră forțele, după ce capturaseră un ofițer francez de legătură, care le-a predat ordinele Împăratului către mareșalul Mortier și generalii Colbert și Bordesoulle. Ordinele îi informează pe prusaci despre planul francez și, la fel de important, nu parvin comandanților francezi, astfel că aceștia sunt nevoiți să lupte în inferioritate numerică și fără a beneficia de prezența „Vechii Gărzi”. După o
Bătălia de la Brienne () [Corola-website/Science/313581_a_314910]
-
ale regimentelor desființate ca urmare a expirării înrolărilor. Acestea au fost suplimentate după câteva zile de mai multe companii detașate de general-maiorul , pe care Montgomery îl lăsase la comandă în Montreal. Artileria adusă de Montgomery conținea patru tunuri și șase mortiere; el a adus și haine de iarnă și alte provizii pentru oamenii lui Arnold; hainele și proviziile fuseseră capturate de la trupele britanice care se retrăgeau din Montreal. Comandanții s-au îndreptat către Quebec, și au asediat orașul la 6 decembrie
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
a dus în final la eșecul din munții Epirului. Forțele italiene au avut mari probleme tactice, au fost mai slabe la capitolul infanterie - numai două regimente pe divizie.. Pe de altă parte, italienii erau mai puternici la capitolul artilerie și mortiere și se bucurau de superioritate aeriană totală, pe care de altfel nu au reușit să o fructifice. Motivația puternică a luptătorilor eleni, terenul foarte accidentat, care le favoriza defensiva, au jucat un rol important în eșecul campaniei italiene. Eșecul italian
Războiul greco-italian () [Corola-website/Science/312078_a_313407]
-
cele din urmă să ia legătura radio cu comandantul diviziei și a aflat că este puțin probabil ca pozițiile sale să primească întăriri. Ceva mai târziu, la 13:30, Frost a fost rănit la picioare de explozia unui proiectil de mortiere. Maiorul Gough a preluat comanda unității, dar situația s-a înrăutățit atât de mult încât s-a ajuns la concluzia că poziția avea să ajungă în scurtă vreme de neapărat. Numeroase clădiri folosite de britanici pentru adăpostirea răniților au fost
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Adolphe-Édouard-Casimir-Joseph Mortier (n. 13 februarie 1768 - d. 28 iulie 1835), duce de Trévise, mareșal al Franței, militar și om politic francez. A ocupat funcția prestigioasă de comandant al Grenadierilor din Gardă începând cu 1804 și s-a situat printre apropiaiți împăratului Napoleon
Adolphe Édouard Mortier () [Corola-website/Science/312352_a_313681]