908 matches
-
de gînditorii cărora le dau cîștig de cauză, nasc frustrări, orgolii și partizanate inutile - lucru de a cărui evidență nu poți să te îndoiești defel. Și cu toate acestea, în ciuda respingerii ierarhiilor și partizanatelor filosofice, Russell cade el însuși în mrejele partizanatului - și astfel ajung la cea de-a treia trăsătură a Istoriei sale -, favorizîndu-și în mod evident conaționalii: pe scurt, înclinația lui Russell de a vorbi tot mai mult, începînd cu epoca modernă, de rolul pe care filosofii anglo-saxoni l-
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
de gînditorii cărora le dau cîștig de cauză, nasc frustrări, orgolii și partizanate inutile - lucru de a cărui evidență nu poți să te îndoiești defel. Și cu toate acestea, în ciuda respingerii ierarhiilor și partizanatelor filosofice, Russell cade el însuși în mrejele partizanatului - și astfel ajung la cea de-a treia trăsătură a Istoriei sale -, favorizîndu-și în mod evident conaționalii: pe scurt, înclinația lui Russell de a vorbi tot mai mult, începînd cu epoca modernă, de rolul pe care filosofii anglo-saxoni l-
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
etajul unui bloc din Timișoara la finalul săptămânii trecute. Apropiații săi au o ipoteză șocantă care a fost prezentată și poliției. Happy Singh, medicul de la Spitalului Clinic de Urgență Județean Timișoara, ar fi fost prins într-un triunghi amoros, de mrejele amantei sale care ar fi avut, de fapt, alt interes decât un simplu sentiment de iubire. Prietenii medicului indian s-au prezentat astăzi la poliție pentru a prezenta și ipoteza lor. Avea de gând să meargă la o mănăstire șă-și
Detalii incredibile în cazul medicului care s-a aruncat de la etaj din dragoste by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30863_a_32188]
-
pământ se-arată pe creasta unui șuierat șarpele cu două capete și șase ochi pășind iarba de timp răzleț asprită ferește călcâiul de mușcătura sfințeniei păgâne Pe gânduri stele mari și arzătoare călătorind din galilea ajung să cadă împăcate în mreaja tainelor pe gânduri pentru fiecare gând străluminarea unei jertfe înveșnicește timpul de demult și semnele făgăduinței Vârcolacii amurgirea împrejmuie ochiul cu fluturi albaștri zarea freamătă semne neînțelese silind norii să-și uite o clipită petrecerea la noapte către miezuri vârcolacii
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
vadă fluviul în curgerea lui majestuoasă și trândavă și neîntreruptă, sau oamenii, sărmanii, nu pot vedea decât bâldâbâcul unei pietre azvârlite în apă și orice alta ar atrage luarea aminte și orice e bătător la ochi, clipa cea îmbuibată de mreaja bucuriei și a desfătului, sau clipa cea triumfătoare, când pescarul scoate mreana din val, sau clipa înălțării, când bătrânul cârmaci salvează din fluviu, cu prețul vieții, copilul aproape înecat - și amintindu-și de acestea, Ștefan nu era foarte sigur care
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
PLÂNGĂ Povestea ochilor ce nu pot să plângă, prinde inima timpului, făcându-o să bată. În jocul abil al naiadelor, (când apar torenții) suprema amazoană își cântă aria singurătății în plin centru. Străluce ca o zi de vară, prinsă-n mreaja soarelui. O suviță din pletele codrului --vlăguită de nepăsarea lui-- cade-n replica tăioasă a foarfecelui. Prin parfumul florilor trece-un iz din povestea ochilor ce nu pot să plângă și se-așează pe un umăr străin... Flori Gomboș**** Referință
POVESTEA OCHILOR CE NU POT SĂ PLÂNGĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385050_a_386379]
-
toate converg în crearea unei complexități narative desăvârșite, captivante și de impact asupra cititorilor. Cum era de așteptat, finalul este unul închis, apoteotic, tragic prin excelență, și susține incontestabil mesajul întregului roman. Moartea apare ca o transcendență, o eliberare din mrejele injuste ale existenței. Prin moarte protagoniștii se autorealizează emoțional și spiritual, simt extazul iubirii și împlinesc destinul: „- Da... Nu e mort, e numai dus... repetă fata de lângă ea. Du-te! Du-te după el! Așa veti putea fi împreună ca
DE MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384526_a_385855]
-
au pețit de la Constanța la Constantinopol, de la Moscova la Atena, dar niciunul nu mi-a dat fiorii și plăcerea dragostei, așa cum o faci tu! - îi mărturisi Margareta. Spre dimineață se retraseră în camera de hotel a băiatului și cuprinși în mrejele amorului dădură frâu liber pasiunii ce se născuse în inimile și trupurile lor. Tinerii cu caleștile o căutară pe Margareta trei zile prin capitală, dar nu-i dădură de urmă. Întorcându-se pe litoral, îi anunțară părinții cum din senin
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
VREA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Aș vrea să mă scufund în apele ochilor tăi fluvial și acolo să rămân să nu mai caut un mal a scăpare din mrejele vrerii vâltoarea scurgerii tale să mi cadă pe gene nurli despletiți să mi curgă prin vene și din senin o ploaie de mângîieri să ne absoarbă într o picătură toarnă toarnă tot vuietul scurgerii tale în clepsidra trupului meu dacă
AȘ VREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382462_a_383791]
-
Si ne-ndreptăm spre-a vieții iarnă. Parcă mai ieri frumos înmuguream Și înfloream în primăvara vieții, Ca într-un joc,zglobii noi alergăm Nerăbdători spre anii tinereții. În vara dintr-odată am poposit, Visând frumos, comori imaginare Și-n mrejele iubirii am călătorit, Străfulgerați de clipe trecătoare. Cand pașii-n toamnă vieții ne-au purtat Și am sorbit adânc din cupă fericirii, Noi roade am cules precum am semănat Și-am căutat, nostalgici, tărâmul nemuririi. Iarnă, la gură sobei, intrăm
ANOTIMPURI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383976_a_385305]
-
în continuare discretă relația noastră. - Doar n-am să fiu ca Ramona, să mă laud la tot liceul cu ce noi cuceriri am reușit să mai fac. - Așa proceda? - Da bineînțeles, așa că mulțumește-te, că nu te-a prins în mreje. - Da voi ce credeați, că eu eram un al doilea Rasputin, un nou Don Juan? Începeți să mă speriați! Mă bucur că ați terminat liceul și că ne vom urma drumurile noastre spre ceea ce ne va dicta inima. Așa s-
EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384035_a_385364]
-
instinctelor mai puternice venind adesea din direcția negativă, primând și biruind într-un final bruma chemării înălțării spirituale, simplul lucru palpabil posedând transparența conștiinței, aflată în stare de inerție semipermanentă. Materia fără spirit, în pofida neînsuflețirii, reușește să ancoreze minți în mrejele-i, formând în numeroase cazuri caractere, după tipare care se pliază pe aviditate, dependență continuă, nesatisfacere prin limitarea la echilibru, atât de necesar în evoluția corectă. O dovadă a faptului că între granițele realității umane planul material izbândește în balansul
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
trupul de zeiță din Olimpul grecesc, a luat-o în brațe și a pus-o, ca pe un bibelou de mare preț, pe patul uriaș din dormitor. -Te rog, trebuie să ne îmbrăcăm-Crina protesta moale, fără voință, era prinsă-n mrejele iubitului. În loc de răspuns, Florea a îmbrăcat în săruturi trupul cu pielea catifelată precum petalele trandafirilor, întâi a sărutat ochii, apoi în timp ce palmele dezmierdau pielea mătăsoasă, a coborât cu săruturile peste sâni, neuitând să strângă ușor între dinți sfârcurile care se
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
istoria zonei: .” Am venit cu mare bucurie aici la acest eveniment cultural care ne face mare cinste, nouă , tulcenilor. Cartea e cu atât mai interesantă pentru că ne poartă pe aripile istoriei, în trecutul Sulinei.” Zvetlana Preoteasa: “ Am fost prinsă în mrejele unei perioade glorioase din istoria Sulinei, dar și a României. Mi-am dorit că această carte să fie o frescă a Sulinei anilor 1870.” Acțiunea cărții „Frunză de acacia” se petrece pe parcursul unui singur an - din 23 martie 1870, până în
Lansare de carte la Tulcea – „Frunza de acacia”, de Zvetlana Preoteasa [Corola-blog/BlogPost/92982_a_94274]
-
județul Dâmbovița, datorită existenței unei cunoștințe comune - actorul Valeriu Dogaru. Nu în ultimul rând, pentru că sufletul mi-a vibrat la auzul unor cuvinte pe care nu le mai folosisem demult în comunicarea mea zilnică: pridvor, prispă, mișei, bălai, jăratic, ropot, mreje, văpaie, odor, mărgean, zădărnicie, „Izvorau lumine” auzindu-le în timpul recitalului. Îi doresc oaspetelui nostru sănătate neumbrită și ușurință în împlinirea proiectelor artistice despre care ne-a vorbit. Sperăm ca icoana care i-am oferit-o în dar să îl ajute
EMIL BOROGHINĂ cu recitalurile SHAKESPEARE şi EMINESCU în Statele Unite şi Canada [Corola-blog/BlogPost/93334_a_94626]
-
s-a petrecut ceva mai tarziu. Este relatata de Sfanțul Apostol și Evanghelist Matei prin cuvintele: „Pe când (Iisus) umblă pe langă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numeste Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20 și Marcu 1, 16-18). Sfintele Evanghelii mai pomenesc pe
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
văzut doi frați, pe Simon ce se numeste Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20 și Marcu 1, 16-18). Sfintele Evanghelii mai pomenesc pe Sfanțul Andrei doar de două ori: la înmulțirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a înștiințat pe Mântuitorul că acolo, în mulțime, era un
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
de la critica literară la elogii jurnaliere, scrieți, vă rog, despre gențile Vuitton cumpărate de Cosînzeana din mita de milioane de euro ciupită de cocoș în mega-dosarul Microsoft. Purecați aripile afacerii Microsoft, întinsă pe atîtea guvernări, fără ca instituțiile abilitate, prinse în mreje, probabil, să reacționeze! Așa ar trebui să procedeze un intelectual de rasă! Oare cum s-a întîmplat ca intelectualul român să-și abandoneze misiunea istorică? De ce nu scrieți despre ingineriile mafiote în fraudarea banului public, practicate de politicieni, guvernanți și
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
plan o lume reală, dar foarte dură în același timp, lume pe care noi, cititorii, trebuie să o privim cu luciditate și pe care trebuie să o acceptăm așa cum este. Lectura acestui roman este foarte captivantă, narațiunea prinzându-te în mrejele ei, cu dorința nedisimulată de a urmări evoluția personajelor atât de bine conturate, încât parcă le urmărești ca într-un film ce se derulează aievea. Pe de altă parte, scriitorul prezintă, cu vocația narativă cunoscută și din alte scrieri, realități
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
cohorte de himere, buze nevăzute m-au sărutat, poate ale iubitei sau ale morții, încă mai respir, încă mai iubesc lumina lunii, ferindu-mi tristețile stranii de gunoaiele fetide ale acestui secol; însingurat, răstignit cu brațele spre stele, am ridicat mrejele de pe vise și mi-am îndreptat aripile acolo unde veșnicia naște clipa... joi, 31 martie 2016 Referință Bibliografică: destin / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1917, Anul VI, 31 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion
DESTIN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383329_a_384658]
-
soleil, jusqu’à l’été, jusqu’à l’automne, jusqu’ au printemps, jusqu’à demain...“ cum spune Jacques Brel În fața inexorabilului. Dar sufletul, cum se naște el În cea mai Întunecoasă cămară și deodată i se Întind toate capcanele, seducătoarele mreje despre care vorbea Stephen Dedalus, apar locurile și drumurile cu țintele lor, scări și case, voci, mîini ce ți se Întind, chipuri cu care te Însoțești Într-o predestinare, trasee impuse de limitele unui spațiu și acele acolade mărunte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
amărăciunea că se lăsase păcălit. Timp de o zi întreagă, fusese înspăimântat ca un copil. Se lăsase furat de basmele cu care îi împuiaseră capul minerii pe care îi angajase. Frustrarea îl măcina, dar odată ce reușise să se smulgă din mrejele superstițiilor, vedea situația cu alți ochi. Din acest moment știa ce are de făcut mai departe. Va rezolva singur problema lui Calistrat. Chiar dacă el se lămurise asupra felului în care acesta îi dusese de nas, nu era sigur dacă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ar fi pătruns Într-o galerie de oglinzi, iar identitatea ei s-ar fi scindat În duzini de reflexe diferite și, În același timp, unul singur. Minutele și orele, au scurs ca un miraj. CÎteva ceasuri mai tîrziu, prins În mrejele povestirii, abia mi-am dat seama cum clopotele catedralei băteau de miezul nopții, În depărtare. Îngropat În lumina arămie proiectată de veioză, m-am scufundat Într-o lume de imagini și senzații cum nu mai cunoscusem nicicînd. Personaje ce mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
zgmot de obloane trase. Mi-l închipuiam pe procuror mergând pe aleile parcului, spre apa râului Guerlante, privind ferestrele căsuței unde locuia tânără învățătoare. Nu era o noutate ca un bărbat care se apropie de moarte să se prindă în mrejele dragostei. O poveste veche de când lumea! În aceste cazuri, toate conveniențele se duc pe apa sâmbetei. Numai ceilalți mai văd ridicolul, cei care nu înțeleg niciodată nimic. Dacă până și Destinat, cu chipul său rece ca marmura și mâinile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
restituie nimeni, niciodată. Iar o dată cu ea și-a pierdut și capacitatea de a o regreta. Eleanor a fost, să zicem, ultimul caz când răul s-a furișat aproape de Amory sub masca frumuseții, ultimul mister straniu care l-a prins În mrejele fascinației și i-a făcut zob sufletul. Cu ea, imaginația lui a luat-o razna și din această cauză au mers noaptea sus, pe coama dealului, și au privit plutirea Înaltă a maleficei luni, pentru că atunci știau că vor putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]