757 matches
-
dificultăți în „încorporarea” protezei, adică în ceea ce privește completa adaptare a pacientului la aceasta. Dificultățile pot duce la intoleranta danturii, pot lua forma senzațiilor de arsură pe buze și gingii, a tulburărilor la înghițit, uscăciunii, alterării gustului, senzației de traumă și atingerii motricității mușchilor maseteri accesorii (Körber; Mellgren; Müller, Fahlbusch). În cazul pacientului edentat sau protezat este necesar ca medicul stomatolog să reușească stabilirea unei relații de lungă durată, în cadrul ei veleitățile de comunicare sunt cele mai solicitate. De asemenea medicul stomatolog trebuie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de referință, ceea ce Înseamnă că la baza mișcării, cel puțin În cazul ființelor viețuitoare, trebuie să stea un proces care să explice și să definească capacitatea acestora de a se mobiliza. În biologie acest fenomen este cunoscut sub numele de motricitate, care se derulează În timp În același mod și cu aceeași secvențialitate. Prima etapă este percepția senzorială prin simțuri care va sta Întotdeauna la originea motricității. De reținut că nu orice percepție conduce la mișcare, ci doar numai acelea care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acestora de a se mobiliza. În biologie acest fenomen este cunoscut sub numele de motricitate, care se derulează În timp În același mod și cu aceeași secvențialitate. Prima etapă este percepția senzorială prin simțuri care va sta Întotdeauna la originea motricității. De reținut că nu orice percepție conduce la mișcare, ci doar numai acelea care Întrunesc criteriul de necesitate cum ar fi; nevoia de a mânca, de a respira, de a se apăra și alte asemenea, care astfel Îmbracă caracterul de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu senzații (percepute prin organele de simț); se manifestă prin emoții (teamă, bucurie, plăcere, satisfacție); se exteriorizează prin sentimente (iubire, prietenie, ură, indiferență); se traduce prin comportament și atitudine. Astfel comportamentul ar fi forma cea mai Înaltă de exprimare a motricității care pleacă de la forma cea mai simplă, instinctuală (de satisfacere a nevoilor bazale) la forma mimico-gestuală În care mișcarea capătă un caracter expresiv. Va ajunge astfel să exprime diverse stări sufletești (bucurie, plăcere, supărare, teamă), abilitatea praxică exprimată prin Îndemânare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
intuită Încă de la Începuturile civilizației umane și cunoaște de-a lungul timpului diferite forme. Din totdeauna se pare că cea mai importantă a fost corelația cu alimentația, pentru că la baza mișcării se găsesc procese metabolice furnizoare de energie necesare Întreținerii motricității. Cum resursele energetice sunt asigurate de alimentație este evident că relația mișcare alimentație va contribui decisiv la menținerea stării de sănătate. Conceptul hipocratic antic dioita (cuprinde principiile de bază ale stării de sănătate) includea hrana și exercițiul fizic ca esențiale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
determinate cu scopul de a verifica o ipoteză. De la introducerea lui ca metodă a psihologiei și până în prezent, experimentul a cunoscut o evoluție continuă atât sub aspectul sferei de extensiune (la început, se aplica doar în studiul proceselor senzoriale și motricității, astăzi se utilizează în cercetarea tuturor proceselor și funcțiilor psihice), cât și sub cel al structurii interne și al suportului tehnic (inițial aparatura folosită era simplistă, preponderent mecanică, astăzi este una ultrasofisticată, electronică și informatică). Următoarea definiție, mai completă, a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
să realizeze că fiecărui om indiferent de zestrea sa nativă ori de accidentele care l-au lovit pe parcurs are dreptul la dezvoltare și integrare socială. Cum subiecții cu probleme psihice, senzoriale, locomotorii, sociale, cu tulburări grave de vorbire, de motricitate ori de comunicare, precum și alte persoane cu dizabilități de tot felul, sunt în număr tot mai mare pe de o parte fiindcă nu mai sunt eliminați fizic din grup, pe de altă parte întrucât, cu cât se dezvoltă asistența medicală
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și acești subiecți să nu fie încadrați împreună în aceeași definiție. Chiar și Henri Piéron definește termenul astfel: "Handicapați = nume date indivizilor dezavantajați, care au o deficiență (sublinierea mea, Gh. Sch.) a văzului (handicapați vizuali), a auzului (handicapați auditivi), a motricității (handicapați motor) etc."14. După cum se vede, renumitul autor nu face nicio distincție între deficiență și handicap. Dar diferențele sunt evidente. Handicapul semnifică "dezavantajul psihosocial pe care trebuie să-l compenseze o persoană care suferă de o deficiență"15. Oare
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
deosebiri privind dislalia, afazia, alalia etc.43. (Lucru valabil și pentru nevăzători și surzi.) Nu numai că lexicul oligofrenilor este mai sărac, că regulile gramaticale nu sunt decât parțial respectate, că intonația este de multe ori nepotrivită, dar și tulburările motricității aparatului fono-articulator, ritmul vorbirii și conținutul acestora sunt afectate. Așadar, nu vorbim doar despre deosebiri de formă (de exprimare), ci, și, așa cum este de așteptat, și despre deosebiri de conținut. Cauzele pot fi primare sau succesive. Printre cele primare, se
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sunt ameliorate prin ortofonie (reeducarea vocii). În general, tratamentul lor este cel al bolii în cauză 141". Elementele care caracterizează dizartriile și le opun tulburărilor de tip afazic sunt omogenitatea semiologică, stabilitatea și invariabilitatea alterărilor fono-articulatorii142. Dovadă că tulburarea de motricitate pe care o reprezintă dizartria nu este o tulburare de limbaj și vorbire, ci numai de rostire, ne-o oferă clinica: copilul cu paralizie cerebrală normal dezvoltat din punct de vedere intelectual, oricât de dizartric ar fi, poate fi învățat
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
sectorul lezat, ea poate să ia diferite forme: • disgrafia specifică sau disgrafia propriu-zisă, atunci când subiectul nu se poate exprima în scris, atunci când nu se stabilește legătura dintre sistemul de simboluri și grafemele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele; • disgrafia motrică, atunci când motricitatea este tulburată fără ca sistemul simbolic să fie atins. Copilul atins de disgrafie specifică este incapabil să scrie după dictare literele, pe care altfel le poate reproduce (mai mult sau mai puțin corect) și pe care le poate citi. În încercările
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
le poate pronunța, execută ordinele verbale și poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj bazat pe imitația fenomenelor din natură. Are dificultăți de motricitate și psihomotricitate. Subiectul își formează foarte greu schema corporală. Alalia senzorială. Alalicul nu înțelege sensul cuvintelor, dar poate repeta unele cuvinte (ecolalie), chiar cu un grad de dificultate în pronunție, și reușește să formuleze propoziții prin alăturarea a două cuvinte
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
încăpățânați", dar mutismul psihogen este mult mai mult decât atât. El poate să dispară după câteva zile, săptămâni sau ani. În caz contrar, devine un caz psihiatric. Retardul verbal Reprezintă o întârziere generală în dezvoltarea vorbirii, în care este implicată motricitatea, structura gramaticală, lexicul etc. În cazul când acest retard în dezvoltarea vorbirii este însoțit și de neînțelegerea celor spuse de cei din jur, avem de a face cu un retard verbal total. Și retardul verbal poate fi doar un blocaj
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
există, însă, studii punctuale pentru evidențierea acestor deosebiri privind dislalia, afazia, alalia etc.153. Nu numai că lexicul oligofrenilor este mai sărac, că regulile gramaticale nu sunt decât parțial respectate, că intonația este de multe ori nepotrivită, dar și tulburările motricității aparatului fono-articulator, ritmul vorbirii și conținutul acestora sunt afectate. Așadar, nu vorbim doar despre deosebiri de formă (de exprimare), ci, și, așa cum este de așteptat, despre deosebiri de conținut. Cauzele pot fi primare sau succesive. Printre cele primare se numără
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pot fi clasificate în funcție de extinderea și profunzimea lor în: globale (generale sau de ansamblu) și parțiale (regionale sau locale)160. Tulburările de psihomotricitate cunosc o paletă extrem de variată care se pot grupa în următoarele categorii (după Păunescu & Mușu): • tulburări ale motricității: întârzieri în dezvoltarea motorie, marile deficite motorii, debilitatea motrică, tulburări de echilibru, de coordonare, de sensibilitate; • tulburări de schemă corporală, de lateralitate, de orientare, organizare și structurare spațială, de orientare și structurare temporală; • instabilitate psihomotorie; • tulburări de realizare motrică: apraxia
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
internă, atunci când se recurge la înlocuiri, în special de oase; • temporară (corsete, ochelari, aparat auditiv etc.). Un aspect important îl reprezintă psihomotricitatea, care este bulversată în majoritatea cazurilor. Deoarece în cele mai multe cazuri nu ne vom întâlni doar cu problemele unei motricități alterate, ci și cu agresiuni asupra stării sufletești generale a subiectului, se va insista pe recunoașterea schemei corporale, a adaptării la conduitelor motrice de bază (ritm, echilibru, respirație), pe conduitele perceptiv motrice (atât asupra orientării, cât și asupra motricității fine
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
unei motricități alterate, ci și cu agresiuni asupra stării sufletești generale a subiectului, se va insista pe recunoașterea schemei corporale, a adaptării la conduitelor motrice de bază (ritm, echilibru, respirație), pe conduitele perceptiv motrice (atât asupra orientării, cât și asupra motricității fine), pe o relaxare normală și pe controlul inhibiției, pe reglarea și autoreglarea după limbaj. Se vor limita mișcările dezordonate și lipsite de un anumit scop (apraxia, disparaxia). Va fi urmărită adaptarea în timp și în spațiu. La nevoie, logopedul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
fi atins, așa cum este în gimnastică sau sărituri în apa. 1.3. Deprinderea ca indicator al execuției Folosirea ambiguă sau neclară a termenului de deprindere este frecventă atunci când avem de a face cu referiri la persoanele cu grad mare de motricitate. Folosirea termenului deprindere în acest sens este o expresie a calității execuției. Aici, acest termen are un grad de neclaritate care este deseori determinat subiectiv. Totuși, această neclaritate poate fi înlăturată prin câteva precizări referitoare la eficiența sau caracteristicile executantului
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de baschet care a executat aruncări libere este motric dacă reușește să înscrie în 80% din încercări. De asemenea se consideră că un jucător de tenis are un serviciu bun dacă reușește 70% din primul serviciu. Aceste exemple arată că motricitatea este considerată din punctul de vedere al randamentului execuției. Apare astfel evident că folosirea termenului deprindere în legătură cu randamentul este foarte relativă în contextul execuției. Aprecierea unui jucător profesionist de tenis ca fiind motric se face pe baza mai multor criterii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sportive. Dacă un jucător de tenis reușește mai multe lovituri dificile la rând în cadrul unui ghem nu înseamnă neapărat că acesta este motric, va fi necesară urmărirea lui în mai multe seturi pentru a face judecăți de valoare cu privire la nivelul motricității sale. Deci, menținerea unui nivel înalt al randamentului în execuție este esențială. Dacă comparăm un portar de handbal experimentat cu unul ne experimentat, una din diferențele cele mai importante pe care le vom observa va fi modul de influențare a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
care anticipează ce să facă prin analizarea situației de joc, știind să țină mingea sau să o paseze atunci se poate spune că individul respectiv este priceput. Aceste trei caracteristici ar trebui să fie suficiente în stabilirea faptului că termenul motricitate este utilizat pentru a exprima calitatea unei execuții și că aceasta este bazată deseori pe anumite caracteristici. Când cuvântul motricitate este folosit pentru a desemna calitatea unei execuții, el exprimă de fapt cât de bine a îndeplinit individul respectiv obiectivul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
poate spune că individul respectiv este priceput. Aceste trei caracteristici ar trebui să fie suficiente în stabilirea faptului că termenul motricitate este utilizat pentru a exprima calitatea unei execuții și că aceasta este bazată deseori pe anumite caracteristici. Când cuvântul motricitate este folosit pentru a desemna calitatea unei execuții, el exprimă de fapt cât de bine a îndeplinit individul respectiv obiectivul sarcinii de realizat. Acest fapt poate fi stabilit prin evaluarea execuției sarcinii sau prin observarea anumitor caracteristici ale execuției care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ani) Din punctul de vedere al vârstei preșcolare, de la 15 luni la 3 ani interesul copilului este îndreptat către lumea exterioară, către activitatea de explorare, activitate care îi va solicita diferite calități ) senzorio-afectivo-motorii; ) percepție spațio temporală; ) capacitatea de reprezentare mentală. Motricitatea sa globală, coordonată și ritmică, va releva mai târziu o bună dezvoltare a funcției sale de adaptare. Primele mișcări, primele urgențe vor fi rezolvate pe plan practic, va trebui ca automatismele formate să se perfecționeze pe de o parte, iar
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
la vârsta preșcolară sunt legate de dezvoltarea funcțiilor de cunoaștere, iar înțelegerea relațiilor spațiale și de orientare este în mare parte rezultatul activității motrice de exploatare. Totuși, verbalizarea este necesară fixării experienței, deci a memorării sale. 2.1.2. Perfecționarea motricității globale Copilul de 3 ani care a beneficiat de un climat familial favorabil jocului cu obiecte, poate să se confrunte cu lumea obiectelor cu succes dezvoltându și o motricitate armonioasă. Deplasările sale nu mai pun probleme, echilibrul este asigurat, coordonarea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
necesară fixării experienței, deci a memorării sale. 2.1.2. Perfecționarea motricității globale Copilul de 3 ani care a beneficiat de un climat familial favorabil jocului cu obiecte, poate să se confrunte cu lumea obiectelor cu succes dezvoltându și o motricitate armonioasă. Deplasările sale nu mai pun probleme, echilibrul este asigurat, coordonarea mâini-picioare este învățată, rezultând o motricitate bine organizată pe plan temporal. Copilul acumulează multă abilitate din punct de vedere al coordonării ochi-mâini; poate să țină lingura între police și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]