204,779 matches
-
firesc era dacă premierul ar fi spus cinstit că a ajuns la ideea ca elevii să primească această gustare la școală, deoarece știe că există multe familii care nu dispun de bani nici măcar pentru această cheltuială zilnică. Trecînd sub tăcere motivul real al acestei filotemii guvernamentale, premierul se mai și așteaptă ca presa să-i ridice statuie fiindcă în România se trăiește atît de prost, încît s-a găsit soluția hrănirii copiilor la școală. Presa l-a scutit pe dl Năstase
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
-i violeze iubita - ceva asemănător se întîmpla și în Bunavestire. Numai că aici nu merge, Raețchi nu scapă de obsesie. El nu este decît un bărbat slab, mereu depășit de situație: fiul său face parte dintr-o bandă de recuperatori, motiv pentru care este urmărit de poliția secretă. Este un loc comun la Daneliuc: bărbații, deși violenți și rudimentari, sînt extrem de slabi, de lipsiți de apărare. Marilena și cîteva voluptăți (1999) este cartea "dinastiei Marilenelor", femeia chinuită în fel și chip
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
să punem capăt unei dispute fără sens, care amenință să devină stupida, cum este aceea a scrierii cu a din a, că aproape unică revendicare a promotorilor reformei ortografice. Viața, asa-zicind, ne obligă să revenim. Este important acum, pentru multe motive, si nu în ultimul rînd cel al unității naționale, să avem grijă de unitatea limbii române", a declarat, recent, într-o dezbatere a Comisiei de Cultură a Senatului pe care o conduce, dl Adrian Păunescu. În calitate, cum a precizat
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
Mircea Mihăieș Mare bucurie mare: fabrică de dejecții a lui Dan Diaconescu a fost închisă! La unison, politicieni, ziariști, personalități publice s-au grăbit să aplaude falimentarea OTV prin decret al Consiliului Național al Audiovizualului.Motivele invocate sunt mai implacabile decât tăișul ghilotinei: antisemitism, xenofobie, calomnie. Nimic de zis. în existenta-i de vreun an și ceva, OTV a întrecut în materie de abjecție, perversitate și prost gust tot ce am văzut, citit și auzit de
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
îi apucă nervii pe cine nu trebuie în privința acestui proiect nesăbuit. Șoferii se iau de gît unii pe alții, călcînd regulile de circulație din cauza acestei inepții. Iar dacă în aceste locuri ilegale de trecere e trimis vreun polițist, probabil din motive disciplinare, nefericitul riscă să fie luat la bătaie, cu legea în brațe. Un edil obraznic, însuși primarul general al Bucureștiului, i-a îndemnat pe locuitorii atinși de apariția acestui metrou idiot să învețe să zboare. De ce să zboare bucureșteanul cînd
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
lăsat doar în voia criteriului estetic și a propriului gust. Dacă însă de la Berlin m-am intors dezamăgit, dacă de la ediția din acest an a Festivalului de la Cannes ecourile au fost destul de rezervate, în schimb după Veneția am din nou motive să sper. Fără să fi fost o ediție entuziasmanta, media a fost mult mai ridicată decît la Berlin, iar satisfacția finală a fost asigurată prin numărul relativ mare de filme care mi s-au întipărit în memorie. Ca și la
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
finanțarea revistelor "Deșteptarea" și "Omul liber", după mărturia lui Șasa Până din Notița bibliografica la volumul de versuri Nocturne, de Tana Quil. Aminteam mai sus despre angajarea într-o adevărată rezolvare de șarade pentru fixarea realității unor pseudonime. Este și motivul pentru care, în Notă asupra volumului, d-na Filipas își mărturisește doar "aspirația" la o cuprindere exhaustiva a publicisticii, pragurile fiind puse de rezervă identificărilor, fie că este vorba de pseudonime, fie de texte nesemnate, de jocul nefast al cenzurării
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
nume și costumul boieresc levantin, cam același peste tot în Balcani la începutul secolului al XIX-lea. Un occidental îmbrăcat în haine levantine, fie și fugar dornic să se ascundă în aceste părți, e un lucru destul de rar. Din ce motiv anume, ne lămurește disprețul Povestitorului față de portul primului dintre Măgureni. Uimirea cititorului ar putea fi și mai mare, căci el știe deja ( Povestitorul l-a anunțat strategic de la bun început) că străbunicul vine de undeva din Balcani, așa că surpriza unui
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
nu inexistentă grupare cu pricina îl va executa, dacă îl va executa vreodată, ci istoria literară. Mult mai nebună, domnișoara asta, decît Luminița de la capătul tunelului d-lui Neagu! Un ziar verticalizat și o televiziune în picaj Mai curînd din motive de schimbare a formatului, JURNALUL NAȚIONAL a devenit primul ziar vertical din România. Prin comparație cu ADEVĂRUL, de pildă, Jurnalul național e de fapt mai îngust și mai puțin înalt. Ne mai lămurim puțin citînd editorialul lui Marius Țuca: "Într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
a fost ani buni ambasador al României la Washington unde a invatat cu ce se mănîncă și lobby-ul și cui trebuie să i se plătească servicii în această privință? Dacă da, e trist fiindcă dl Cristoiu bate cîmpii din motive de amnezie. Dacă nu, atunci e și mai trist, fiindcă dl Cristoiu pare a nu fi înțeles nimic din fostele sale experiențe de Gică Contra. v Într-un editorial pe care Cronicarul îl crede antologic, Cornel Nistorescu răspunde unui cititor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
și aspirațiile. Toate aceste modificări sunt organice" mărturisește autoarea în aceeași pagină în care însă spune câteva rânduri mai jos: "Sunt autori care s-au schimbat la față. Mai ales din pricina trecerii într-o altă vârstă sau vremuri, adică din motive minore" (s.m.). Prin urmare, revalorizarea unui autor sau a unei opere i se pare autoarei echivalentă cu "procedarea unei corecții" viclene și dureroase, căci asupra operei ca și asupra iubirii "nu se mai pot face valorificări ulterioare", iar criticii oricum
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
conștientizează contextul nou care pune cartea într-o alta lumină (în nici un caz nu e vorba de vreo eroare a criticii), dar nu acceptă faptul că "privirea asupra unei opere poate fi atât de alta după câțiva ani doar pentru motivul prea mărunt că autorul ei nu se mai află în viață". Această ultimă parte a frazei are rolul de a reduce salvator motivele la unul insignifiant, care nu intra în discuție. Dar e evident că autoarea se eschivează mai ales
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
acceptă faptul că "privirea asupra unei opere poate fi atât de alta după câțiva ani doar pentru motivul prea mărunt că autorul ei nu se mai află în viață". Această ultimă parte a frazei are rolul de a reduce salvator motivele la unul insignifiant, care nu intra în discuție. Dar e evident că autoarea se eschivează mai ales atunci când vorbește despre faptul că "o carte își are momentul ei, acela imediat următor scrierii și nu pretinsa valoare în timp îi dă
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei și ne oprim puțin la exemplu. Altfel spus, nereceptată atunci, epopeea ar avea acum o valoare inutilă. Exemplul e rău ales dintr-un foarte evident motiv (sau poate tocmai de aceea relevant): cum putea Țiganiada, operă atât de complexă și de sofisticată, să-și educe publicul care la 1812 nici n-avea idee de ce înseamnă literatura și care operă își arată impenetrabilitatea și astăzi când constatăm
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
Nu mai e nimeni/ pe nicăieri/ doar trecutul se scurge/ cu-ncetul prin răni/ asemenea apei de izvor." în acest context, prezența divină apare ca simplu efect de mimesis al unei lumi metamorfice; îngerii și-au pierdut transcendența devenind palide motive mitologice în colinde maramureșene: "Dumnezeu e oglinda în care/ toate faptele se petrec încă o dată" (Nici o compoziție); sau: "... o hartă topografică e viața ta pieritoare/ după care i se orientează viata veșnică" (Murmură sângele Domnului); sau "... când ziua e-un
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
semnalat: nici unul dintre aceste volume, aparținînd unor poeți importanți și iubiți, volume care conțin nu o placheta, ci întreaga opera de pînă acum, nici unul deci nu a fost subvenționat de la bugetul de stat. Deși ar fi existat cele mai bune motive: importantă scriitorului și a operei, situația specială a poeziei pe piată actuala, mărimea volumului, efortul pe care il presupune din partea editurii. E adevărat că doar unul dintre aceste volume a cerut respectivă subvenție și a fost refuzat. Celălalt se pare
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
oniric. Există la Ursachi o continuă reciclare a miturilor esențiale, dar o reciclare atît de rafinată, de neașteptată, încît recunoașterea e un exercițiu de decodificare complex și cu infinite satisfacții. Una dintre cele mai frumoase poezii, "Flanela", are în subtext motivul cămășii lui Hercule și mai precis versurile eminesciene din "Oda (în metru antic)". "îți amintești desigur flanela violeta/ flanela aceea sublima pe care o îmbrăcasem/ în cea mai frumoasă dintre serile noastre; (...) pe care apoi am purtat-o/ cu frenezie
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
prin pori și s'a asimilat/ în toate celulele trupului meu,/ și în schelet,/ iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut. De ce încerci să negi,/ de ce pretinzi că nu știi ce flanela..." Poemul are această aparentă narativa înșelătoare, iar motivul e atît de camuflat, de personalizat, încît cu greu mai poate fi excavat din textul de acum. Poeziile lui Ursachi invită de multe ori la acest tip de arheologie, la săpături ce trebuie însă realizate cu instrumente chirurgicale. Pentru că de
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
pentru ce'n definitiv/ Să nu fi luat locomotiv/ să facem un tablou votiv/ cum au făcut și ceilanti/ în burguletul Piatra-Neamt?" Altă dată muzică e bacoviană, cu aceleași accente de umor amar declamat cu jumătate de voce, în care motivelor romantice li s-a sucit gîtul cu un gest elegant și teatral (titlul: "Aceasta idioata Luna plină), iar nefericirea personală, proiectată pe un fundal al tragismului universal, e redusă la burghezul disconfort: "Nenorociri și dezastre se anunță din toate direcțiile
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
pe Telefil, colaboratorul nostru permanent, să-și scrie cronica t.v. N-a vrut cu nici un chip. M-au scos de la naftalină, cum se spune, pe mine, deși sînt știut de Telefob, să scriu în locul lui. Am încercat să aflu motivele supărării lui Telefil. La început n-a vrut să spună nimic. M-am uitat, cu toată fobia mea, la televizor, doar-doar mi-oi da seama așa de cauza supărării lui. I-am citit ultimele articole. Nimic. Să fie faptul că
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
de fotbal neblătuite? Proaste, dar cinstite? Să fie vreo reclamă obscură sau obscenă în care se vede cum bărbații își mint nevestele și viceversa? Să fie vreun film de doi bani? (Dar cum toate la un loc sînt așa, ce motiv o fi ăsta?) Să fie vreun talk-show politic? Să fie Cosmina, Dalia, Vlad Craioveanu cu inepțiile lor estivale? Uite așa mi-am petrecut serile și nopțile, așa că, din supoziție în supoziție, n-am apucat să văd ca lumea nici o emisiune
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
Constrînși de canoanele genului, atît apologetul, cît și pamfletarul sînt mai radicali, măi plastici și mai hiperbolici în discursul public, decît în fața propriei conștiințe. Figurile pe care le creionează rămîn undeva, la jumătatea drumului dintre viață și literatura. Din acest motiv, cartea lui Umbral despre Cela nu poate fi citită exclusiv dintr-un puct de vedere etic. Elogiile și injuriile umbraliene au o anumita frivolitate și inconsistenta. Verdictele bio-bibliografice nu sînt urmate ori precedate de demonstrații elaborate și serioase, ci "se
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
ar fi pus la îndemînă calitatea sa legitimă de Șef al Culturii locale, de data asta cu majusculă, pentru că așa vreau eu și așa se și cuvine dacă ne luăm după fapte. Dar nu-l sun pe Țî din două motive: mai întîi pentru că m-a sunat el atît de insistent în legătură cu acest text încît cred că și-a epuizat întreaga energie rezervată comunicării prin telefon și nu se cade să-l mai zgîndăr eu acum, cînd tocmai s-a relaxat
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
fi covârșitor. Se studiază chiar pe culoare și la 3 sau 4 metri unul de celălalt! Pasiunea, tenacitatea în muncă este specială. În mod curent se studiază 10 sau 12 ore pe zi. Nu există așa ceva în Europa. Din acest motiv, într-o competiție, când te confrunți cu un asiatic trebuie să te aștepți măcar la perfecțiune tehnică. D.Av. Dar expresia, comunicarea, conținutul acesteia? Al.T. Sunt ani buni de când au căpătat o anume experiență în abordarea muzicii europene. Încep să
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
din toate colțurile odăii/ Nimicul... (După-amiaza de duminică). Așadar antidotul Nimicului este însuși limbajul imagistic care-l descrie, dezamorsîndu-l, absorbindu-l precum un burete. Deplețiunea morală se compensează datorită plinului formal devenit substanță reprezentativă. În așa măsură încît pînă și motivul ezoteric e relativizat, compromis prin distorsiunea sa calofilă, prin infestarea (însămînțarea?) lucrurilor cu verbul poeticesc: "Șterge mai întîi, cu palma,/ praful stelar stîrnit de Taur,/ unghia taie în cretă apa și cerul,/ buricul degetului lasă un soare sterp./ Apoi cuvintele
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]