178 matches
-
suferinței auctoriale: riscul inerent al dispersiei identitare, al pierderii sau al rătăcirii de sine ("mă rătăcesc prin mine/ uneori/ cum se mai rătăcesc copii/ prin mahalale" Timp din Doamne, desenează-mi un om!); spectacolul agonic al unui univers pe cale de mortificare ("degeaba decojești/ culoarea ochilor/ copilului tău/ cât suntem în mișcare/ morții/ sunt spectatorii noștri/ care știu/ că suntem de plâns" Spectatorii noștri din Veșnica împotrivire) sau pe punctul de a se autodistruge ("au pornit războaiele/ pe sub masca cerului/ sub aripa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
urmă aruncat. Moartea psihică lentă, cadaverizarea progresivă e tema piesei Maimuța nudă sau Războiul de la 8 la 10. Un arbore nesfârșit simbolizează timpul, iar cineva spune că doar cel ce reușește să urce pe el fără oprire se poate sustrage mortificării psihice. Când nu denunță alienări ale psihicului uman, dramaturgul semnalează, între alte situații, sufocări în mizerie, precum cea a unei spălătorese șchioape, Silvia, a cărei viață, autocurmată în final, se irosește într-un subsol (Visul sau Damenvals), imaginează personaje enigmatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
în ideal și aceasta pînă în punctul în care plîngerile împotriva nedreptății vieții sînt subconștient motivate de regretul de a nu putea participa la triumful blazaților. Înțelepciunea mitică stigmatizează moralismul inhibitiv prin simbolul "posedat de diavol", care exprimă faptul că mortificarea moralizantă este o maladie psihică mai puțin gravă decît "moartea sufletului": banalizarea. Justiția imanentă, expresie a responsabilității esențiale, culminează în faptul că omul poate renaște chiar și din "moartea sufletului" la o viață conformă "adevărului etern": legea armoniei, principiul bucuriei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o identitate onorabilă - ,,noi suntem pur și simplu diferiți de voi” - spun ei. (Le Caisine, 2000, pp. 78-79) Deținutul trebuie să-și găsească un loc social în cadrul detenției - o identitate socială. Erving Goffman (1990, pp. 56-92) a descris perfect degradarea, mortificarea, profanarea, mutilarea pe care le suportă personalitatea celui închis în instituții totale. Aceste efecte conduc la depersonalizarea individului, depersonalizare care este fructul ,,pedepselor cu închidere” prezentate de G. Sykes (1958). Goffman prezintă și repersonalizarea (crearea unei noi personalități), dobândită grație
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
târziu ca „tehnici” de rugăciune, de liniște sufletească și de comuniune cu divinitatea, în practica isihastă (Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Grigore Palamas). Epoca modernă este inaugurată de N. Malebranche și R. Déscartes. Primul ne propune o „psihoterapie a moravurilor” prin „mortificarea simțurilor” cu ajutorul rațiunii. R. Déscartes va face recomandări, în această privință, în scrierea sa Reguli pentru îndreptarea spiritului. Mai aproape de noi, secolul al XIX-lea, dominat de filozofi și moraliști, aduce în discuție „conceptul de angoasă” (S. Kierkegaard) și raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
5) și atitudinile unicului model care este Domnul Isus și, eventual, ar trebui să ne aruncăm fără parașută. Lăsând la o parte metafora, ce sens ar mai avea să renunțăm la toate dacă am continua să ne păzim spatele? DE LA MORTIFICARE LA TEMPERARE În Cartea Apocalipsei nu se vorbește de fecioare, ci de «feciorelnici», la masculin, fiind incluși atât bărbații, cât și femeile: «Aceștia sunt cei care nu s-au întinat cu femei, căci sunt feciorelnici. Aceștia îl urmează pe Miel
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cu un stil de viață caracterizat mai degrabă de perseveranță decât de o continuă întrerupere a cotidianității. Din păcate, de-a lungul secolelor, insistența excesivă asupra fantomei sexualității a dus la concentrarea întregii atenții - până la forme obsesive și malefice - asupra mortificării în sens negativ și umilitor, concretizată prin negarea trupului, al cărui scop, în calitatea sa de realitate creată, este acela de a experimenta propriile limite pentru ca, mai apoi, să se dedice relației. O frică obsesivă față de sexualitate, care este opusul-egal
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
trupul cel ce trebuie să fie negat, ci orice tendință spre egoism și de aplecare spre sine. Întreaga viața consacrată - care se conduce din punct de vedere existențial prin respectarea voturilor de sărăcie, castitate și ascultare - nu are drept scop mortificarea în sens punitiv și represiv, ci este o deschidere spre truda și bucuria vieții, ca și cum ar fi vorba de o pentagramă pe care cineva își scrie propria viață, transformând-o într-un fragment muzical armonios și sublim. O astfel de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
două principii de evaluare și de cvasi clasificare erau reprezentate de clauzură - care indica o separare mai mult sau mai puțin netă de viața persoanelor obișnuite - și de austeritate, care se referea la numărul și intensitatea rugăciunilor, dar și a mortificărilor, precum postul, abstinența, trezirea nocturnă ori penitențele trupești, precum disciplina și ciliciul... și altele asemenea. Aceste două criterii, clauzura și mortificarea, ce se regăseau în sisteme mai mult sau mai puțin riguroase, uneori caracterizate de o observanță rigidă, indicau calitatea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
netă de viața persoanelor obișnuite - și de austeritate, care se referea la numărul și intensitatea rugăciunilor, dar și a mortificărilor, precum postul, abstinența, trezirea nocturnă ori penitențele trupești, precum disciplina și ciliciul... și altele asemenea. Aceste două criterii, clauzura și mortificarea, ce se regăseau în sisteme mai mult sau mai puțin riguroase, uneori caracterizate de o observanță rigidă, indicau calitatea și deosebirea dintre diferitele forme de viață consacrată. Luările de poziție ale conciliului Vatican al II-lea, coroborate cu o mai
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
încă, nicăieri în lume. Eroismul este privilegiul doar al unei foarte restrânse elite. Dar există, de fapt, două feluri de eroisme: unul sublim, spectaculos, al marilor gesturi și sacrificii, și un altul modest, cotidian, obscur, adesea anonim, al sacrificiului și mortificării zi de zi. Iar acesta a existat într-o măsură, orice s-ar spune, și pe durata dictaturii ceaușiste. în edituri și redacții și chiar în unele instituții centrale de cultură. Nu la nivel de conducere, firește, ci la unii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
actualizările sale anticomuniste erau denunțate cu violență 4. Astfel de corpuri străine nu puteau fi în nici un caz asimilate și integrate structurilor culturale oficiale existente. O declară însuși regizorul, care a trecut, suntem siguri, prin momente de mare umilință și mortificare a amorului propriu: Au fost atât de mulți care s au împotrivit ca acest spectacol să iasă, încât doamna directoare Moldovan a trebuit să aibă, în disperare de cauză, adeziunea președintelui 5. Document tipic de epocă. Inutil a mai fi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
virtutea cu care și-au exercitat oficiul predicării, al predării și al conducerii Ordinului. 114. Fratele Eustache de Merc, care a fost timp îndelungat guardian de Oxford și mai târziu custode de York, a ținut până la moarte abstinența, vegherile și mortificarea trupului; dar față de ceilalți a avut mereu o atitudine de blândețe afectuoasă și angelică. Când se afla pe patul de moarte, rostea adesea către Maica îndurării, din adâncul inimii, aceste cuvinte: «Pentru Fiul tău, pentru Tatăl și Duhul Sfânt, eu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lovinescian în cel mai pur spirit romantic, reprezintă totuși o formă de participare la existență (și nu de refuz), chiar dacă "nu vine din îndestulare, ci din abținere, din spaimă de sine și de alții, din vibrație înăbușită, din regret, rușine, mortificare". Ca să folosesc metaforicul limbaj al criticului modernist, arta nu e atât "cupa întinsă sau cornul belșugului", cât "rugul pasiunilor nesatisfăcute", fiindcă "la granițele spirituale ale omenirii ard, astfel, prin veacuri incendiile izolate ale marilor dezastre sufletești transformate în opere de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
este, după Scriptură, <<frica de Dumnezeu>> (Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor se dezvoltă și cresc virtuțile. Prin creșterea virtuților se dobândește curățenia inimii. Prin curățenia inimii se ajunge la desăvârșirea dragostei apostolice”. Astfel, Sfântul Cassian consideră
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
frica de Dumnezeu>> (Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor se dezvoltă și cresc virtuțile. Prin creșterea virtuților se dobândește curățenia inimii. Prin curățenia inimii se ajunge la desăvârșirea dragostei apostolice”. Astfel, Sfântul Cassian consideră terminată pregătirea războiului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
încheia această Convorbire, se va fi achitat de toate făgăduințele făcute și că numărul convorbirilor se potrivește în chip mistic cu numărul celor douăzeci și patru de bătrâni din Apocalipsă care dăruiesc cununile lor Mielului (cap.1). Tema acestei Convorbiri este despre mortificare și în cuprinsul ei Avraam accentuează rolul avut de chilie și de pustiu pentru cel ce se străduiește întru curățirea omului lăuntric. Nevoitorii din pustie dovedesc cât de greu și cât efort implică aceasta. Nimeni nu se poate feri de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
persoană nu s-a născut imună la provocările ei. Important de reținut este că suferința tezaurizează un prețios resort de schimbare, care ne poate scoate destinul din letargie, dinamizându-l. Este foarte posibil ca magnitudinea impactului să lase în urmă mortificări ireversibile, dar adeseori după un „macerat interior”anevoios, mai mult sau mai puțin cronofag, individul reușește să iasă din această încleștare, dezvăluind resurse nebănuite. Orice suferință implică și o doză de traumă, după cum fiecare traumă generează și o anume suferință
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tabloul clinic. 12.2.4. ANATOMIA PATOLOGICA A CONTUZIILOR Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cuțitului în vintrele boului (Majjhima-Nikăya, I, 244). Stând într-o poziție rigidă, nemișcat, timp de mai multe zile, creierul său alimentat cu un sânge prea sărac și-a abandonat funcția, lăsându l pe gânditor fără gândire. Atingând limita extremă a mortificării, când nu-i mai rămăsese decât a o mia parte din puterea sa vitală, Gautama a înțeles inutilitatea ascezei ca mijloc de eliberare și s-a hotărât să-și întrerupă postul. Revenindu-și, și a dat seama că a pierdut
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Nimic din ceea ce constituie infinita varietate a experiențelor umane nu-i mai era de acum înainte necunoscut - de la beatitudinile și dezamăgirile culturii, ale dragostei și puterii, până la sărăcia unui credincios rătăcitor, la contemplările și transele yoghinului, trecând prin singurătatea și mortificările ascetului. 3. Trezirea și activitatea misionară Gautama a ajuns la concluzia că, prin istovitoarele cazne l-a care s-a supus, n-a depășit nici cu un deget starea obișnuită a omului către o culme a cunoașterii și a viziunii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
celor care sunt nobili cu adevărat din punct de vedere spiritual. Cu alte cuvinte, singurul rezultat la care ajunsese erau coastele ieșite prin piele. „Trebuie să existe o altă cale spre înțelepciune” - a spus el. Gautama a înțeles că nu mortificarea trupului este soluția, ci mai degrabă acea cale de mijloc a unei „sanități splendide”. Nu negarea a ceea ce pare să aibă capacitatea de a prelua controlul părților, ci înțelegerea a ceea ce se întâmplă, a momentelor care suntem, a individualității care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și Începerii altuia nou (fie el an solar, an lunar sau grup de ani, precum secolul sau mileniul). Th. Gaster (1987, vol. XIII, pp. 148-150) propune o morfologie a riturilor calendaristice În funcție de patru mari familii de ceremonii. a) Riturile de mortificare precedă momentul de trecere și au ca scop semnalarea simbolică a crizei produse de slăbirea vechilor puteri divine (spre exemplu, soarele la solstițiul de iarnă) și pericolul ca figurile malefice să Își impună dominația asupra lumii. În acest interval au
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor teritorii necunoscute (și uneori ostile), se adaugă renunțarea la avantajele și Însemnele unei condiții sociale superioare (haine modeste, mersul pe jos, refuzul de a lua bani de „acasă” și cerșitul), renunțarea la consumul obișnuit (posturile) sau elementele de penitență (mortificarea corpului prin flagelări, Înțepări, căratul unor obiecte foarte grele etc.). Pelerinii Pelerinajul este unul dintre cele mai democratice rituri: În general, nu există interdicții de clasă, vârstă, gen și chiar religie În practicarea acestui ritual. Mai mult, logica pelerinajului tinde
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
căpăta o semnificație transcendentală și universală. Începutul carnavalului se pierde În negura timpului, deoarece este legat de Întreaga umanitate. În mod analog, a gândi În temporalitatea carnavalului Înseamnă a gândi În termenii unor categorii atotcuprinzătoare precum păcatul, moartea, salvarea sufletului, mortificarea trupului, excesele și interdicțiile sexuale etc. Pentru că se definește În termeni de călcare a normelor și excese, carnavalul se deschide către valori care nu sunt numai braziliene, ci și creștine. În consecință, cronologia carnavalului reprezintă o cronologie cosmică, legată În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]